6,501 matches
-
de Casație și Justiție nestatuând asupra chestiunii de drept sesizate în jurisprudența sa nici ca instanță de recurs, date fiind regulile procedurale de judecată a unor astfel de cauze descrise în cuprinsul art. 13 din decretul-lege, dar nici ca autoritate jurisdicțională cu atribuții de unificare jurisprudențială, pe calea recursului în interesul legii. ... Asupra fondului sesizării 55. În forma sa inițială, Decretul-lege nr. 118/1990 a recunoscut o serie de drepturi persoanelor persecutate din motive politice, iar prin modificările ulterioare aduse acestuia a
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Exercitarea unor atribuții ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, ce vizează legala compunere a completului de judecată, a transformat o entitate administrativă în una jurisdicțională și a afectat dreptul la un proces echitabil, în componenta sa esențială ce privește imparțialitatea obiectivă a completului de judecată. Curtea Constituțională a constatat că exercitarea în acest mod a atribuțiilor Colegiului de conducere al instanței supreme încalcă dispozițiile art.
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
Totodată, Curtea Constituțională a reținut că, atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme, nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite, completurilor de judecată care realizează funcția sa jurisdicțională. Doar că funcția jurisdicțională nu se rezumă doar la completurile de 5 judecători, ci și la cele de 3 judecători. Aceasta cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a activității funcției jurisdicționale a Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
reținut că, atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme, nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite, completurilor de judecată care realizează funcția sa jurisdicțională. Doar că funcția jurisdicțională nu se rezumă doar la completurile de 5 judecători, ci și la cele de 3 judecători. Aceasta cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a activității funcției jurisdicționale a Înaltei Curți de Casație și Justiție este de
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
judecată care realizează funcția sa jurisdicțională. Doar că funcția jurisdicțională nu se rezumă doar la completurile de 5 judecători, ci și la cele de 3 judecători. Aceasta cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a activității funcției jurisdicționale a Înaltei Curți de Casație și Justiție este de competența completurilor de 3 judecători. O altă interpretare ar fi evident discriminatorie și ar constitui și o încălcare flagrantă a principiului unicității și imparțialității justiției. Garanțiile aferente imparțialității obiective a instanței
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
constitui și o încălcare flagrantă a principiului unicității și imparțialității justiției. Garanțiile aferente imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil, așadar garanții procesuale de imparțialitate și independență a instanței, trebuie să fie aceleași, indiferent dacă funcția jurisdicțională este exercitată de un complet de 5 judecători sau de unul de 3 judecători. ... 7. Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, că prezumția de imparțialitate este înlăturată în cazul completurilor de 5 judecători atunci
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
prin tragere la sorți toți cei 5 membri ai completului. Este evident că aceeași prezumție este înlăturată în cazul completurilor de 3 judecători unde niciunul dintre membrii completului nu a fost desemnat prin tragere la sorți. Voința legiuitorului privind activitatea jurisdicțională a Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate observa din analiza cap. I din Legea nr. 304/2004, unde se stabilește, ca regulă, numirea judecătorilor prin tragere la sorți (a se vedea desemnarea judecătorilor pentru completurile de 5 judecători, cele
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
legale fiind una facilă“ (paragraful 72). ... 63. Deși sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, decizia „39. (...) beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării (...)“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021). În acest sens sunt
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
46. Altfel, în situația constatării unor eventuale neregularități/ abuzuri din partea unităților reparatoare auto (cu privire la stabilirea valorii proprii a orei de manoperă), Curtea apreciază că acestea pot fi sancționate prin mecanisme instituite la nivel legal, preponderent de natură jurisdicțională, dar și prin sesizarea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu (spre exemplu fiind Consiliul Concurenței sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului), care pot interveni pentru remedierea neregularităților/abuzurilor constatate. ... 47. Cu privire la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
Atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, cauza va putea fi trimisă oricărei alte instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când cauza va fi trimisă instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. În cazul în care casarea s-a făcut pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești sau când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibilă. Articolul 498 Soluțiile pe care le pot
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, cauza va putea fi trimisă oricărei alte instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când cauza va fi trimisă instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. În cazul în care casarea s-a făcut pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești sau când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibilă. ... 86. În forma rezultată după modificarea adusă
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, cauza va putea fi trimisă oricărei alte instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când cauza va fi trimisă instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. În cazul în care casarea s-a făcut pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești sau când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibilă. ... 87. Prezintă interes și prevederile art. 498
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
judecată instanței care a pronunțat hotărârea casată ori, atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, altei instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când trimite cauza instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii“. De asemenea, potrivit art. 314, „Curtea Supremă de Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
judecată instanței care a pronunțat hotărârea casată sau, atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, altei instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când trimite cauza instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent (art. 313 din Codul de procedură civilă din 1865). ... 110. Au fost, de asemenea, menținute dispozițiile art. 314 din Codul de procedură civilă din 1865, despre care cunoaștem deja că reprezintă o reiterare esențializată a conținutului fostului art. 53
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, cauza va putea fi trimisă oricărei alte instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când cauza va fi trimisă instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. În cazul în care casarea s-a făcut pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești sau când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibilă“. ... 120. Se poate constata că, în planul
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
lege“. ... 153. Concluzia care, în lumina unei asemenea interpretări a noului conținut al dispozițiilor art. 497 teza întâi din Codul de procedură civilă, s-ar impune ar fi deci aceea că Înalta Curte de Casație și Justiție își păstrează particularitățile jurisdicționale - cele consacrate istoric și susținute de argumente care explică rolul și misiunea unei instanțe supreme într-un sistem judiciar național - doar cu ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate ar obliga la reținerea cauzei spre rejudecare, ceea ce ar avea consecința că, pentru a realiza rejudecarea, natura activității jurisdicționale a instanței supreme s-ar schimba fundamental, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind convertită într-o instanță de fond care ar putea să administreze probe și să stabilească starea de fapt, în contradicție chiar cu cele stabilite, sub aceste
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează: a) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează: a) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
de executare în condițiile legii. (...) (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. (4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență. “ ; ... ... g) prin Decizia nr. 152/2020, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art.
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
Codul de procedură fiscală [„Contestația (la executare) poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege“], cu referire la art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 („Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
pentru judecătorii fondului, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că, rejudecând cauza, judecătorul preia rezolvările în drept stabilite de instanța de casare, fapt ce nu încalcă accesul liber la justiție, întrucât aceste rezolvări sunt date în cadrul activității cu caracter jurisdicțional a instanțelor de casare, pe cale de hotărâri pronunțate în urma dezbaterilor contradictorii, și nu au nimic comun cu situația nepermisă când, pe cale administrativă, un judecător ar primi indicații asupra modului în care trebuie să judece o anumită cauză
DECIZIA nr. 280 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258796]
-
art. 1 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 14. Deși pare mai degrabă o procedură administrativă, ce cade în sarcina celui care formulează o acțiune sau o cerere la instanțele judecătorești, plata (sau neplata) taxei de timbru are consecințe jurisdicționale asupra acțiunii/cererii timbrate insuficient ori netimbrate. Astfel, art. 197 din Codul de procedură civilă prevede o sancțiune jurisdicțională, de anulare a cererii, pe care o aplică judecătorul, în acord și cu dispozițiile art. 34 alin. (2) și ale art. 36
DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267244]
-
cade în sarcina celui care formulează o acțiune sau o cerere la instanțele judecătorești, plata (sau neplata) taxei de timbru are consecințe jurisdicționale asupra acțiunii/cererii timbrate insuficient ori netimbrate. Astfel, art. 197 din Codul de procedură civilă prevede o sancțiune jurisdicțională, de anulare a cererii, pe care o aplică judecătorul, în acord și cu dispozițiile art. 34 alin. (2) și ale art. 36 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, după ce în
DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267244]
-
este dacă această pretinsă încălcare a adus atingere în mod semnificativ fazelor ulterioare ale procesului reclamantului. În opinia mea, răspunsul la această întrebare este în mod evident nu. Având în vedere că, potrivit Convenției, nu există un drept la controlul jurisdicțional al unei decizii de a continua urmărirea penală în fața instanțelor, că argumentele juridice invocate de reclamant au fost examinate de instanțele naționale și că posibilitatea acestuia de a pregăti o apărare eficientă nu a fost afectată (a se vedea
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]