754 matches
-
au condus la o apropiere între conservatorii puri și junimiști. Astfel, la începutul lunii iulie 1900 s-a ajuns la o înțelegere 2383. Urmare a acestui fapt, la 7 iulie 1900 s-a constituit un nou guvern conservator condus de către junimistul Petre P. Carp, care a primit și portofoliul de la ministerul de Finanțe 2384. Alături de Petre P. Carp, lista noului guvern conservator îi includea pe: Constantin Olănescu la ministerul de Interne, Alexandru Marghiloman la ministerul Afacerilor Străine, Titu Maiorescu la ministerul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ministerul Agricultutii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, și pe Ion C. Grădișteanu la ministerul Lucrărilor Publice 2385. A doua zi după depunerea, la 7 iulie 1900, a jurământului de către membrii guvernului Petre P. Carp, cluburile centrale și locale ale conservatorilor și junimiștilor s-au unit2386. Ulterior, la 15/27 decembrie 1900, ziarele celor două grupări, Timpul și Constituționalul s-au contopit dând naștere publicației intitulată Conservatorul 2387. La începutul noii sesiuni parlamentare, în septembrie 1900, Petre P. Carp propunea în parlament reducerea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de domeniul șarjei, cum bine observa Ștefan Cazimir. Nu are o profundă determinare psihologică, ci doar una socială. „Galgariseala” și demagogia lui politică și cea sentimentală e o „formă fără fond” față de care Caragiale a rămas ostil întotdeauna, ca un junimist autentic. George Munteanu observă că Rică „e un cumul al celor mai de efect contradicții comice caragialene”<footnote G. Munteanu, op. cit., p. 481. footnote>, înglobând în virtuțile lui pe demagogul practic, reprezentat de Cațavencu și Farfuridi. Ca om politic sau
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
modern) par a avea o problemă oedipiană a transmiterii. Generalizînd poate excesiv, dar nu fără rost, am putea spune că, odată cu modernitatea noastră națională, reiterăm un același model de psihologie colectivă : ne omorîm părinții, dar ne venerăm (stră)bunicii. De la junimiști la actuala Piață a Universității, societatea, lumea noastră întreagă se strică periodic (și se strică...), de vină fiind stearpa (sau criminala) generație a predecesorilor. Nimic nu mai este ca pe vremea strămoșilor (mitul voievodal la Eminescu, mitul generației interbelice la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
logia Bucureștilor în literatură și evocări. Cele mai tari fragmente din literatura noastră de călătorie. Ori din memorialistica anilor de studiu: ar fi minunat să vadă ju ni mea de azi cum s-au copt la universitățile apusene pa șoptiștii, junimiștii, criterioniștii. Și optzeciștii... după 1989. Ți-ai găsit! Să vă spună editorii de la Curtea Veche cât au pătimit cu Copyro-ul - instituție specializată în infarctul și albitul părului redacțional - când am alcătuit antologia De la coroana regală la Cercul polar ! Numai ce
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
am scris, căci, îndată ce ies tipărite cu iscălitura mea, răspunderea greșelelor mă privește pe mine; 2 să se tipărească tuspatru deodată; 3 să nu aibă, în marginile putinții, nici o greșală de tipar. Multe închinăciuni pentru toată Junimea și pentru fiece "junimist" îndeosebi, iar mai cu samă mă închin cu multă plecăciune cuconului Drăgănescu și stăruitoriului întru cele bune și creștinești Creangă. Dacă n-am scris multora din ei, după scrisori primite, precum lui Conta, Creangă, boierului Drăgănescu și celui [... ] Xenopol, cauza
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ziarul lui cu tot. Unii îl numeau „vândut francezilor“, alții rușilor - de unde până unde? -, alții ziceau că Regele l-a cumpărat cu tot cu ziar ca să facă despotism în România, alții îl numeau „un caz patologic“. Cred că numai noi și Constituționalul junimist n-am atacat. Își băteau joc de el, dar de oprit nu l-au oprit. Și știi ce-a făcut Lahovary? Domnul Mirto strivi țigara în scrumieră, lângă a lui Dan. — Și-a publicat imediat seria de articole într-o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
acesta din urmă - fost călugăr la Mănăstirea Cernica, eliminat din monahism pentru legătura cu profesoara de etnie evreiască Constanța Zissu - debutatase ca poet la periodicul Liga ortodoxă al lui Alexandru Macedonski). Primele traduceri din Baudelaire apar în 1870 - în revista junimiștilor (Convorbiri literare, I-IV, 1 martie 1870, p. 51: „Bohemiens en voyage“ și „Don Juan en Enfer“, tălmăcite de Vasile Pogor). Nu este doar un simplu paradox: revistele tradiționaliste din jurul lui 1900, inclusiv Sămănătorul, publică la rîndul lor autori estetizanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1910 de Viața românească, Cocea se delimitează de poporanism pe criterii estetice (deși, nu numai...), intrînd în conflict cu Ibrăileanu. Antipoliticianismul (de fapt, antiliberalismul) „proletarizant” de la Facla se va întîlni însă cu cel criticist de la Noua revistă română, conduse de junimistul C. Rădulescu-Motru. Raționalist moderat, profesorul de filozofie și psihologie se va orienta, alături de I.L. Caragiale, către Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, arătîndu-se deschis chiar colaborării cu socialiștii. Noua serie a revistei sale (1908-1916) reflectă această orientare eclectică, deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Italiei, sau a Greciei și Bulgariei; cuvintele sentimente și interese vor agasa din nou, înaintea tăcerii generale”. Firul conducător al acestui număr îl constituie critica politicianismului, supus unei aspru rechizitoriu, încă de la începutul secolului, de către Constantin Rădulescu-Motru. Dacă însă universitarul junimist care găzduise, de altfel, primele încercări literare ale lui Vinea, Tzara și Adrian Maniu în paginile Noii reviste române tindea să asocieze, de pe poziții conservatoare, politicianismul cu modernizarea liberală, în cazul de față avem de-a face cu o critică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de vase comunicante. Toate acestea sînt, desigur, locuri comune ale istoriografiei noastre cultural-politice. Important de subliniat rămîne faptul că generația creatoare a Contimporanului și a Gîndirii va fi, în anii ’20, un fel de placă turnantă dinspre generația „pozitivistă” a junimiștilor și postjunimiștilor înspre „tînăra generație a anilor ’30“. Cazul Nae Ionescu este, în acest sens, simptomatic: debutant în mediile cafenelei simboliste, simpatizant al futurismului și al sindicalismului „sorelian” pînă prin 1919, devine - după o lungă perioadă de studii în Germania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
numărul 3/1998 al revistei aromâne „Deșteptarea”: „... Recent apărută cartea profesorului M. S. Derdena abordează În Întregul ei probleme de literatură română, Închegând În paginile sale profiluri expresive a peste 20 de personalități ale culturii române. De la cronicarii moldoveni la junimistul Vasile Pogor și de la Eminescu - această figură tutelară a destinului nostru - până la Delavrancea, Rebreanu și Mircea Eliade”. La doar două luni și ceva de la debut, anume În 21 Aprilie 1998 (În ziua a treia de Paști), vede lumina tiparului, la
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la Cațafany, (48x33 cm), anual 3 lei, 5 Profesorul Gr. Crețu îi citează (op. cit.p76) drept colaboratori la „Legalitatea" pe I.M.K. Epureanu, Ioan Diamandi, Iorgu Radu și redactorul de la „Epoca" Lugomirescu, sub pseudonimul Baba-Novac. Mai în urmă, ca organ al junimiștilor, a avut colaboratori pe Lupu Kostachi, Al. Fotino, G. Oprișan, G. Docan, M. Pop și G. Tașcă. A avut directori pe I. Vârgolici și G. Emandi. * Liberalul Liberalul, ziar național - liberal, apare o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
orbii, nu să alerge șchiopii, nici să închid pușcăriile sau să dărâm spitalele”, ci „dator sunt, față de societatea care formează pentru mine familia umană, să fac să se audă glasul meu..., să redeștept sentimentele adormiților...” Așa că, „fi‐vor liberali, conservatori ‐ junimiști, 212 conservatori‐democrați, voi cerca, și cred că vom reuși, să țintuim la stâlpul infamiei, pe acei care, fără considerente de culoare politică, vor încerca să se ridice pe s pinarea altora, după cum și pe mine mă dor astăzi șalele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
156). La baza teoriei stă ideea conform căreia societățile stimulate să se modernizeze prin adoptarea unor forme superioare de civilizație în detrimentul formelor de viață, trăire și sensibilitate autohtone, tradiționale 2, sunt condamnate la sterilitate și stricăciune. Practic Maiorescu, alături de alți junimiști Eminescu, Carp ș.a. -, denunța caracterul mimetic și antitradițional al direcției noi din cultura românească, ce pe termen lung, nu putea avea efecte benefice la nivelul societății (vezi și Bădescu, 2004(a):40-41). Dacă autohtonismul își găsește în Maiorescu un reprezentant
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ralf.” Onorându-și promisiunea, la 14 noiembrie, publica profilul Doamnei Clemența Lupu Kostaki, pentru care „literatura românească... se încheia în numele lui Eminescu, Creangă, Maiorescu și Gherea.” Fără să facă politică, Doamna aprecia că „cei mai deștepți oameni ai timpului erau junimiștii: cel mai mare om politic al României era socot it P.P.Carp; cel mai mare critic și orator - Titu Maiorescu; cel mai mare financiar - Menelas Gherman; cel mai bun poet Jak Negruzzi; cel mai bun prefect - Lupu Kostaki.” În aceeași
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lume cosmopolită, universală etc. Are niște pagini care nu sunt prea bine cunoscute, scrise pe la 1840. Deci, oamenii ăștia și-au dat seama foarte timpuriu că pe aici, pe undeva, trebuie căutat răspunsul dilemelor românești. Nici nu mai vorbesc despre junimiști, care asta erau, ăsta era proiectul lor esențial, în asta consta, ei căutau să lege organic lumea cosmopolită, pe care o cunoscuseră prin educația lor, de realitățile din țara în care se născuseră și în care se întorseseră. Vreau să
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de romanul Ciocoii vechi și noi, ci de notele lui de călătorie), rezultatul este că găsim niște concepte junimiste. Eu cred că la Ion Ghica se pot găsi lucruri asemănătoare. Pe Alecsandri aproape că îl consider ca făcând parte dintre junimiști în bună parte. Deci, e vorba de o tradiție extraordinar de solidă și, aș spune, aproape majoritară în literatura română. Acesteia i se adaugă și Eugen Lovinescu, care nu mai trebuie să fie acum cap de listă. S. A.: Sigur. Cum
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
iubire din toată viața lui Eminescu. La 1 sept. 1872, Eminescu a citit în ședința Junimii nuvela Sărmanul Dionis și Egipetul, iar la 7 septembrie, poeziile Înger și demon și Floare albastră. Întrucît el se afla pentru prima dată printre junimiști, prezența sa a stîrnit entuziasm. După ce a fost sfătuit să urmeze studiile la Berlin, unde le urmase și Maiorescu, poetul a revenit bucuros la Ipotești, mai ales că la ședința din 22 septembrie, cînd el era plecat din Iași Junimea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
frecventat, la Botoșani, nici o clasă. Este posibil ca el să fi folosit, la Berlin, certificatul lui Matei, după ce acesta intrase, ca voluntar, în serviciul militar. Matei și Mihai au aceeași inițială. Dar cînd totul era pregătit de plecare în țară, junimistul Teodor Rosetti, care era agent diplomatic, i-a mărit salarul la 16 napoleoni pe lună și cu aceasta l-a reținut în serviciu. Bătrînul Eminovici s-a supărat pe fiul său, zicîndu-i că "umblă cu minciuni"169. Poetul n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din partea ziarului "Timpul". Poetul nu și-a citit Doina, lîngă statuie, așa cum se pregătise; s-a ferit de mulțime, de teama să nu facă ori să spună ceva nepotrivit, iar lumea să rîdă de el. A citit-o seara, între junimiștii adunați ad-hoc. După un păhărel de Cotnar, a dormit la Creangă, dar cu revolverul lîngă el, fapt care pe Creangă l-a pus pe gînduri 245. Pentru că serbările populare s-au prelungit vreo opt zile, iar poetul a revenit la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o preluare și trei scenarii originale. Șapte titluri: Înainte de tăcere (1978, după nuvela lui Caragiale În vreme de război), Înghițitorul de săbii (1981, pe un scenariu bazat pe proze de Alexandru Sahia și Gheorghe Brăescu), Năpasta (1985, după piesa aceluiași "junimist"), Punct și de la capăt (1986, scenariu scris împreună cu Radu F. Alexandru, subiect contemporan), Vinovatul (1991, după o piesă de Ion Băieșu, montată de Alexa Visarion către finele studenției, scenarizată acum de către dramaturg), Luna verde (2010, scris de regizor) și Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Moftul este întrupat de moftangiu, devenit în galeria marelui dramaturg un fel de mască fixă din commedia dell'arte a românilor. Moftangiu ce va deveni protagonistul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, escogitate de Maiorescu și repede îmbrățișate de junimiști, deci și de Caragiale. Asupra acestei măști comice moftangiul -, proaspăt rezident al Planetei Moft în accepția socială de clasă de mijloc, s-a aplecat Caragiale; agrimensor și cronicar al unei latifundii populare de indivizi pervertiți de aberația de fond a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
este nu numai prologul teoretic al nuvelei, idealiste în esența ei, ci și un modus operandi al eroului eminescian într-o aventură filosofico-fantastică, cu diverse etape de reincarnare. Dacă Sărmanul Dionis, redactat la Viena în 1872, a trecut în ochii junimiștilor drept o extravaganță, o "elucubrație filosofică" a poetului, Archaeus, scris în 1875, pare a fi fost doar introducerea la o nuvelă nicicând terminată, care reia în mare parte conceptele "magului călător printre stele". De la apriorismul kantian se ajunge la noțiunea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
favorizat apariția unui "spirit al veacului", numit saeculum, după Tacit; o totalitate de condiții materiale și morale ale vieții popoarelor europene. Legea sincronismului cere integrarea tuturor societăților într-o formă de civilizație, după modelul societății mai evoluate. Spre deosebire de T. Maiorescu, junimistul care critica preluarea de forme culturale străine, E. Lovinescu susținea necesitatea împrumutului de forme care, la rândul lor, creează premisele pentru un fond autohton original. Este vorba de "trăirea în același spațiu sufletesc" european. Sincronizarea este necesară pentru a evita
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]