476 matches
-
recalificarea căii de atac, de la data pronunțării încheierii, pentru părțile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părțile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege." ... IV. Examenul jurisprudențial 7. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că se impune respingerea ca inadmisibilă a căii de atac declarate greșit, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate. Dispozițiile art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
pronunțării încheierii, pentru părțile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părțile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege." ... IV. Examenul jurisprudențial 7. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că se impune respingerea ca inadmisibilă a căii de atac declarate greșit, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate. Dispozițiile art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd că hotărârea judecătorească este supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
Conducere al Curții de Apel Brașov nu a prezentat un punct de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii. VIII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 13. Analizând orientările jurisprudențiale diferite, relevate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov prin sesizarea cu recurs în interesul legii, procurorul general a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii opinia conform căreia calea de atac greșit declarată, deși corect menționată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
material de aplicare a art. 145 se extindea numai asupra organizațiilor de stat sau societăților cu capital public. 31. Reclamanții recunosc că incriminarea unei fapte ca infracțiune nu depinde numai de prevederile legale, ci se poate baza și pe interpretarea jurisprudențială a acestora. Cu toate acestea, trebuie arătat că Guvernul nu a oferit niciun exemplu de jurisprudență care să extindă aplicarea art. 145 asupra băncilor, societăților comerciale cu capital privat, referindu-se în observațiile sale numai la evoluțiile doctrinare referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223474_a_224803]
-
pedepsesc (Achour împotriva Franței [MC], nr. 67.335/01, § 41, 29 martie 2006). 34. Noțiunea "drept" ("law") folosită la art. 7 corespunde noțiunii "lege" ce apare în alte articole din Convenție; ea înglobează dreptul de origine atât legislativă, cât și jurisprudențială și implică condiții calitative, printre altele, pe cele ale accesibilității și previzibilității (vezi, în special, Cantoni împotriva Franței, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, Culegere de hotărâri și decizii 1996-V, p. 1627, § 29, Coδme și alții împotriva Belgiei, nr. 32
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223474_a_224803]
-
ale angajaților societăților comerciale cu capital privat constituiau infracțiuni (vezi, mutatis mutandis, Pessino împotriva Franței, nr. 40.403/02, § 34, 10 octombrie 2006). 43. Din interdicția de aplicare extensivă a legii penale rezultă că, în lipsa cel puțin a unei interpretări jurisprudențiale accesibile și rezonabil previzibile, cerințele art. 7 nu pot fi considerate ca respectate în privința unui acuzat. Or, lipsa de jurisprudență prealabilă în ceea ce privește asimilarea faptelor de luare de mită ale angajaților unei bănci cu cele ale "funcționarilor" și ale "altor salariați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223474_a_224803]
-
Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă și nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel." III. Examenul jurisprudențial 6. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale citate, dezlegarea chestiunii de drept supuse analizei fiind menită a lămuri problema calității procesuale pasive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
al Curții de Apel Iași s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului în cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior apariției Legii nr. 239/2009 . 2. Examenul jurisprudențial Cu Adresa nr. 509/A din 16 februarie 2011, Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se pronunța cu privire la chestiunea de drept care a fost soluționată diferit în cadrul Secției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
Colegiului de Conducere al Curții de Apel Iași, transmisă Înaltei Curți de Casație și Justiție prin Adresa nr. 38SV/2011 din 16 martie 2011, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a verificat jurisprudența la nivelul întregii țări. Examenul jurisprudențial a relevat că în soluționarea cauzelor având ca obiect stabilirea indemnizației pentru creșterea celui de-al doilea sau a următorilor copii născuți din sarcini multiple, practica judiciară este neunitară, identificânduse mai multe orientări. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
la suma de 600 lei, având în vedere că legiuitorul a prevăzut acest cuantum, în mod expres, pentru cel de-al doilea copil și următorii, născuți dintr-o sarcină multiplă. 4. Opinia procurorului general Procurorul general a apreciat prima orientare jurisprudențială ca fiind în acord cu litera și spiritul legii. Prin argumentele expuse, s-au susținut următoarele: Din interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , în forma anterioară modificării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
că această lege a lămurit controversele apărute în practică, referitoare la posibilitatea acordării unei sume fixe suplimentare pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină multiplă, și că, deși aceste prevederi legale nu se aplică retroactiv, ele înlătură inechitățile constatate pe cale jurisprudențială și vin să întărească argumentele anterior menționate, în sensul că la acordarea indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 trebuie să se aibă în vedere și numărul de copii, nu doar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
600 lei pentru fiecare copil, începând cu cel de-al doilea, pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani (prima orientare a practicii relevată de examenul jurisprudențial), precum și opinia potrivit căreia indemnizația pentru creșterea tuturor copiilor născuți din sarcini gemelare este în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei fiecare, până la data intrării în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
4.000 lei fiecare, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2009 , și de 600 lei după acest moment, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere (a treia orientare a practicii relevată de examenul jurisprudențial). În argumentarea primei opinii (ce rezultă din Decizia nr. 709/CA din 29 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.850/99/2009) s-au reținut următoarele: Indemnizația prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 se constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
există alte chestiuni prealabile, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problema de drept care a generat practica neunitară. Orientările jurisprudențiale divergente 1. Prin sesizarea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 915 alin. (2) din Codul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
avocat) de a-l reprezenta în litigiul având ca obiect cererea de divorț, aflat pe rolul instanței alese de către reclamant, reprezintă acordul acestei părți în privința alegerii judecătoriei competente să soluționeze cererea de divorț în primă instanță. 17. În această opinie jurisprudențială este prezumată existența unui acord tacit al pârâtului (cu privire la instanța aleasă de reclamant) în absența unei opoziții exprese a acestuia. II. Jurisprudența Curții Constituționale 18. Din verificările efectuate a rezultat că dispozițiile art. 915 alin. (2) din Codul de procedur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
a instanțelor judecătorești asupra problemei de drept semnalate și, prin Hotărârea nr. 16 din 24 iunie 2016, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra problemei de drept deduse judecății, fără ași exprima opinia cu privire la orientarea jurisprudențială pe care o consideră ca fiind legală. IV. Opinia procurorului general 20. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii cea de-a doua opinie exprimată, în sensul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se argumentează critica de neconstituționalitate pe lipsa de precizie și claritate, susținându-se că textele criticate nu îndeplinesc criteriul de calitate prevăzut de convenția amintită, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul de a fi "suficient de accesibile și precise încât să înlăture orice risc de arbitrariu". Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, riscul ca solicitantul de azil să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186440_a_187769]
-
Genetice Judiciare, se dispune prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 și în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiționat sau sub supraveghere. 2. Examenul jurisprudențial Colegiul de conducere al Curții de apel Brașov a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 , a fost relevată o practică neunitară. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257770_a_259099]
-
de drept invocate, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov nu a exprimat un punct de vedere. 5. Opinia procurorului general Soluția propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul orientării jurisprudențiale potrivit căreia prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 poate fi dispusă și în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiționat sau sub supraveghere. În susținerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257770_a_259099]
-
cărei executare este suspendată condiționat sub supraveghere, constituie un argument suplimentar în susținerea punctului de vedere expus. 6. Raportul asupra recursului în interesul legii Proiectul de soluție propus prin raportul întocmit în cauză a vizat prima soluție identificată de examenul jurisprudențial, în sensul că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 poate fi dispusă și în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiționat sau sub supraveghere. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257770_a_259099]
-
expresia bunele moravuri poate dobîndi semnificații diferite, în raport de religii și ideologii. Dreptul, ca fenomen social, nu poate face abstracție de tendințele de evoluție ale societății contemporane, inclusiv ale relațiilor interumane, chiar dacă, la un moment dat, soluțiile legislative și jurisprudențiale par a veni în contradicție cu preceptele morale tradiționale. Dacă, atât timp cît România nu a fost membră a Consiliului Europei și nu a aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interpretarea art. 8 al convenției, prin deciziile de speță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110379_a_111708]
-
legiuitoare, interferând cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului, și ar fi de natură să încalce în mod flagrant dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 61 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat deja pe cale jurisprudențială că asumarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale apare ca fiind neconstituțională, recurgerea la o astfel de modalitate de legiferare negăsindu-și vreo motivare în fapt ori în drept. Așadar, nerespectarea normelor constituționale ale art. 114 atrage și înfrângerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
că prevederile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , restrâng în mod nejustificat accesul la informații al publicului cu privire la finanțarea campaniei electorale. Totodată se solicită schimbarea liniei jurisprudențiale a Curții, impusă prin Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 . Reprezentantul Consiliului Județean Argeș solicită respingerea excepției și menținerea jurisprudenței Curții în materie. Se susține că accesul liber la justiție nu este încălcat, având în vedere că hotărârea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170442_a_171771]
-
au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale - de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării". IV. Orientările jurisprudențiale divergente: 10. Sesizarea se referă la modul de interpretare a textelor de lege menționate anterior, incidente în soluționarea cererilor de chemare în judecată îndreptate împotriva angajatorilor, formulate de persoanele care au obținut titlul științific de doctor ulterior datei de 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
cauzat prin discriminare în comparație cu cei care au obținut titlul de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 și care primesc acest spor sub forma sumelor compensatorii echivalente cu contravaloarea sporului de doctorat de 15% din salariul de bază. 11. Orientările jurisprudențiale diferite s-au conturat după cum urmează: 11.1. Într-o primă opinie, instanțele au respins cererile de chemare în judecată formulate, reținând, în esență, faptul că prevederile art. 30 alin. 6 din Legea nr. 330/2009 nu reglementează acordarea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]