1,059 matches
-
-ntoarce-ncolo; mă- ntorc iar la comèdii... IPINGESCU: Iar se uită la cocoane... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Iac-așa m-a fiert fără apă toată seara...”. Rică - a cărui identitate e Încă necunoscută negustorului - dublează, În oglindă, gesturile și acțiunile lui Jupân Dumitrache, familist hotărât să apere fortăreța onoarei și să nu le «rușineze» pe cucoane. Comèdia ar fi luat sfârșit brusc - și pentru a Întări adevărul spuselor lui, Jupîn Dumitrache Își pune chezășie favoriții („să-mi tai mie favuridele”) -, dacă negustorul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
identitate e Încă necunoscută negustorului - dublează, În oglindă, gesturile și acțiunile lui Jupân Dumitrache, familist hotărât să apere fortăreța onoarei și să nu le «rușineze» pe cucoane. Comèdia ar fi luat sfârșit brusc - și pentru a Întări adevărul spuselor lui, Jupîn Dumitrache Își pune chezășie favoriții („să-mi tai mie favuridele”) -, dacă negustorul n-ar fi fost om cu greutate; Într- un cu totul alt context, mai restrâns și fără privitori - potrivit ambițului și spuselor lui -, ar fi luat măsuri radicale
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
două categorii: amploiați („niște scârța-scârța pe hârtie”) - cu Îndeletnicire demnă de tot disprețul și cu preocupări neserioase, Îndoielnic moral - și negustori, oameni serioși și responsabili, levenți. Contrazice această rigidă categorisire tipologică Ghiță Țircădău, fostul cumnat, și el negustor, dar - potrivit jupânului - „un mitocan, mă rog; zice că-i negustor, alege-s-ar praful!” (s.n.); acest dicendi «zice» dezvăluie prăpastia dintre pretenție și realitate. Disprețul lui Jupân Dumitrache pentru funcționar vine nu din neîncrederea În utilitatea Îndeletnicirii acestuia, din ignoranță ori opacitate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
levenți. Contrazice această rigidă categorisire tipologică Ghiță Țircădău, fostul cumnat, și el negustor, dar - potrivit jupânului - „un mitocan, mă rog; zice că-i negustor, alege-s-ar praful!” (s.n.); acest dicendi «zice» dezvăluie prăpastia dintre pretenție și realitate. Disprețul lui Jupân Dumitrache pentru funcționar vine nu din neîncrederea În utilitatea Îndeletnicirii acestuia, din ignoranță ori opacitate intelectuală, ci, cu siguranță, din observarea superficialității comportamentului acestora, perceput exterior. Dacă Rică publicistul e prețuit pentru adâncimea gândirii lui, individul ce pare a atenta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ochi și giubenul din cap de auzea câinii din Giurgiu”; „... și să-l umflu” etc. Teatrul e pe punctul de a se transforma În circ, Însă coate-goale „a avut noroc! Mare noroc a avut bagabontul; a scăpat!”, exclamă cu năduf jupânul. Se Înțelege că «noapte furtunoasă» e cea În care tânărul Rică, În căutarea amoarei lui, nimerește din greșeală În casa negustorului, dar furtunoase sunt și serile petrecute la Iunion. Cu adevărat furtunoase sunt Însă peripețiile lui Rică Îndrăgostitul În Încercarea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
gravă clasicul joc al șoarecelui și pisicii. Dar scena Înlăturării măștii intrusului și recunoașterii identității lui onorabile Îl readuce În sfera teatralității pure, smulgând admirația negustorului Dumitrache: „Bine vorbește, domnule, bravos!”. Amploiatul e acceptat repede, după lămurirea situației, În tagma jupânului ca negustor de vorbe mari. Situațiile neplăcute sunt În genere considerate, de către majoritatea personajelor caragialiene, ca fiind comèdii. Eroii lui Caragiale au conștiința faptului că lumea e un teatru sau, mai rar, În variantă derizorie - un carnaval ori un circ
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Ca să poată plăti taxele școlare, bunicul făcea acrobații mintale. Negustorii evrei îl chemau de pe trotuar, să cumpere din prăvăliile lor, unii chiar îl trăgeau de mână. El, care nu mai avea nici un ban în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
bunicul făcea acrobații mintale. Negustorii evrei îl chemau de pe trotuar, să cumpere din prăvăliile lor, unii chiar îl trăgeau de mână. El, care nu mai avea nici un ban în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la plecare să plătească. Bunicul, după ce plătea taxele școlare, rămas fără bani, venea la han, și se făcea foarte grăbit să meargă cu căruța acolo unde „a arvunit un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Râmnicelu, era loc bun și de popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și lacrimă ușoară, sensibil la onoarea de familist și la suferința femeii (ce se prevalează, spre a-și atinge scopul, de persecuția îndurată de la bărbat în căsnicia anterioară). Lovinescu ridiculizează un pic pe fericitul "ales", căruia îi împrumută vorbele lui Jupân Dumitrache ("Silvia e atât de simțitoare! Când ai ști cum o mișcă; câte lacrimi n-a vărsat în brațele mele!"), pentru ca în final, o dată cu aflarea adevărului (amicul îi dezvăluie că femeia trăise în același timp, cu amândoi, în minciună), perspectiva
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de dependență sau de interdependență cu un verb care dezvoltă numai în asemenea sintagme un sens aspectual (a se apuca, a se pune, a prinde etc.) sau modal (a avea, a fi, a da, a-i veni etc.). „N-apucase jupânul Ștrul a ajunge bine acasă și moș Nechifor și trăsese căruța dinaintea ușii...” (I. Creangă) Răzvan s-a pus pe plâns. Andreea a prins să vorbească de câteva zile. „Cât cei pe car, bade? zice Oșlobanu, căruia nu-i era
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rolul esențial în constituirea planului semantic al numelui predicativ și, prin predicatul analitic în ansamblu, la actualizarea,prin predicație, a planului semantic al subiectului gramatical: „Arald, tânărul rege, e-un rege singuratic.” (M. Eminescu) „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău.” (I.L. Caragiale) „Desigur a transmite înseamnă a transmite ceva.” (T. Vianu) „Certitudinea trebuie atunci să fie certitudine de sine.” (C. Noica) c. Numele predicativ analitic este format din infinitivul unui verb copulativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în constituirea planului semantic al numelui predicativ și, prin predicatul analitic în ansamblu, la actualizarea,prin predicație, a planului semantic al subiectului gramatical: „Arald, tânărul rege, e-un rege singuratic.” (M. Eminescu) „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău.” (I.L. Caragiale) „Desigur a transmite înseamnă a transmite ceva.” (T. Vianu) „Certitudinea trebuie atunci să fie certitudine de sine.” (C. Noica) c. Numele predicativ analitic este format din infinitivul unui verb copulativ și un
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexico-gramaticale sau elemente lingvistice (foneme, silabe etc.) întrebuințate substantival, sintagme substantivizate prin articolul demonstrativ cel, cea sau prin articolul posesiv-genitival a, al: „Dar legea ni-i deșartă și străină / Când viața-n noi cu greu se mai anină.” (N. Labiș) „Jupânul, negustor vechi, care cunoștea cât se-ntinde poimânele cocoanei, zise dulceag.” (I.L. Caragiale) „Azi n-are-nceput deslușit / Și pare o zi de sfârșit.” (T. Arghezi) „Puternicii beznei și răii pădurii / S-au strâns pentru pradă ca furii.” (T. Arghezi) „Glasuri mă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în siguranță și care se schimbă numai cu mijloace mari.” (M. Preda, Delirul, 376) sau cauza unei însușiri sau stări (fiziologice, psihice, atmosferice): „Eram așa de obosit și sufeream. Eu cred că sufeream de prea mult suflet.” (L. Blaga, 52), „Jupânul s-a întors mirat spre el, cu ochii mici, de nedormit ce era.” (E. Barbu, 214), „Piciorul îl durea de atâta drum, seara cădea frânt, nu s-ar mai fi sculat din pat.” (E.Barbu, 151) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se naște curios de lume și nerăbdător de a se orienta în ea.” (G. Călinescu, C.O.), „... Soră, m-am întrebat dacă fac bine încredințându-ți caietele mele, adică viața mea...” (P. Sălcudeanu, 462), „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău...” (I.L. Caragiale, IV, 175) • adverb: „Esteticește o piesă e totdeauna un întreg, ca și un tablou, ca și o statuie.” (M. Eminescu, Despre cultură..., 117) „Dinlăuntru înlăuntru m-am culcat eu; dar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
curios de lume și nerăbdător de a se orienta în ea.” (G. Călinescu, C.O.), „... Soră, m-am întrebat dacă fac bine încredințându-ți caietele mele, adică viața mea...” (P. Sălcudeanu, 462), „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău...” (I.L. Caragiale, IV, 175) • adverb: „Esteticește o piesă e totdeauna un întreg, ca și un tablou, ca și o statuie.” (M. Eminescu, Despre cultură..., 117) „Dinlăuntru înlăuntru m-am culcat eu; dar m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fără a mai cere și individualizarea simultană prin atribut: „Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși.” (M. Eminescu, I, 133) „Pe la prânz funcționarul s-a oprit la jupân, să bea un rachiu.” (E. Barbu, 169) Când substantivul nu este determinat prin articol hotărât, realizarea funcției de atribut nu vine să satisfacă vreo valență liberă a regentului și care nu ar putea rămâne nesatisfăcută într-un enunț încheiat ci
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiune omnipotent, călugărit în urma unei tragice întâmplări - e livresc, cum e și dialogul repetat dintre erou și statuia lui Pan. Dar în această ramă se așază o sumedenie de icoane vii ale rudelor (bunicii și străbunicii - „conu Manolache” și Katy, „jupân” Țenea Dupin și focoasa Profi -, unchiul Tache Mărcuș și fiii săi), ale tovarășilor de joacă și ale colegilor de școală, ale unor concetățeni cu diverse ocupații. Forța și căldura evocării, într-un stil ce amintește deseori de Mateiu I. Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
ogăreii" sau "pisicile", cei care cară sacoșele altora, care-i ajută pe "șmecheri" la ateliere. În cazul în care ei primesc un pachet, acesta e repede confiscat de cei puternici, lor nemairămînîndu-le decît foarte puține bunuri. Ceva mai stilați sînt "jupînii", care reușesc să mai păstreze puțină demnitate în această lume umilă de sclavi. Fac și ei patul altora pentru o țigară, însă pot să refuze în anumite condiții muncile degradante, dependența lor de țigări fiind mai scăzută decît a altora
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trei iepuri" ș.a.m.d., Panurge inscripționează următoarele: Aici s-au pus cu burta la pământ/ Patru bețivi din cei mai năzdrăvani,/ Cinstind pe Bacus, zeul lor cel sfânt,/ Mai însetați ca patru șobolani/ Aici pierdu și pulpă și spinare/ Jupânul iepure, iar ei ca zmeii/ Îl fugăriră, cu oțet și sare,/ Pân'ce, iertați, i-au apucat cârceii"255. Secvența nu lasă loc nici unor ambiguități interpretative: autorul a intenționat să "îngâne", adică să parodieze, prin eposul său cu uriași buni
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Brânzovenescu), tipul servilului incult (Ghiță Pristanda), iar Agamemnon Dandanache are toate aceste trăsături negative: parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, ramolismentul. Personajele lui Caragiale sunt luate din viață și sunt actuale și astăzi. Ele se încadrează în următoarele tipologii umane: încornoratul (Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel) ; junele-prim (Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea); cocheta adulterină (Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston); politicianul demagog (Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi); cetățeanul alegător (conu Leonida, Cetățeanul turmentat); funcționarul (Rică Venturiano, Candidatul); confidentul (coana Efimița); raisonneurul (Nae
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]