368 matches
-
la Ateneu, așa cum promisese, în 1898, conferința despre necesitatea renunțării la corset și familia Margulis a fost prezentă în sală. La Școala de Arte Frumoase l-a avut student pe Constantin Brâncuși care a realizat, sub îndrumarea lui, mulajul intitulat „Jupuitul“. Gerota e socotit primul radiolog român, a înființat un spital și un muzeu de mulaje anatomice. De „Gerota’s fascia“ și „Gerota’s capsule“ se vorbește și azi în departamentele de chirurgie, urologie sau la seminarele de anatomie din Franța
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
care nu era în stare să facădragoste, mai ales că și ea se simțea la fel, Tapú Tetuanúi nu putu decât să repete cu voce tare întrebarea care se află pe buzele tuturor: — Cât timp o putea trăi un om jupuit? Habar n-am, recunoscu ea, cu un glas în care se putea citi repulsia. Dar oricât ar fi, va suferi cât n-a suferit nimeni până acuma. Ofta adânc. Mă-ndoiesc că o navă care se naște sub auspiciul groazei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
era de neliniște și aproape de tristețe, si la asta contribuia și cerul, care de la primele ore ale dimineții aruncase peste insula o ploaie murdară, monotona și persistentă, de parcă și el s-ar fi tânguit pentru suferințele omului condamnat să moară jupuit. Cât despre bestie, părea să-și fi dat seama că ceva groaznic era pe punctul de a se petrece, căci în ochii celor care veneau în fiecare zi să-l vadă nu se mai citea ură fără margini din primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lemn. Kano luă țeasta negrului, alt războinic, pe cea a lui Lucas, și la unison le aruncară tot pe deasupra capetelor privitorilor și auziră lovitura căderii lor în apă. Xudura își reluă acum cu și mai multă furie insultele la adresa pieilor jupuite, iar strigătele și vânturile lui fură acompaniate de un fel de dans frenetic și ațâțător, strigând cerului și cerând să cadă asupra sa toată mânia. Când păru sleit de puteri, se așeză cu fesele goale pe fața negrului Rafalo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
o va jupui și apoi o va iubi. A scos cuțitul și, cu mișcări încete, se apropie de păcătoasă. Avea ochii injectați, puțină salivă pe la colțurile gurii, adică era pus pe fapte mari. Cînd Parșivu se întreba de unde să înceapă jupuitul, i s-a rupt filmul instantaneu. O măciucă l-a scos din lumea reală și l-a transformat într-un balot de proteine. Ăsta chiar te omora, fata mamei! Mai arde-i una, mamă. Dar arde-i tu, că tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și biserica nicăieri. Numa moloz, cărămizi, lemne și fiare. Am coborît că nu să mai putea circula. Doi pereți rupți la jumătate să mai ținea În picioare - parcă-i tăiase cu fierăstrău pă mijloc și pă ei să vedea sfinți jupuiți și fără capete. Îți venea să plîngi, vecină, și să cazi În genunchi și să te-nchini la Dumnezeu să ne ierte că astea-s semne rele că prea ne-am umplut de păcate și-n Sfînta Scriptură scrie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să se gudure la picioarele mele. Îl mîngîi, Îi vorbesc, Încerc să par cît mai naturală. Ajung din nou În locul de unde am plecat. Muncitorii nu mai sînt acolo. Mă apropii de fereastra spartă. Nu e nimeni Înăuntru. Văd un birou jupuit pe care se află un telefon, un teanc de hîrtii În neorînduială, o scrumieră cu cîteva chiștoace În ea. LÎngă pereți bănci lungi de lemn negeluit, pe un suport metalic, vopsit În verde, un televizor Diamant cu butoanele scoase. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lemn, plină de lumânări, lipită de peretele din față; nu era lumină electrică acolo și nimic care să explice zgomotele pe care le auzisem. Spațiul părea construit din cărți uriașe, enciclopedii vechi, dicționare sau atlase, iar cotoarele lor de piele jupuită, ca niște cărămizi groase, aruncau umbre tremurate în lumina lumânărilor. Un afiș vechi cu un călugăr în stil shaolin, cu un gong uriaș, fusese bătut într-un cui pe unul dintre pereții de cărți. Fidorous ședea cu picioarele încrucișate sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să cad din picioare când am dat cu ochii de ea. Era ditamai apa de lată, nu vedeam de unde vine și nu vedeam Încotro se duce. Era cafenie precum clisa după ploaie și se strecura, moale precum o blană proaspăt jupuită, printre niște copaci cu crengi nemaivăzute. Nu știam unde să mă uit mai Întâi: la apa aceea uriașă sau la copacii groși și noduroși, cu crengile lor lungi și dese, ca niște grele plete verzi cufundate În apă. Copacii beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Dacă vroiam, puteam intra. Ceea ce am și făcut, lămurindu-ne că șopronul acela era o fostă magazie de scânduri în care fuseseră strânse diverse lucruri ieșite din uz, printre care și o caleașca veche, fără roți, cu pernele de piele, jupuite, și cu felinarul căzut pe un maldăr de paie, lângă un teasc de struguri stricat. Am vrut să închid poarta la loc, dar Tereza m-a oprit: "Mie îmi place aici ― a hotărât ea. Nu ți se pare romantic?" Șopronul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
încercă s-o împingă din nou, nu se deschise și înțelese că deocamdată singura cale era înainte. Nu vedea și nu auzea nimic; dar aerul era stătut și umed și pereții netencuiți din cărămidă de pe ambele părți erau uscați și jupuiți. Cu multă prudență, punea un pas în fața celuilalt și imediat își dădu seama că stătea în capul unei scări; dar coborând doar trei trepte pardoseala de sub el se nivelă și simți că intrase într-un spațiu mai lat. Făcu șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
acum, zise el, Înroșindu-se și mai tare. — Domnul Robert Wilson, spuse ea. Frumosul domn Robert Wilson cu fața sa cea roșie. Apoi se așeză din nou lângă Macomber, privind pe malul celălalt al râului, unde leul zăcea cu greabănul jupuit, cu tendoanele mușchilor albi vizibile și cu burta umflată și tot mai albă, pe măsură ce negrii Îi jupuiau pielea. Într-un final, aduseră pielea umedă și grea, o făcură sul, se urcară cu ea În spate și mașina porni. Nimeni n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Încă mirosul, deși ei nu mai sunt acolo, și toate sticlele golite de calmante și toate muștele care zboară pe acolo nu pot ucide mirosul de iarbă grasă, pe cel de fum și pe celălalt, de piele de jder abia jupuită. Și nici glumele despre ei și despre țigăncile lor bătrâne. Nici mirosul grețos de dulce pe care ajung să-l aibă În timp. Nici ce-au făcut În cele din urmă. Nu așa s-au sfârșit ei. Toți s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
organele genitale feminine... ― Priviți aici - i-a arătat Gruia desenele cu explicațiile necesare. După ce securistul a urmărit desen cu desen, lingându-se pe buze, a Întrebat: ― Da’ o gagică așa, la mama ei, În carne și oase, nu ai?... Nu jupuită, ca bărbatul de pe copertă. ― Prin piele nu se vede ce trebuie văzut și știut - a răspuns Gruia, tărăgănat. ― Vouă, doctorilor, ce vă pasă? La voi vine gagica, o pui să se dezbrace... Îi asculți inima, Îi iei pulsul, o mai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai ușor să fii singur când încă n-a venit cine trebuia decât să fii singur că a venit cine nu trebuia. De-aia eu nu m-aș grăbi așa tare... Femeia își mototolea agitată cutele fustei, privind spre coperțile jupuite ale Cărții viselor. — Să mai aștept, zici ? — Eu zic că așa ar fi înțelept. Să așteptăm să se mai micșoreze potul. Să fie și norocul mai cumsecade, mai otova, nu așa, dintr-odată, să nu-l puteți duce... Și cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Marin Mincu, Intermezzo II : Graziella Nicolae Breban, Orfeu în infern Augustin Buzura, Raport asupra singurătății Nora Iuga, Hai să furăm pepeni Ioan Lăcustă, Replace all (Colcăiala) Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor Dora Pavel, Pudră Adrian Oțoiu, Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita Cătălin Dorian Florescu, Zaira Dan Lungu, Cum să uiți o femeie (ediția a II-a) Bogdan Suceavă, Venea din timpul diez (ediția a II-a) Nichita Danilov, Ambasadorul invizibil Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educații Dan Lungu, Raiul găinilor
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
împotriva unei societăți pe care o consideră "viermănoasă, degradată, sufocantă. Stoarsă de vlagă sub jugul imbecil al educației, chipurile, sănătoase.138" Cuvintele îi aparțin Juliettei Gréco, supranumită "muza", "zeița din Saint-Germain-des-Prés", dar care arăta atunci mai curând ca o mâță jupuită, ca "o larvă grunzuroasă și îngălată", decât ca o vedetă. În timpul războiului, tânăra fusese arestată, ținută prizonieră la Fresnes și torturată. În 1945, mama și sora ei s-au întors din lagărele de concentrare. Dacă își redobândește, în Saint-Germain-des-Prés, forța
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
similidemonie semantică prin care sunt cuprinse inclusiv otrăvurile cărnii. Efectele sunt verificabile inclusiv într-o Apocalipsă, în gamă minoră determinată de ineficiența discursului amoros: "Vorbele tale o, vorbele tale!/ microbi agresivi, tinctură de iod peste/ răni neînchise, peste carnea mea jupuită./ Se apropie ora, ora-i propice,/ plumbul clocotește-n cuptoare, mercurul/ în eprubete pulsează, athanorul palpită/ sub flăcări albastre de alcool./ În curând vom pleca înspre ceruri / o, suflete albe, priviri fără trup!". S-ar spune că, în ansamblu, această
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Gheorghe Crăciun (Compunere cu paralele inegale, Pupa russa), Mircea Căr tărescu (Travesti, Orbitor), Ioan Groșan (O sută de ani de zile la Porțile Orientului), Ioan Mihai Cochinescu (Ambasadorul), Caius Dobrescu (Teză de doctorat), Adrian Oțoiu (Coaja lucrurilor sau Dansând cu jupuita) etc. În concluzie, se poate afirma că mutațiile spectaculoase produse în romanul ro mânesc din secolul XX ilustrează inepuizabila capacitate de înnoire a acestei specii și resursele de adaptare la paradigme culturale diferite, la ideologii estetice contrastive, la imperativele comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trebuie să îl conducă până în împărăția lui Dumnezeu. Din acest motiv, în vis, oaia revelează probabil aspirația spirituală, latentă sau manifestă, a subiectului. Ea aduce existenței sale o dimensiune elevată. Când în vis apare o oaie pierdută sau este diformă, jupuită etc. se pune accentul pe rătăcirea persoanei. Ea este precum oaia râioasă descrisă în Biblie. Merge pe căi greșite, cel puțin pentru supraeul său, adică pentru conștiința sa morală. Cameleon În vis, cameleonul este, în principiu, simbolul inconstanței și al
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
seu de oaie, slăină proaspătă de porc, untdelemn sau unt din lapte de oaie. Se ung mâinile și picioarele degerate cu fiere de porc sau se aplică pe ele legători cu cenușă caldă, argilă (lut galben), piele de iepure, proaspăt jupuită, gaz. Oblojeli cu cățușnică, ceapă coaptă, hrean ras și Încălzit, cu huște, mazăre fiartă și făcăluită (făcută pastă), cu mere pădurețe coapte, rase și amestecate cu moare de varză, morcov și pătrunjel, cu balegă de cal opărită, amestecată cu multă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la vreo 15 kilometri de craterul central al Etnei, un orășel în care vulcanul s-a transformat în clădiri. Negre ca piatra din care au fost făcute, austere, vechi parcă de când lumea. Și iar s-a oprit timpul: pe fațadele jupuite, în praful cenușiu și în ochii bătrânilor care stau pe scaune la intrarea în case, privindu-te iscoditor. De pe margine te salută ei pe tine, trecătorul, și așa se face că, de la un capăt de stradă la alt capăt de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
revelația neantului, iar declicul îl constituie tocmai momentul unei agresiuni inițiale, care amenință integritatea lumii și a eului: „Cu părul ras mă plimbam prin sat/ în timpul când poezia nu mai avea nici o putere./ [...] era timpul să vină întunericul cu pielea jupuită/ era timpul să vină noaptea plină de plăceri de fier înroșit/ pe mâini ca niște solzi/ era timpul să vină câinii și pisicile, arzând de vii printre alte animale” (Satul). Aceasta este „tema” - poate unică - a poeziei, pe care autoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
să predici aceste lucruri nobile! Cîte dintre construcțiile noastre au un dom ca aceia ai catedralei Sfîntu-Petru? Cîți muritori au vastitatea balenei? Capitolul LXVIII FUNERALIILE Ă Vira lanțurile! Dați drumul carcasei! Enormele palancuri și-au făcut între timp datoria. Trupul jupuit și alb al balenei descăpățînate strălucește ca un mausoleu de marmură; deși schimbat la culoare, nu și-a pierdut pare-se cîtuși de puțin masivitatea; e la fel de colosal. Lunecă încet, tot mai departe, pe apa spintecată și tulburată de rechinii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe piele o usturime și o fierbințeală, de parcă ai atinge un acid. Cunosc pe cineva care, apropiindu-se prea mult de jet, fie într-un scop științific, fie dintr-un alt motiv, s-a pomenit cu fața și cu brațele jupuite. Vînătorii de balene consideră, pe bună dreptate, că jetul e otrăvitor și încearcă să-l evite. încă ceva: am auzit spunîndu-se că jetul te orbește dacă-ți atinge ochii și nu mă îndoiesc că e adevărat ce se spune. De
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]