495 matches
-
dezechilibru și alții care v...d efectiv aurele sau chiar îngerii care ne înconjoar.... Cum se simte de c...tre pacient? Pacientul poate simți c...ldur..., r...ceal..., furnic...turi, senzații de ap...sare sau presiune, uneori chiar durere sau junghiuri. Terapeutul simte, la rândul s...u, aceste lucruri, ins... este în stare, datorit... practicii, s... disting... între diverse senzații ap...rute în palmele sau în corpul s...u astfel încât s... descopere dac... are sau nu de-a face cu un
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
foarte mult, ins..., prin practică îndelungat..., se prinde un simț special care ne permite s... cunoaștem mai în profunzime lațurile energetice umane. Exist... terapeuți care realizeaz... un transfer al senzațiilor pacientului pe propriul câmp și atunci vor simți dureri sau junghiuri, la fel ca și pacienții lor, pentru a ști mai bine despre ce este vorba. Alți terapeuți, în timpul vindec...rii, realizeaz... prelu...ri ale dezechilibrelor energetice, ei putând sc...pa de ele mai ușor, mai tarziu. În orice caz, important
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
colț de casă și dispare curînd Într-un hău de negură. Însăși elementele sînt Împărțite În categorii: unele monarhice, altele republicane, altele iar comunarde... toate gata a se combate și a produce anarhie În plămîni, precum și În crieri, traducîndu-se prin junghiuri și gutunariuri lung strănutătoare.” Nu știm dacă amicul Ollănescu Își face o idee În această privință, Însă, cu siguranță, Închipuirea poetului merge, cînd e vorba de timp, spre laturile Întunecate ale lucrurilor. Veselul Alecsandri devine sumbru, superstițios, În plin sezon
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o să tăcem? PÎnă cînd să ne muncească Întristarea ce-o avem? Și cînd iarăși o să-ncepem Dulce să ne veselim? Că din griji, precum priceperii, Nimica nu folosim. Ceasul umblă, vremea trece, Și noi nainte pîșim, Ne spune, ne dă junghi rece, Că vîrsta ne-o moleșim. Și dacă În asta floare Cu dulceață nu trăim, Tu cînd nădăjduiești oare Vrem-asta s-o mai găsim? Ducă-să doru-ntristarea, Ducă-să inima rea, Ducă-să chinul, ohtarea, Ducă-să grija cea grea. Iar noi cu o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să sară peste zidul incintei într-o noapte când vântul urla ca o jivină dezlănțuită iar sciatica și reumatismele îl supărau mai mult ca de obicei. Scrâșnind din dinți își porunci lui însuși să fie mai presus decât acel sfâșietor junghi ce pleca din șale și se răspândea de-a lungul coapsei ca o arsură dureroasă, și o apucă drept peste câmpuri. A fost o călătorie lungă. Au fost momente când abia de se mai ținea pe picioare, dar îi era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mădularele, de la cap până la picioare și înapoi ! De atâta săltat, se ridicase în picioare. Nu mai privea înspre Maca, bucuria și dragostea lui se adresau acum lumii întregi : — Să te blagoslovească apa rea, boarea și crăpătura pământului, furnicăturile, încurgerile și junghiurile, păienjeneala, zgârcii și poceala ! Ologeala și urzicătura... Să te lovească profețiile prorocilor, Sfântul Ilie să-ți usuce gâtul ca cenușa... Să te bată Dumnezeu cu oftică, cu lepra Egiptului, cu trânji, cu râie și pecingine, cu vânt rău și rugină
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și scutură amenințătoare o pereche de dressuri albastru deschis. Horcăitorul meu tată moare într-un strat de legume, unde culegea morcovei pentru urmașul lui încă nenăscut. Trebuie să fie o pornire sănătoasă, murmură el și asudă. EL: Tatăl meu are junghiuri și este în fapt cu adevărat foarte stressat. Ar fi vrut așa de bucuros să-și facă blocul în zona verde care seismologic poate fi percepută la pașii mamei mele. Și economicoasele strigăte orăcăite ar mai fi cu bucurie și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fost considerați dușmani și sancționați, devenind ținta răspunderii juridice. La boală, cel suferind căuta o babă meșteră în descântece și oblojeli. În ultimă instanță, baba recomand0a cuptorul cald drept pat, lespezi de piatră fierbinți, învelite în cârpe și așezate la junghiuri, cir (terci) clocotit sorbit pe îndelete, felii de cartofi cruzi așezate la cap și pe frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului când a plecat/ Pe toată lumea lecuia./ Lecuiește și pe Ioana/ Din creierii capului/, Din fața obrazului,/ Din amurgul ochilor,/ Din interiorul ochilor,/ Să rămâie ca roua de soare/ Ca vântul curat’’. Descântecul „de junghi” Din cauza unui efort mare sau a unei răceli apăreau junghiurile care își găseau leacul și cu ajutorul unui descântec pentru care se foloseau o ață de cânepă, apă neîncepută într-o mosoaică și un cuțit. Ața de cânepă era „ciucită” de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plecat/ Pe toată lumea lecuia./ Lecuiește și pe Ioana/ Din creierii capului/, Din fața obrazului,/ Din amurgul ochilor,/ Din interiorul ochilor,/ Să rămâie ca roua de soare/ Ca vântul curat’’. Descântecul „de junghi” Din cauza unui efort mare sau a unei răceli apăreau junghiurile care își găseau leacul și cu ajutorul unui descântec pentru care se foloseau o ață de cânepă, apă neîncepută într-o mosoaică și un cuțit. Ața de cânepă era „ciucită” de cel ce descânta și-o torcea din mână cel descântat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uda locul dureros, ața se punea de-a curmezișul umărului. Apa rămasă se toarnă pe un câine a să se ducă durerea bolnavului la el. Se descânta de trei ori pe zi, se punea la loc curat. Tot pentru vindecarea junghiului se folosea un ou crud. Se spărgea în așa fel încât să rămână gălbenușul întreg, se purta pe corpul omului până în locul dureros. Acolo gălbenușul se spărgea singur. Cu ajutorul unei ațe de cânepă se lega cruciș și se freca gălbenușul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ou crud. Se spărgea în așa fel încât să rămână gălbenușul întreg, se purta pe corpul omului până în locul dureros. Acolo gălbenușul se spărgea singur. Cu ajutorul unei ațe de cânepă se lega cruciș și se freca gălbenușul în locul dureros și junghiul trecea. Descântecul „de desfăcut” (cules de la Marița Chirilă) Pentru acest descântec, Marița Chirilă folosea apă de la trei fântâni care se punea întrun castron de lut, o para de argint și o cordică roșie. Când mergea la fântână după apă, femeia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oboseală, surmenaj și diferite infecții (gripă, tuse convulsivă, pojar). De obicei apare din alergătură, când cel Înfierbântat bea apă rece, din eforturi deosebite sau din răceli foarte mari. Se manifestă prin dificultăți de respirație, arsuri În coșul pieptului, durerea plămânilor, junghiuri În spate, tuse violentă, zbaterea plămânilor. Tratamente populare Ceaiuri din flori de anason, de avrămeasă, de creștineasă, din flori de fân, fructe de hamei, de ienupăr sau de isop, din lumânărică, de măceș, mătase verde de porumb, din flori de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din curent, din oboseala ochilor, din plâns repetat, de la transpirația abundentă care curge În ochi, din "peri răi", dintr-o pară de foc sau de la țesălatul cailor. Afecțiunea se manifestă prin Înroșirea ochilor, lăcrimare puternică, mâncărime, "arșiță În lumina ochilor", junghiuri la tâmple și Înțepături În privire. Comprese cu apă rece, cu ceai de mușețel, de albăstrele, de dedițel, isop, lumânărică, nalbă mare, sita zânelor și sulfină, cu rouă adunată de pe spini "voinici" ori cu lapte de mamă. Spălături cu apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
corespunzător, boala Începe să evolueze cronic (reumatism cronic), afectând grav articulațiile (artrită reumatoidă), În special pe cele mici sau ale coloanei vertebrale, care sunt dureroase și pot să prezinte deformații importante. Tratamente populare În medicina populară, bolile reumatice sunt numite junghiuri, sinonime cu "cuțite", denumire care sugerează durerea provocată de pătrunderea lamei de cuțit În corp, ologeală, mălăriță sau mătrici, afecțiuni care erau Împărțite În: junghiuri din răceală, de bătrânețe, din "vânt rău", din "deochi" și din farmece, la care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și pot să prezinte deformații importante. Tratamente populare În medicina populară, bolile reumatice sunt numite junghiuri, sinonime cu "cuțite", denumire care sugerează durerea provocată de pătrunderea lamei de cuțit În corp, ologeală, mălăriță sau mătrici, afecțiuni care erau Împărțite În: junghiuri din răceală, de bătrânețe, din "vânt rău", din "deochi" și din farmece, la care se adaugă "junghiul morții", cel mai groaznic. De aici și leacurile folosite În tratarea acestor forme de reumatism. Din motive lesne de Înțeles, ne vom opri
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu "cuțite", denumire care sugerează durerea provocată de pătrunderea lamei de cuțit În corp, ologeală, mălăriță sau mătrici, afecțiuni care erau Împărțite În: junghiuri din răceală, de bătrânețe, din "vânt rău", din "deochi" și din farmece, la care se adaugă "junghiul morții", cel mai groaznic. De aici și leacurile folosite În tratarea acestor forme de reumatism. Din motive lesne de Înțeles, ne vom opri numai la leacurile folosite În tratarea afecțiunilor reumatismale generate de factori reali și anume, de răceli, infecții
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
podbal, cu semințe de secară, flori de soc, coajă și frunze de stejar, troscot, de rădăini de urzică vie, creață sau moartă, cu planta unghia găinii, cu ungureancă, mlădițe și coajă de salcie. Ceaiuri din coada racului, rocoțea sau buruiana junghiurilor, cinci degete, pidosnic, trifoi roșu, cervană sau iarba lui "cel rău", urzică mare, coajă din mlădițe de răchită, de sudoarea calului, de salvie, flori de soc, traista ciobanului. Frecții și cataplasme cu ulei de semătoare (flori de sunătoare macerate În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceapă, hrean ras și boștină; cu drob de sare Încălzit; cu cărămizi calde; cu ou, lămâie și piper; cu semințe de in, mămăligă pripită și seu de lumânare, cât poate suferi omul de fierbinte; cu frunze ori fierturi de iarba junghiurilor ori de săgețică; cu iarba crâșmăturii; cu făină de grâu sau porumb amestecate cu fiertură de crăițe și piper negru; cu frunze de tutun unse cu miere; cu hrean ras și făină de muștar muiată În rachiu sau spirt. Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gutui, coada șoricelului, nalbă mare, angelică. DURERI DE ȘALE (lumbago, sciatică) Se caută locul dureros cu ajutorul unui ou proaspăt, care se pune pe spatele bolnavului și se poartă În sus și În jos, până se sparge: În acel loc este junghiul! Se aplică apoi peste gălbenuș, o legătoare cu câlți, cu cărămidă arsă pisată, ceapă fiartă, tărâțe de grâu, hoștină prăjită, hrean dat prin răzătoare; piper negru măcinat, rachiu de drojdie, tămâie sau tutun mărunțit, toate cât mai fierbinți, atât cât
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
boala câinească : gămălii de maceș să fierbi cu apă și să-l scalde de trei ori. De junghii: iarbă dulce și anason, trei dramuri, să le pisezi la un loc, să le fierbi În miere și să le ții la junghi; să stea legat de trei ori. Alta: rădăcină de urzică să le pisezi cu puțină sare și să pui puțin oțet de vin bun, să bea oțetul. Alta: făină de secară să frământați cu rachiu să faci o turtă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ori. Alta: rădăcină de urzică să le pisezi cu puțină sare și să pui puțin oțet de vin bun, să bea oțetul. Alta: făină de secară să frământați cu rachiu să faci o turtă și s-o Întinzi cât cuprinde junghiul, să o ude cu rachiu și să o presare cu chimen pisat. De durere de cap: floare de soc să fierbi și să spele capul Într-o zi, de două ori. Cui pute gura: frunză de salcie albă sa fierbi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de sticlă, apoi să bea zeama, că se va slobozi și-i va trece. Pentru durere de inimă: zeamă de trandafiri și de pelin să bea. Într-o carte scrisă de FRANZ IOSEPH SULZER, din 1763, se menționează " Afară de pleurezie (junghi) și boli asemănătoare la care trebuie neapărat să se lase sânge, se va găsi cu greu altă boală Împotriva căreia să nu aibă Valahul câteva leacuri. Și la acestea nu bărbații, ci femeile fac oficiu de doctor. Cei drept ele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
clătinându-se sticla de 3 ori pe zi și apoi să bea cu un filigean dimineața, amiaza și seara, până când se va sfârși, păstrându-se Însă de acrime, de sărat și de apă rece, vreme cât le va bea. Pentru junghi: să mergi la spițerie (farmacie) și să zici să-ți facă pe jumătate de cot de pânză un blastor feriotic și Încălzindu-l să-l pui unde este junghiul, că va trece durerea. Manuscrisul nr.945, din anul 1833, Academia Română
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sărat și de apă rece, vreme cât le va bea. Pentru junghi: să mergi la spițerie (farmacie) și să zici să-ți facă pe jumătate de cot de pânză un blastor feriotic și Încălzindu-l să-l pui unde este junghiul, că va trece durerea. Manuscrisul nr.945, din anul 1833, Academia Română Rețetă de vătămătură: un dram sacâz alb, un dram imber, un dram revent, de 5 parale iarbă de 7 frați, un dram cuișoare, 4 parale de spânz, un dram
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]