4,323 matches
-
se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului, iar când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre. ... 23. Curtea a subliniat, de asemenea, că, potrivit art. 513 alin. (4) teza a doua
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
că, potrivit art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, efectul admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă. De aceea, în cadrul judecării acesteia nu este permisă și soluționarea fondului pricinii. În ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) din acest act normativ, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, așa cum s-a arătat mai sus, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
cazurile de contestație în anulare și de a reglementa condiții stricte pentru exercitarea acesteia își găsește justificarea în caracterul extraordinar al căii de atac, în faptul că vizează hotărâri judecătorești definitive, ce trebuie să se bucure de autoritate de lucru judecat. În continuare, citează din jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, pornind de la caracterul contestației în anulare de cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată în condiții procedurale stricte și ținând cont că legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
313 alin. (1) pct. 1), „(1) Curtea de Casație va hotărî asupra fondului pricinii: 1) ori de câte ori este cazul să facă o simplă aplicare a legii la împrejurări pe deplin statornicite, cum ar fi cazul puterii de lucru judecat sau al prescripțiunii, ori altele asemănătoare“. ... 103. După anul 1952, când prin Decretul nr. 132/1952 pentru modificarea codurilor de procedură civilă, procedură penală și procedură fiscală, în legătură cu restructurarea organizării judecătorești, publicat în Buletinul Oficial nr. 31 din 19
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
care recursul se admite, pentru casarea cu trimitere. ... 121. Fac excepție^11 de la această regulă situațiile în care casarea este atrasă de depășirea atribuțiilor puterii judecătorești de către instanța a cărei hotărâre este atacată sau de încălcarea autorității de lucru judecat, în aceste două situații casarea fiind urmată de respingerea cererii ca inadmisibilă de chiar Înalta Curte de Casație și Justiție. Existența acestor două situații de excepție nu alterează însă concluzia că, în forma anterioară a art. 497 din Codul de
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
obligă la analizarea implicațiilor ei asupra soluțiilor pe care le poate pronunța instanța supremă în cazul admiterii recursului pentru alte motive decât lipsa de competență a instanței care a pronunțat hotărârea, depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și încălcarea autorității de lucru judecat. ... 132. Învestită cu soluționarea unei obiecții de neconstituționalitate a prevederilor privitoare la modificarea, în sensul celor sus-arătate, a dispozițiilor art. 497 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, prin care a
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
Guvernul opinează că este întemeiată și critica privind încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, în considerarea bogatei jurisprudențe a Curții Constituționale în materia procedurii reexaminării prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituție, a împrejurării că puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acestea (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 sau Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012), precum și a principiului
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
termenul prevăzut de art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre, pentru cazul în care se invocă autoritatea de lucru judecat. Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, având drept scop îndreptarea unor vicii de ordin procedural ce atrag nulitatea. De asemenea, Curtea a reținut că această cale extraordinară de atac vizează hotărâri judecătorești definitive și se
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
2019, la paragrafele 52 și 53: 52. Totodată, în legătură cu efectele deciziilor Curții Constituționale, în ceea ce privește atât considerentele, cât și dispozitivul acestora, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta, inclusiv efectului general obligatoriu al deciziilor de constatare a neconstituționalității (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
acest sens, prin decizia mai sus citată, paragraful 13, Curtea a reținut că activitatea desfășurată în ciclul ordinar al procesului penal - dacă a fost legală și temeinică - trebuie să se finalizeze cu pronunțarea unei hotărâri definitive, având autoritate de lucru judecat, în care faptele reținute exprimă adevărul, iar legea penală și cea civilă au fost aplicate corect. Practica a învederat însă și cazuri de hotărâri definitive care au soluționat cauzele penale cu grave erori de fapt și de drept. Legiuitorul a
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
instituit căile de atac extraordinare ca mijloace procesual penale de desființare a hotărârilor cu autoritate de lucru judecat care nu corespund legii și adevărului. Având în vedere faptul că instituirea unor astfel de mijloace procesuale aduce atingere autorității de lucru judecat - așadar, stabilității hotărârilor judecătorești definitive, care este menită a da încredere în activitatea justiției -, cazurile și condițiile de exercitare a căilor extraordinare de atac trebuie să fie strict reglementate de legiuitor, în vederea restabilirii ordinii de drept. În egală măsură
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
asupra propriei hotărâri, revizuirea având caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile de judecată intervenite în rezolvarea cauzelor penale. Cererea de revizuire se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, fiind descoperite ulterior, care fac dovada că hotărârea definitivă se întemeiază pe o eroare judiciară (Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
deciziei instanței de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții - cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală - și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive, Curtea a reținut însă că declararea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, ci trebuie să profite autorilor acesteia
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
unei excepții de neconstituționalitate nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, ci trebuie să profite autorilor acesteia, care au declanșat controlul de constituționalitate într-o cauză concretă. În aceste condiții, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, Curtea a constatat că, pentru a garanta atât stabilitatea raporturilor juridice, cât și o bună administrare a justiției, „o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
premisă care a generat problema de drept supusă dezlegării: Prin Sentința penală nr. 233 din 1 noiembrie 2017 a Tribunalului Brăila - Secția penală, supusă revizuirii, s-au dispus, printre altele, următoarele: A fost respinsă, ca nefondată, excepția autorității de lucru judecat invocată de inculpatul D.A.M. prin raportare la Decizia civilă nr. 1.774 din 22 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014). S-a arătat că revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală nu presupune încălcarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești anterioare (cum este în această cauză), spre deosebire de cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. i) din Codul de procedură penală - când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
52 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanța de contencios constituțional a statuat că: 43. ... norma procesual penală analizată determină prezența în practica instanțelor penale a mai multor variante de soluții, substanțial diferite, în privința recunoașterii autorității de lucru judecat a hotărârilor civile definitive în fața organelor judiciare penale, atunci când acestea vizează chestiuni prealabile ale cauzei penale. Aceste soluții variază, de la aplicarea directă de către instanțele penale a principiului autorității de lucru judecat a hotărârilor altor instanțe, aplicare
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
privința recunoașterii autorității de lucru judecat a hotărârilor civile definitive în fața organelor judiciare penale, atunci când acestea vizează chestiuni prealabile ale cauzei penale. Aceste soluții variază, de la aplicarea directă de către instanțele penale a principiului autorității de lucru judecat a hotărârilor altor instanțe, aplicare ce se realizează prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia analizată, coroborată cu art. 20 din Constituție - rezolvare mai nouă, venită pe filiera imperativului respectării principiilor ce decurg din jurisprudența instanțelor internaționale
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
soluționată o chestiune de fapt apreciată de către titularul cererii de revizuire ca fiind o chestiune prealabilă. Revizuentul condamnat a invocat atât în cursul judecății în primă instanță, cât și în căile de atac (apel și revizuire) autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate de către instanța civilă, însă instanța de fond și cea de apel au constatat inaplicabilitatea în cauză a principiului non bis idem, cu motivarea că nu există identitate de obiect și cauză între speța în care a
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
S-a susținut că, analizând încheierea de sesizare a instanței supreme, se constată că instanța de trimitere, învestită cu apelul formulat împotriva sentinței de respingere a celei de-a doua cereri de revizuire, urmărește să afle dacă autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive pronunțată de o altă instanță poate fi invocată în revizuire și, practic, să obțină de la Înalta Curte de Casație și Justiție rezolvarea în concret a cauzei în sensul confirmării sau infirmării soluției ce se prefigurează
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
de Casație și Justiție apreciază că se reține caracterul inconciliabil al soluțiilor pronunțate în cazul în care acestea se exclud una pe cealaltă (de exemplu, printr-o hotărâre judecătorească, complicii la săvârșirea unei infracțiuni sunt condamnați, în vreme ce autorii, judecați ulterior, sunt achitați, considerându-se că fapta nu există). Sau, altfel spus, caracterul inconciliabil vizează, în principiu, situația de fapt reținută, dar această inconciliabilitate poate privi și situații de drept diferite, întemeiate pe aceeași bază factuală. Raportat la argumentele expuse
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]