1,007 matches
-
li s-a mai spus de către români de-a lungul secolelor și „jidovi”, „ovrei” sau „jidani”. Primul și ultimul termen sunt considerate de către Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) ca fiind „peiorative populare”, „jidov” provenind din slovacul „židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul „juden” (iudeu), venit tot pe filieră slavă. Oricum, în lucrarea sa „Surete și izvoade” reputatul istoric și colecționar de documente vechi, de neprețuit, hușeanul Gheorghe Ghibănescu - profesor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au aderat și oameni foarte importanți, sau „cu scaun la cap”, cum le-am spune astăzi. Chiar și marele și hâtrul povestitor Ion Creangă a scris și publicat pe timpul vieții câteva lucrări antisemite, de referință rămânând poezioara „Nici un ac de la jidani!”. Cine nu crede așa ceva, îl invităm să caute scrierea cu pricina în „Operele complete” ale humuleșteanului. Curentul antisemit a mai fost amplificat și datorită exploatării nemiloase a țăranilor de către arendașii evrei, fapt ce a culminat cu Răscoala țărănească de la 1907
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu cu aceia care și-au făcut și lor și vă fac și Dvs. atâta rău. MAREȘAL ANTONESCU, 19.X.1941. P.S. Un soldat rănit din P. Neamț, a fost îngropat de viu din ordinul și sub ochii comisarilor sovietici jidani, deși nenorocitul îi implora să nu-l îngroape, arătându-le că are 4 copii”. Cu toate acestea, în anul 1955, auto-exilat fiind în SUA, Filderman a dat o declarație extrem de șocantă pentru opinia publică occidentală a acelor timpuri, în care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
găsească, râde Fernic. Tipul tot mai iritat se ridică brusc de la masă. — Hei, hei, hei, amice ! strigă Fernic din capătul salonu- lui. Ia-o mai ușor, nu te înflăcăra aiurea. Oi fi și tu vreun iubitor de ciori și de jidani ? — Hei, puștiule, încearcă Cristi să salveze situația, ia-o de braț pe domnișoară și vezi-ți un pic de drum, nu vezi că n-ai nimerit crâșma ? Dar evreul nimic și nimic. Tăcea și se uita în jos, fără să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
îți spun, nu te hlizi. Și îmi asum această vinovăție. M-au tăiat de unde au putut, mă ascund ca un vierme, să nu cumva să știe că dialogurile alea spumoase la care se aplaudă pe scenă sunt făcute de-un jidan. Să nu cumva să se știe că tangourile alea care se fredonează sunt ale unui jidan. Să nu cumva să-ți permiți, ca jidan, vreo opinie de presă, de critică sau politică. Am înțeles. Dar nu o să-l las eu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
mă ascund ca un vierme, să nu cumva să știe că dialogurile alea spumoase la care se aplaudă pe scenă sunt făcute de-un jidan. Să nu cumva să se știe că tangourile alea care se fredonează sunt ale unui jidan. Să nu cumva să-ți permiți, ca jidan, vreo opinie de presă, de critică sau politică. Am înțeles. Dar nu o să-l las eu pe domnișorul Cristian să ia singur această decizie, de care, ți-am spus, nici nu e
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să știe că dialogurile alea spumoase la care se aplaudă pe scenă sunt făcute de-un jidan. Să nu cumva să se știe că tangourile alea care se fredonează sunt ale unui jidan. Să nu cumva să-ți permiți, ca jidan, vreo opinie de presă, de critică sau politică. Am înțeles. Dar nu o să-l las eu pe domnișorul Cristian să ia singur această decizie, de care, ți-am spus, nici nu e capabil. — Sachi, abia am compus câteva piese pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Cum să ne lași ? Cum ? ! Nu e numai decizia ta, să-ți fie clar. Și nimeni aici, între noi, nu ți-a spus vreodată ceva de rău nici măcar în glumă, știi bine că pentru noi oamenii sunt oameni, și nu jidani sau țigani sau naiba să-i ia ce mai sunt, ci oameni. — Măi Ionele, tu nu înțelegi că nu despre voi e vorba ? ! se răstește Pribeagu. Ci doar despre domnișorul Cristian și atât ! Nici despre mine, nici despre tine ! Ci
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
celor aproape douăzeci de artiști în total. — Mă, vă jur, era Pribeagu, încă vreo doi amici ai lui de teatru, beau și râdeau la o bere, și moșul se ridică nervos de la masă și-i strigă : Ieșiți afară de-aici, jidani împuțiți ! povestește Fernic, care se îmbătase bine de tot de atâta bucurie, văzându-se printre atâția prieteni. — Vai, nu cred, așa, în plină zi ? se miră Maria. — Dacă-ți zic ! Ce naiba ! — Și Sachi ? Dragul de el, ce i-a zis
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
îi întoarce capul. — Revino-ți în fire, mon cher ! — Du-te dracului, îl pocnește la rându-i pe Pribeagu, pe care abia acum îl recunoscuse. Du-te dracului de trădător jegos care ne-ai lăsat singuri, fricosule ! începe să zbiere. Jidanule ! — Ah, mai nou îmi spui jidan ? — Scursură ! — Hai, spune tot ce-ai pe suflet, domnișorule Cristian, dă tot afară, căci știu că nici mintea și nici inima ta nu vorbesc acum, ci numai alcoolul, opiul și hașișurile. Dumnezeule, cum arăți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fire, mon cher ! — Du-te dracului, îl pocnește la rându-i pe Pribeagu, pe care abia acum îl recunoscuse. Du-te dracului de trădător jegos care ne-ai lăsat singuri, fricosule ! începe să zbiere. Jidanule ! — Ah, mai nou îmi spui jidan ? — Scursură ! — Hai, spune tot ce-ai pe suflet, domnișorule Cristian, dă tot afară, căci știu că nici mintea și nici inima ta nu vorbesc acum, ci numai alcoolul, opiul și hașișurile. Dumnezeule, cum arăți, trebuie neapărat să te duc acasă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
unul dintre ei îi face cu ochiul. Cristi își șterge sângele de pe buze cu limba. Este adevărat că ofițerii din fața dumneavoastră au avut rugămintea ca în acea seară, cel puțin în prezența dumnealor, să nu mai cântați melodii compuse de jidani ? — Parțial adevărat. — Parțial, domnule Vasile ? — Parțial, da, domnule, pentru că nu m-au rugat, ci mi-au ordonat. Iar mie nu îmi ordonă nimeni, decât sufletul meu, ce să fac pe scenă, la fel cum aici nimeni nu vă ordonă dumneavoastră
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
respect poate mai mult ca orice un om care este gata oricând să se sacrifice pentru ea. — Și ce anume atunci v-a deranjat atât de mult la rugă- mintea ofițerilor de a nu cânta melodii cu texte compuse de jidani, încât să îi muștruluiți în public ? Puteați foarte bine să nu îi băgați în seamă, date fiind convingerile dumneavoastră, observ, comuniste, scrâșnește generalul printre dinți. Dar ați preferat, cu bună știință, să întoarceți împotriva lor, și nu doar a lor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ca indivizi, ci ca reprezentanți ai armatei, o sală întreagă de oameni, care, evident, erau acolo pentru dum- neavoastră și probabil v-ar fi susținut orice crez. — În primul rând, persoanele la care vă referiți se numesc evrei, și nu jidani. În al doilea rând, tot aceste persoane, indiferent de originea lor, sunt și români și mai ales artiști români, care au compus texte și melodii în limba română. Cerința domnilor militari ține fie de politică, or, motivele politice pentru care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
înflăcărat să faceți din dânșii un exemplu ? De fapt, vă pun o întrebare și mai simplă : Dacă domnii militari nu ar fi fost îmbrăcați în militar, ci în civil, și v-ar fi cerut să nu cântați piese făcute de jidani, ați fi reacționat la fel ? — Foarte probabil că da. — Foarte probabil, domnule Vasile, dar nu cu siguranță. Îmi ajunge ! Luați-l și închideți-l ! Dați-i jos hainele, spălați-l de vomă și de sânge și aruncați-i o uniformă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ați fost transferat de la Gherla? Bravo domnia ta! Nota zece pentru întrebare! Ne-a băgat la bou-vagon. Bun. Acolo a pus butoi de apă și butoi de murdărie, de dus afară. Bun. Ne-a dat pâine, șuncă, deși sărată, ca la jidani, când i-a trecut de i-a omorât acolo... Ce să faci tu acolo?! Stăteam toți în bou-vagon, așa, cum stăm noi, n-aveai bănci, n-aveai scaun, n-aveai nimic, nimic, nimic. Și ne-a dus. Și la vagoanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cenzorul Îl amenda pe Mihail Kogălniceanu pentru o serie de invective adresate comunității evreiești din Principate, precizând totuși că de obicei el „se pronunța pentru emanciparea evreilor și a celorlalte naționalități” . Textele catalogate drept invective erau cele referitoare la „năvălirea jidanilor din Galiția și Podolia, care vin din străinătate cu mulțimea, evrei trențăroși, mizerabili, hidoși...” și la soluțiile oferite de Kogălniceanu pentru a opri acest fenomen: „să nu se lase pe evrei să mai intre În țară și să cerceteze pașapoartele
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
care se găsea din belșug pe sub platourile de lucru răspândite pe zeci de km pătrați. Strada principală (vedere de epocă) Fiecare grup nou sosit se stabilea, după ce alegea locul, în colonii: Colonia I, a II- a, a III- a, a Jidanilor sau Valea Vulpilor, a Terezei, Valea lui Andrei, etc. Românii au denumit zona în care s-au așezat Anina. Tot la Anina au ajuns și primi minieri aduși din Cehia și Slovacia care la rândul lor făceau parte din marele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Sold. VERBAL GRIGORE Monumentul eroilor satului Această listă este, desigur, incompletă, fie pentru că unele nume au putut să ne scape, fie pentru că unele familii au trăit aici temporar (ca cea a preotului Filichi C-tin, a prăvălierului evreu zis Ilie jidanul, a șefilor postului de jandarmi între care cu ședere mai îndelungată Hioară Teodor etc.), fie pentru că își aveau lotul și gospodăria în afara vetrei propriu-zise (cazul familiilor Razâi și Palaghiu). Totuși câteva concluzii se conturează: În vatra răzășească compactă a satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
furnizează 20-25 tone la hectar de rădăcini delicioase, pe când barba lupului se desfată În glastrele de prin Mărginimea Sibiului. Și tot pe acolo, planta numită telegraf, Tradescantia, e revendicată - cum altfel decât ca barbă, și de popă, și de - sic! - jidan. O garofiță sălbatică ține ungurului loc de barbă. Până și Împăratul are barbă, panseaua În Țara Făgărașului, respectiv o albăstriță În Mărginimea Sibiului. Și chiar Între graminee găsim pricină: bărboasa. Barbologia Își face de cap, Împodobind cu același nume mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cândva, curiozitatea să cercetez ce urme au lăsat Iacobanii în Parlamentul țării. Și n-am aflat decât unica intervenție (din 1930) a deputatului Ion Iacoban: "D-le Cuza, vă rog să-mi spuneți cu ce se deosebește alcoolul produs de jidani de alcoolul produs de creștini?" (P. Andrei, "Discursuri parlamentare", p. 367 era vorba de o polemică aprigă cu antisemitul A.C. Cuza, ce denunța crâșmarii evrei ca... otrăvitori ai țărănimii!) Urmașii urmașilor deputatului Iacoban, în speță, subsemnatul, s-au ilustrat (apud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru minorități. Eu sunt pentru justiție, fără toleranță. Pentru că am tolerat așa de multe Încât suntem pe patul de moarte [...] Nu există nici o justiție care să ne oblige a Împărți drepturile noastre de stăpâ- nire și conducere a țării cu jidanii” (Buna Vestire, nr. 229, 1937). În același an și În aceeași revistă (Buna Vestire, 1937), Toma Vlădescu, unul dintre conducătorii acestei publicații imunde, vituperează și el ospitalitatea românească, datorită căreia evreii din România, ca niște „mosafiri famelici”, „s-au așezat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarfecă. În atât de pre- țuita ediție Perpessicius a Operelor lui M. Eminescu, În volumul VI (publicat În 1963), cuprinzând Literatura populară, basmul „Frumoasa lumii” este incomplet. A fost exclus cu desăvârșire episodul (important În economia poveștii) având ca personaj „jidanul negus- tor” care vrea să procure ouăle de aur ale păsării măiestre <endnote id="(725)"/>. În ediții ulterioare, episodul a fost publicat, dar incomplet, cu croșete <endnote id=" (701, p. 351)"/>. A trebuit să consult o ediție apărută Înainte de război
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost cenzurat În același sens : mențiunea privind sacrificarea „unui turc sau ovrei” a fost Înlocuită cu puncte de suspensie <endnote id="(290, p. 84)"/>. Tot Într-o antologie de studii (din 1971), semnate de Vasile Bogrea, editorii au cenzurat etnonimul „jidani” din textul unei legende culese de Simeon Florea Marian <endnote id="(171, p. 450)"/>. Într-un studiu monografic din 1964 privind un alt motiv esențial al mitologiei populare românești, Miorița, Adrian Fochi enumeră pe „armean”, pe „țigan” și chiar pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Isus era zugrăvit din față <endnote id="(63, p. 125)"/>. Trăsăturile Îngroșate ale „chipului semit” au supra- viețuit ulterior și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher) au observat că, spre deosebire de iconografia occidentală, cea bizan- tină nu apelează (cu rare excepții) la trăsături fizionomice negative ale evreului, În general, sau ale lui Iuda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]