1,051 matches
-
mai este, s-a dus iar el rătăcește singur prin casa aceasta mare, care odată fusese plină de viață. Ce mult a trecut de atunci. Își simțea trupul obosit și tot mai mult frica de singurătate. În picioare, în fața biroului, jupân Cristoroceanu răsfoia nervos câteva hârtii scrise. În minte îi răsunau cuvintele Anei. De ce atâta dușmănie între el și cea care își legase viața de fiul său. Trebuia să uite trecutul. Ana și fetița ei îi aparțineau. Privi pentru a doua
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
fără sfatul boierilor nu poate conduce țara. În clipele de răgaz i-am mai spus să nu uite că îi moldovean și că stăpânește peste Țara Moldovei, țară pe care înaintașii noștri au voit-o neatârnată. - Mulți boieri au fugit, jupân vornice. L-a trădat până și Vornicul Bucioc ce s-a dat de partea lui Mihnea, adăugă postelnicul. - Postelnice Avram, să iei aminte ceea ce eu îți spun acum, în pragul ăstei mari lupte. Toți cei care au fugit au fost
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
răspundă. Trăiesc ca un refugiat pe o insulă pustie, de multă vreme și nu sufăr nici de sindromul singurătății, nici de cel al inutilității. M-am obișnuit cu dedublarea pe verticală a personalității, dacă pot să mă exprim astfel, eu jupânul, eu sluga și afară de doi câini și mai multe pisici, nimeni nu-mi tulbură liniștea universului meu domestic. Lumea se oprește pentru mine la poartă. Și chiar strada se oprește la poarta mea, la modul propriu. Iar pe strada pe
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român mustăcios și mândru ce trăiește curat și cuminte la umbra iubirii și le seamănă jupânului Iancu și lui neica Tudor. Și-a luat pe spate mantou boieresc, pe când inima și-a înveșmântat-o cu virtuți sufletești, înrâurite de dragoste de cântec. În ce localitate s-a aninant lumina zilei pe oglinda privirii fiului pandurilor ce
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ȘI CULOAREA VINULUI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului “Ieșit din pivniță, jupânul Nae Moldoveanu avea buzele pline de vopsea roșie” ... După cum am spus, la Misac, fiind loc
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ȘI CULOAREA VINULUI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului “Ieșit din pivniță, jupânul Nae Moldoveanu avea buzele pline de vopsea roșie” ... După cum am spus, la Misac, fiind loc central, se aduna multă lume: învățători, preoți, funcționari la poștă, pensionari. Uneori intrau aici și industriașii satului, Costică Teodorescu și Iancu Anastase. Iancu era clănțău
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
fecioare, decedată în floarea vârstei la numai 19 ani de meningită. Am mai fost martor și la o glumă făcută de învățătorul Ion Macedonescu, aflat la un “pahar de vorbă” cu prietenul său, tâmplarul Bălteanu în restaurantul lui Nae Moldoveanu. “Jupân Nae, să ne servești din butoiul ăla care știi că ne place! De amintit că Ion Macedomnescu îl împrumuta deseori pe Nae Molodoveanu, când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
Nae Moldoveanu. “Jupân Nae, să ne servești din butoiul ăla care știi că ne place! De amintit că Ion Macedomnescu îl împrumuta deseori pe Nae Molodoveanu, când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când vorbea, acesta avea un defect nazal și fonfănea ... De aceea, un alt spirit de-al vremii, Lică Cotârleț, spunea deseori, cu izul de interogație cuvenit, celor care nu vorbeau răspicat: “Măi, ești ca văru' Nae Moldoveanu, la care
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
vremii, Lică Cotârleț, spunea deseori, cu izul de interogație cuvenit, celor care nu vorbeau răspicat: “Măi, ești ca văru' Nae Moldoveanu, la care ai nevoie de tâlmaci ca să-l înțelegi !.. Înainte de a veni din pivniță cu damigeana plină cu vin, jupân Nae gusta din damigeană. Macedonescu îi știa obiceiul și nu-I plăcea. Spre a se asigura că nu gustă, Macedonescu lua damigeana goală și-i tamponează discret gura dinainte cu praf fin de creion roșu, buia sau ce avea pregătit
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
buia sau ce avea pregătit. De multe ori, că de nărav nu scapi ușor, la ieșirea din pivniță Nae Moldoveanu avea buzele ca o cucoană, intens colorate în roșu. “Iar ai gustat din damigeană, Nae!? “Nu, nu, domnule Macedonescu, răspunde jupân Nae fonfăind și care își pregătise răspunsul la o întrebare ce revenea de fiecare dată când îi avea mușterii pe cei doi. “Ia privește, aici! Din salon, învățătorul luase din cui o oglindă, pe care i-o puse în față
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
pe care i-o puse în față. Cârciumarul s-a înroșit tot. Fusese prins cu minciuna. “Deverul” s-a mutat, pentru ceva timp, la altă unitate din sat cu același specific, chiar dacă nu atât de încăpătoare ca cea a lui jupân Nae Moldoveanu. (din vol." Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu Gheorghe Pârnuță" de George Nicolae Podișor, în curs de elaborare) Referință Bibliografică: Jupânul Nae Moldoveanu și culoarea vinului... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
timp, la altă unitate din sat cu același specific, chiar dacă nu atât de încăpătoare ca cea a lui jupân Nae Moldoveanu. (din vol." Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu Gheorghe Pârnuță" de George Nicolae Podișor, în curs de elaborare) Referință Bibliografică: Jupânul Nae Moldoveanu și culoarea vinului... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
să afle cu cine s-a iubit soră-mea, până la urmă au fost convinși de lelea Măria că au fost păcăliți, o răzbunare pe soacra mică, doar așa-i la nuntă unde se tocmesc cuscrii: „Mai pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
efecte contradictorii. La câteva zile, mai către ora prânzului, Mitru s-a prezentat în fața lui, având în mână o curea de transmisie, trapezoidală; - Hai să ți-o încasezi! Deși luat oarecum prin surprindere, aproape că îi venea să îl întrebe: “Jupâne, ți-ai pierdut cumva cureaua de la pantaloni? Cam mult timp ți-a trebuit până să-ți găsești alta!” La gândul că ar fi putut rosti totul cu voce tare, a zâmbit ca de o ghidușie numai de el știută. Ca
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
istoriei, regele Irod. Se regăsesc aceste teme, ca și în cartea scrisă de Maria Mocanu, în albumul ei de colinde: „Scoală, scoală, domn bun, scoală!”, „A intrat ajunu-n curte”, „A cui sînt acestea curțiu”, „Rage, muge cerb de munte”, Bun jupân de gazdă”, „Doi meri mari și-s minunați”, „Șed sfinții la masă”, „La butuc de-o viță-vie!, „Colindul mare”, „Sus, mai sus, pe lângă cer”, „Doi meri înfloriți”, „Cunună să-ți faci”, „Malanca-n postu Crăciunului”, „Malanca”, „Prundurele...”, „Colindul răstignirii”. Însoțindu
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
culise acțiunea, gata oricând să strige de trei ori trădare, dacă „enteresele” partidului, de astă dată, o solicitau imperios, de la Chiriaci combativi - oameni de încredere, de-ai casei, cu alte cuvinte - ce apărau cu spirit incisiv onoarea pierdută a unui jupân Dumitrache tradus de propriii lui tovarăși Ipingești și până la variantele feminine ale lui Ghiță polițaiul, niște Pristandale cu cât mai vopsite, cu atât mai mai inexpresive, cărora nu prea le-au ieșit la număr de-a lungul mandatului nu steagurile
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
mare proprietar, fostul “luptător de la 11 Februarie “ arată tuturor chitanța, dovadă a tot ceeace a făcut el pentru noul regim.Nu vi se pare că această secvență seamănă mult cu beneficiarii, așa ziși revoluționari de la 1989 ? În “O noapte furtunoasă “ Jupân Dumitrache, stâlp al regimului, seamănă cu oricare din politicienii noștri de după așa zisă revoluție din 1989. Cele șapte personaje ale piesei de început, scrisă de Caragiale, la 26 de ani, izbutesc să redea principalele tipuri ale societății de atunci, dar
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
zisă revoluție din 1989. Cele șapte personaje ale piesei de început, scrisă de Caragiale, la 26 de ani, izbutesc să redea principalele tipuri ale societății de atunci, dar care se suprapun exact peste cele de astăzi.Întradevăr, trăsătura principală a Jupânului Dumitrache este îngânfarea, mândria lui de negustor și proprietar. El are conștiința puterii, conștiința că face parte dintr-o clasă a puterii și o spune în fel și chip.Aceleaș caracteristici le găsim și azi la politicienii sau oamenii de
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
le găsim și azi la politicienii sau oamenii de afaceri îmbogățiți prin fraudarea economiei naționale. Găsim apoi în această lume pe Rică Venturiano care își exprimă ideile în presă. El amestecă cuvintele în chip atât de pretențios și pedant,, încât Jupân Dumitrache e nevoit să le tălmăcească în felul lui. Figura lui Rică nu este îndepărtată de realitatea de astăzi.Caricatura lui o găsim mai la toate posturile de televiziune pe post de moderatori. Acțiunea piesei de teatru “O scrisoare pierdută
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
Părul:Hadesul meu blond! Orele 14,14: Autobuzul pleacă.Salut soarele:numai cerul plânge.Și de unde atâta lumină,Doamne!? Lacrimile trec prin noi ca niște suliți ale cerului. 14 august.Când Caragiale nu-i acasă...Clipe dintr-o noapte furtunoasă: (Jupân Dumitrache:) *"-Pe de altă parte,ce să-ți spui!am ambiț,țiu când e vorba la o adică la onoarea mea de familist.De! când lipsesc eu de-acasă,cine să-mi păzească onoarea? Chiriac,săracul! N-am ce zice
DEŞERTUL DE CATIFEA (25) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345723_a_347052]
-
BRANCARDIERII: Gata. Brancardierii dau drumul la targă. Apoi o răstoarnă. La ieșire își aduc aminte de ceva și se întorc. Cuplu cu joc siamez într-o permanentă completare. Prescurtăm cu Br. 1 și Br. 2. Br. 1 (lui Cucu): Plata jupâne. Br. 2 (escrocului): Plata jupâne. Br.1 + Br. 2: Dacă n-aveai norocul să venim noi repede, care suntem băieți cumsecade și săritori, cine știe cât ar fi trebuit să aștepți în spatele blocului ăsta în care oamenii se aruncă pe fereastră ca
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
la targă. Apoi o răstoarnă. La ieșire își aduc aminte de ceva și se întorc. Cuplu cu joc siamez într-o permanentă completare. Prescurtăm cu Br. 1 și Br. 2. Br. 1 (lui Cucu): Plata jupâne. Br. 2 (escrocului): Plata jupâne. Br.1 + Br. 2: Dacă n-aveai norocul să venim noi repede, care suntem băieți cumsecade și săritori, cine știe cât ar fi trebuit să aștepți în spatele blocului ăsta în care oamenii se aruncă pe fereastră ca într-un bazin de înot
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
român venit în părțile noastre, ale Muscelului, unii spun că din Albania, alții din Macedonia. În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menționează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în Gheorghe Rucăreanu, începând să cumpere diferite delnițe, apoi și moșii întregi, chiar munți din proprietatea devălmașe a satului. Stăpânit de gânduri frumoase pentru satul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
atestat documentar în anul 1475, a fost un sat de robi țigani proprietate a lui Hamza ban. În lucrarea lui Cristian Nicolae Apetrei, ”Reședințele boierești din Țara Românească și Moldova în secolele XIV - XVI”, la pagina 101, găsim menționați doi jupâni Hamza din Obislav. Primul este jupân Hamza I din Obislav căsătorit cu o soră a boierilor Craiovești iar celălalt, jupân Hamza al II-lea din Obislav, cel menționat ca fiind din Obislavu de Vâlcea, este chiar nepotul primului, devenit mare
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]