369 matches
-
seama că era gata să se mulțumească cu o dorință neîmpărtășită. Doctorul Lal nu era pentru ea; nu avea niciodată să Îi țină barba la sân sau să Îl strângă la piept. Rar puteai să Îi faci pe oameni să jinduiască după ceva ce chiar puteau obține - În asta consta cruzimea lucrurilor. Deschise ușa de sticlă. — Unde este mersul trenurilor? Întrebă el. — Nu Îl găsesc. Familia Gruner nu merge cu trenul. Oricum, o să ajungi la New York mai repede cu Emil. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
împânzesc portul cenușiu, dintr un tablou de Sánchez Coello, înainte de Giralda, de Medina Azahara... înainte, mult înainte... 26. Din întuneric A fost stăpânul meu. Stăpânul Ifriqiyei. Și așa ar fi trebuit să înceapă povestea. Nu am fost rivali. Nu am jinduit la aceeași femeie. Nu ne am încrucișat hangerele pentru aur. Nu mi-a trimis sclave în dar. Nu i-a ucis pe fiii mei noaptea, atunci, când i-au potopit creștina cu pietre, ci mult, mult înainte. El, Musa ibn
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
s-o înghită darabă cu darabă până la dispariția ei totală în pântecele lor nesățios. Și au venit păgânii cu sabia, și au venit creștinii cu paloșul, dar și cu crucea și au cerut pământ și apă, și neamul moldovenilor au jinduit a-l face altul, de-al lor, spre a-și spori seminția, dacă așa ceva le-ar fi fost cu putință. În toamna anului de la Cristos 1691, craiul Ioan Sobieski al Poloniei, în fruntea unei armate pospolite de viteji nebiruiți, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
retrase în munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu deosebire jinduia după rășină de brad. Cresta rășinosul la subsuoara crengilor și apoi revenea cu priviri vinovate să lingă tainicele secreții ale mucoasei copacului. De barba și mustățile năclăite și lipicioase se prindeau mereu frunze uscate, fulgi de păpădie, petale de flori
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
noi un statut niciodată egalat, un statut asemănător celor care își etalau mașinuțele minunate cumpărate de părinții lor din Occident sau din Libia. Tintin, magnifica carte cu povești, nu era decât rareori împrumutată - ea era admirată de la distanță, râvnită și jinduită cu acea invidie hipnotică pe care numai socialismul biruitor o putea naște în sufletele noastre. Și poate că această capacitate de uimire în fața lui Tintin și a lui Milou mă urmărește și astăzi, atunci când în drum spre facultate mă opresc
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care nu lipsea participarea cintezei, turturelei, cucului, ciocârliei și înspre seară își făcea apariția privighetoarea cu încântătoarele ei triluri. Adierea vreunei boare cât și zborul păsărelelor scuturau floarea crengilor. Stând pe bancă îmbrățișați, prinși în discuție și uneori în tăcere jinduind după răgazul de a admira frumusețea din jur, lăsându-și doar inimile să-și vorbească, florile de tei au poposit și pe capetele lor. Ești și mai frumoasă cu florile de tei în păr, îi culege câteva Matei și i
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
avea, iată că fiul risipitor, revenit, îl știe pe tatăl, ba încă: îl înțelege, el a de-venit cu adevărat fiul tatălui, fiul autorității lui a fi. (Fiul cel mare a rămas să agonisească, să mărească averea materială la care jinduia a tatălui, fără riscul înstrăinării, ca într-o repetiție, mecanică adiționare, pur cantitativă. Or, dacă nu-ți asumi căderea, nu vei zbura.) Și, la întoarcere, pe fiul risipitor îl aștepta, cât cerul îl aștepta, tatăl. Căzut la pieptul tatălui, acest
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și-ți șoptește „ay, papito, dă-mi plăcere, dă-mi plăcere“, iar un bărbat adevărat, cu sînge În vine, ce să vă povestesc... Mi s-a părut că Fermín Romero de Torres, sau cum s-o fi numit de-adevăratelea, jinduia la acea conversație anodină aproape la fel de mult ca la o baie caldă, la o farfurie de linte cu cîrnați și la niște rufe curate. I-am cîntat În strună o bucată de vreme, așteptînd să mi se potolească durerea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
bătrânului, care, după obiceiul lui, odată cu ultimul cuvânt a și pornit înainte, spre biserica Sfântul Nicolae Domnesc, vorbind de hotărârea mitropolitului și a marilor boieri de la „văleat 7250 (1742)” privitoare la o casă a lui Gheorghie și soției sale Maria, jinduită de egumenul mănăstirii Cetățuia, care „să scoală stându-le împotrivă, arătînd el un zapis scriind c-au cumpărat Macarie ce-au fost egumen la Cetățuie un loc de 3 dugheni de la Dochița, fimeia cea de pe urmă a lui Ieni pevițul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bădița Iuga, într-o dimineață, pe când acesta venise să înapoieze o țigară împrumutată de la Nicanor. Dar acesta, după ce o scrută cu o privire scurtă, dând din cap ca la o minunăție, în loc să emită și el o părere omenească, după care jinduia inima sa de tânără mamă, îl maimuțări pe Faraon, de care el, totdeauna, făcea mare haz: Die Welt wird schöner6..., îndrugă el, în felul gângăvit al lui Chirpic. Petronia începu să strângă scutece, pe ascuns de ochii soacrei, care gogea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
început. Ca un adevărat rac ce sânt Dar o să mă înțelegeți mai bine din exemple, care mă reprezintă, cred, chiar dincolo de ceea ce spun dicționarele despre pasiuni. În copilărie, mi-am dorit foarte mult o bicicletă. N-am avut-o și jinduiam după ea. În ziua când, mai târziu, mi-am cumpărat una, eram foarte mândru și de bicicleta mea și de mine. Am început să fac zeci de kilometri cu ea zilnic. Ieșeam în marginea orașului și pândeam cicliștii care se
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
spațiu al povestei: "O, lumea este o albastră haină/ în care ne cuprindem strânși în taină,/ ca vara sângelui să nu se piardă,/ ca vraja basmului mereu să ardă". Astfel transferul mitopeic devine un leitmotiv fundamental: "iunie este/ verde poveste"; "Jinduiesc la câte-un astru/ răsărit ca o ispită... peste basmul în risipă"; De la basmul sângelui spus/ Întoarce-ți fața către perete/ și lacrima către apus"; "O fată frumoasă e lutul ce-și umple tiparele,/ desăvârșindu-se pe-o treaptă/ unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și toate gândurile negative s-au risipit... Și totuși balanța nu atârna întrutotul spre partea dreaptă; am descoperit un gând nehotărât care rămăsese agățat între granița celor două tabere și, aflându-se în singurătate a tot privit spre umărul drept, jinduind iubire. De atunci, gândul nehotărât tot așteaptă ... Nu știu să-Ți fi cerut vreodată mai mult Doamne, anotimpurile nu mai sunt cum au fost odată; oamenii și-au schimbat firea după cum bate vântul. Și vântul le fluieră falsitatea prin cămările
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
celălalt? Mă gândesc că Davey nu m-ar fi rugat să vin dacă nu ar fi avut încredere că o să fac față situației și, oricum, nu depinde numai de mine. Asta nu mi-e de nici un folos. Realizez vinovată că jinduiesc la un pahar de vin roșu. Davey iese în față și se așază la pupitru. Cred că l-au pus aici pentru ca cei care vorbesc să nu se simtă prea expuși în fața unor oameni aproape străini; sunt apărați de ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
joace acest rol? Ochii lui, plimbându-se Întrebători, de la una la alta, pe fețele tinere care Îl Înconjoară. E tăcerea unor tineri bine educați, politicoși, În fața profesorului temut-iubit, Într-o patriarhală sală de clasă? Sau e tăcerea unor adolescenți care jinduiesc pământul sălbatic unde Încolțește aventura? * —Ooo, ce roman polițist ai Început! Și tocmai acum, când ne pregătim de plecare! Vocea Christei: blândă, prevenitoare la Început, pe urmă tot mai Înaltă, ca o lamă flexibilă a unui cuțit de calitate, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
stați amândoi îmbrățișați. A mai trecut o bună bucată de vreme și străbătând cele șapte țări și mări au ajuns acasă, cu toții sănătoși și voioși. Când i-a văzut, moșul lui Căiță s-a bucurat mult pentru că, deși la început jinduise la averea nepotului, de atâta muncă și fără un pic de ajutor, îi părea rău. Se ruga mereu la biserică să i se întoarcă nepotul mai repede acasă sănătos. Căiță s-a căsătorit cu Fata pustiului și la nunta lor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Dar, pentru a pune în aplicare acest plan, este esențial să se aleagă momentul psihologic potrivit. Momentul ideal, cred, ar fi la sfârșitul toamnei, când pământul e acoperit cu frunze veștede, luna strălucește pe cer rece și solitară, iar soldații jinduiesc, în adâncul inimii, după tații, mamele, surorile și frații lor, având sentimente de nostalgie în pofida propriei voințe. Soldații din castel sunt deja chinuiți de înfometare și, când simt că vine iarna, cu siguranță își vor da seama că sfârșitul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cuiva din familia stăpânului. — Singurătatea dumitale trebuie să fie cu atât mai mare când vezi zăpada și simți, pentru prima oară, frigul din aceste locuri, doamnă, răspunse înțelegător Katsuie. — Nu atât de mare, stăpâne, replică Oichi, deși era clar că jinduia după un ținut mai cald. Când încep să se topească zăpezile din Echizen? întrebă ea. — Aici nu suntem în Gifu sau Kiyosu. Când acolo înflorește rapița și cireșul începe să-și scuture florile, acești munți mai sunt încă așternuți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de acasă, crescuți, vorba vine, de un unchi arțăgos, și de aceea luaseră hotărârea să plece în lume. Apoi, cum în ajun de Crăciun, pribegi pe coclauri, adăstaseră la fereastra luminată a unei căsuțe singuratice și, privind pe furiș înăuntru, jinduiseră după bunătățile primite în dar de doi copilași fericiți și câte și mai câte. Apoi trebuiau să răspundă ce își doresc să capete în dar de la Moș Crăciun în Noaptea cea Sfântă. Lucian se gândi că poate Doamna nu-i
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
neamul ai cărui fii nu vor vrea să mai știe unul de altul. Să ne bucurăm, să ne zâmbim, să ne vorbim, să lăcrimăm în graiul nostru cât vom trăi pe pământ! Nu vei izbuti în strădaniile tale dacă vei jindui la ceea ce alții au izbutit. Invidia creatoare și dorința de autodepășire sunt cu totul altceva decât zavistia, gelozia prostească ori pizma. Latinii acei antecesori ai noștri din vechime aveau o vorbă a lor: „grăbește te încet”! Noi, astăzi, am zice
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
-mi se-adapă, Cu foc în apă și cu apa-n foc arzând... Ca o păgână în fața iubirii ce mă-nchină, Mai cad și mă ridic cu inima prea plină De lacrimile blânde de creștină, Ce toată viața ei a jinduit Lumină... Dor de iubit Se plimbă prin mine un abur de gând, În parcul de colo, prin cerul plăpând Și-n pietre se-agață și-i sângeră firul, Prin zori ce se-arată, se-ntunecă cerul. Mi-e sânge prin
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
fost văzut de Puarem. Apoi se învioră deodată. Puarem nu-l uitase. Cine știe ce voia Puarem! Soldatul Iahuben ajunse în fața celor doi bărbați de seamă. - Tu ești, Iahuben? întrebă marea căpetenie a armatei. Deși încă înciudat de pierderea somnului la care jinduise atâta, Iahuben își simți pieptul umflîndu-se de mândrie că stăpânul său, căpetenia întregii armate atlante, îl striga pe nume, cunoscîndu-i-l ca și atunci, în țara Retenu. Îl privi pe Puarem drept în ochi și-i răspunse că e într-adevăr
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ca să nu-l vadă Emma. Tăifăsuiră despre succesul lui Trilby, care Își Încheiase stagiunea prelungită la Lyceum și tocmai pornise Într-un nou turneu provincial, pregătitor pentru cel american, căci se părea că, deși dispuneau de numeroase producții proprii, americanii jinduiau să vizioneze deja legendara montare a lui Tree. Henry văzuse piesa În iarna care trecuse și o găsise, așa cum se și așteptase, ca pe o versiune vulgară dar tolerabil de antrenantă a romanului, cu accente grele pe „pozatul la grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să-mi fie milă de cei care le proferă . Înseamnă că n-au ajuns să afle ce mister minunat e să exiști, să te bucuri că e soare, că e vară. Vreți gloria obținută pe rug? N-aveți decât să jinduiți după ea. Pentru mine, gloria e ca ziua aceasta. ― Care va apune în curând. ― Lumea ar fi plâns, probabil, un Galilei prefăcut în cenușă . În schimb, unul viu o irită. De ce dacă a fost atât de aproape de rug nu s-
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
pe acela care moare pentru a nu suferi și prost pe acela care trăiește pentru a suferi". Am trecut, chiar, printr-un moment de criză. Tocmai îmi isprăvisem penitența și ieșisem să mă plimb. Eram amețit de lumina de pe străzi. Jinduisem după ea îndelung, uitîndu-mă la amiază, din spatele draperiilor, la ciotul unui pin uscat pe care-l năpădeau urzicile. Văzând că trecătorii se fereau de mine, am avut o presimțire rea. Se uitau în altă parte când treceam pe lângă ei. Am
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]