897 matches
-
SAECULUM, revistă apărută la Sibiu, ca publicație trimestrială, în 1995 și 1996, editată de Universitatea „Lucian Blaga” (prin Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică) în colaborare cu Editura Thausib. Colegiul de redacție e alcătuit din Ion Dur (redactor-șef), D.-I. Cenușer, Ilie Guțan (redactor-șef adjunct), Eugène van Itterbeek, Margareta Kamla. În articolul-program Nădejdea unei biruințe, scris cam prețios și semnat Saeculum, se
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
Ioan. În același an se vede publicat și premiat, odată cu Mircea Eliade, de „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”. Scrie o vreme la „Naționalismul” (Turnu Severin, 1923; aici a fost și redactor) și la „Cuvântul studențesc”. În fluxul abundent al jurnalisticii își fac loc, aici, ca și la „Conștiința națională” (1925-1926), cronici și recenzii literare, comentarii referitoare la raportul dintre național și valoare în artă, precum și o cronică a ideilor științifice, continuată în „Zorile Mehedințiului”, „Mișcarea literară”, „Societatea de mâine”. În
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
în 1904, al secției clasice, se înscrie la Universitatea din București, unde frecventează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și pe cele ale Facultății de Drept. Nu își susține examenul de licență decât la Drept, devenind avocat pledant. Intră în jurnalistică încă din timpul studiilor universitare, nevoit fiind să se întrețină singur. Din 1906 publică versuri, schițe, nuvele, cronici literare și articole diverse în „Convorbiri critice”, „Epoca”, „Sămănătorul”, „Lupta” (Budapesta), „Minerva” (unde este, în primii ani de apariție, și redactor), „Viața
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
o stăpânească bine. În rest, despre pregătirea lui se știu prea puține lucruri. Se poate să fi fost un autodidact, în orice caz unul foarte informat și cu mare râvnă de a afla mereu lucruri noi. Și-a consacrat viața jurnalisticii culturale și literare, neinteresându-l probabil alte funcții. Cu simpatie pentru liberali, îndeplinește o vreme funcția de comisar al Guvernului în Consiliul local al orașului. Ultimii săi ani avea să îi trăiască precar, asediat și de suferințe fizice. Publicist de
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
elementară în satul natal și în comuna vecină, Lița, iar liceul la Turnu Măgurele (1951-1954). Frecventează la București Institutul „Maxim Gorki” (1955-1956) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (1956-1961), urmând mai târziu și un curs postuniversitar de jurnalistică (1972-1973). Lucrează ca profesor suplinitor în satul Olteanca, județul Teleorman (1954-1955), instructor la Casa de Cultură din Sinaia (1961-1963), redactor la „Apărarea patriei” și la „Viața militară” (1963-1968), redactor, șef de secție și publicist-comentator la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1968-1980
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
la ziarul „Renașterea bănățeană” și la „Agenda zilei”, apoi redactor-șef adjunct (din 1999) și redactor-șef (din 2001) al săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului „Ziua de Vest” (din 2002). Din 1998 este și cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
n. Verner) și al lui Gheorghe Șerban, funcționar. Urmează școala primară și Liceul „N. Gane” în orașul natal, absolvind în 1930, după care se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Întrerupe studiile în 1932 și se dedică jurnalisticii. Se stabilește la București, unde frecventează cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. În agendele criticului, prima vizită a lui Ș. e consemnată la 16 februarie 1933, dar prezențele frecvente la cenaclu sunt atestate începând din septembrie 1934, când, prin intervenția
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
la ziarul „Cuvântul nou” (până în 1975) și ca profesoară de limba română la Liceul de Filologie-Istorie. În 1978 devine bibliograf la Biblioteca Județeană Astra din Sibiu, iar în 1992 cadru didactic (profesor din 1998) la Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică a Universității sibiene „Lucian Blaga”. A fost soția scriitorului Radu Selejan. Debutează cu critică literară în 1970, la „Cuvântul nou”, colaborând apoi la „Cronica sătmăreană”, „Tribuna Sibiului”, „Cercetări de limbă și literatură”, „Transilvania”, „Colocviile de critică literară ale revistei «Transilvania
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
inițiază, în ianuarie 1928, editarea cotidianului „Curentul”, pe care îl va conduce până la evenimentele din 1944. Prin efortul său zilnic, „Curentul” și publicațiile satelit ale acestui trust de presă, în primul rând „Curentul magazin”, devenit „Curentul literar”, au impus în jurnalistica românească interbelică o ținută, rivalizând cu cele mai importante jurnale europene. Colaborează, de asemenea, la „Brazdă nouă”, „Vremea”, „Epoca”, „Pământul”, „Acțiunea” (Sibiu), „Fapta”, „Evenimentul zilei”, „Facla românească”. A fost ales în trei rânduri (1928, 1931, 1933) deputat independent în Parlamentul
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
În perioada 1970-1976 a condus Sectorul de lingvistică al Filialei Timișoara a Academiei Române. După 1995 va funcționa la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad și la Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, la care a fost un timp și decan al Facultății de Jurnalistică. Debutează în 1949, la revista „Cum vorbim” și va colabora cu numeroase articole și studii la volume colective sau la reviste culturale, literare și de specialitate: „Limbă și literatură”, „România literară”, „Orizont”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română”, „Analele Universității
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
, Olimpian (1.VII.1937, Jugureni, j. Prahova), gazetar și prozator. Este fiul Ștefaniei Ungherea, dactilografă. Urmează la București Facultatea de Drept și Jurnalistica. Înainte de 1989 lucrează ca ofițer operativ în Ministerul de Interne, redactor, șef de secție și redactor-șef la revista „Pentru patrie”. Între 1993 și 1997 îndeplinește funcția de consilier de presă al Partidului Social Democrat Român. Colaborator al publicațiilor „Drum
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
Radu Florian. Urmează școala generală (1952-1959) și liceul (1959-1963) la Satu Mare, apoi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1963- 1965), pe care o continuă la Iași (1965-1968); revine la Cluj, unde își trece licența în 1975. Intră în jurnalistică la „Cronica sătmăreană” în 1968 și concomitent în învățământ, ca profesor în județele Cluj și Satu Mare, iar din 1975 la o școală generală din orașul Satu Mare. După 1989 este director al Studioului de Radio și Televiziune Samtel din Satu Mare, director-fondator
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
despre Urmuz („Revista de istorie și teorie literară”, 1988), cu o abordare mai puțin obișnuită a Paginilor bizare, relevând în spatele prozatorului avangardist un creator realist sau un neoromantic. Odată cu Mass-comedia. Situații și moravuri ale presei de tranziție (2001) prinde contur jurnalistica lui V. Nucleul volumului poate fi socotit articolul „Noi” și „ei”, cu presa la mijloc, care exploatează o temă predilectă: analiza formelor de camuflare a contextului identitar specific românității. Din aceste texte se poate observa - și în acest punct apar
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
stilul decadentismului de la finele secolului al XIX-lea, și viziunea teoreticianului literar ca amplificare și modulare în chei retorice diverse a aceleiași esențe poematice. Publicistica lui V., întinsă pe trei decenii, din 1913 până în 1945, acoperă ariile tematice fundamentale ale jurnalisticii românești din epocă, de la cronica literară și culturală la militantismul politic și de la manifestul artistic incendiar la reportajul monden. Scriitorul a început prin a face cronică literară la „Rampa”, creionând, într-un stil viguros și percutant, fundalul literelor române ale
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
o explicație pentru survolarea la români rapidă, de istoricii de până la 1914, a „Împrejurării” ridicării de rang ori de prestigiu a statului român. Mai prodigioasă decât istoriografia, ce s-ar fi numit „contemporană domniei lui Carol I”, a fost publicistica / jurnalistica din timpul acelei domnii, prin audiența deosebită a „criticii puterii”, o publicistică incluzând „partea” ce și-a atras „eticheta” de „anticarlistă” ori „antidinastică”<ref id="5">5 Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani. Antologie, de Ion Popescu-Puțuri et al., București
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
despre viitor și progres: agricultura, medicina, tehnologia (ingineria) și disciplinele utilitare. Cibernetica socială acoperă studiul sistemelor de menținere și cooperare prin „științele de reglementare”: jurisprudența, științele politice, economia și managementul. Științele diseminării sunt considerate: științele educației, psihologia educației, biblioteconomia și jurnalistica. Zona IV cuprinde (11) științele zetetice: disciplinele care studiază modul de dezvoltare a cunoașterii: metodologia cercetării, epistemologia etc. Zona V cuprinde (12) științele integrative: cele care integrează informațiile în sisteme explicative generale, precum ideologiile și teologiile. Zetetica pare totuși o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în filologie cu teza Fascinația filmului la scriitorii români (1997). Este corector (1982-1983), redactor (1983) și redactor-șef adjunct (1990-1999) al revistei „Tribuna”, redactor-șef la „Transylvanian review” (1991-1999). Lector (1993), conferențiar (din 1997) și șef (1994-1999) al Catedrei de jurnalistică a Facultății de Litere clujene, va funcționa și ca visiting professor la University of North Carolina, Chapel Hill (1996) și va beneficia de o bursă Fulbright la University of Georgia, Athens (1999-2000). Începând din 1998 este director pentru Europa Centrală
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
entuziast al speciei în epoca socialistă, se înfățișează realitatea din perspectiva propagandei oficiale. Paginile dovedesc totuși verva publicistului atent la cotidian, ca și acuitatea prozatorului capabil să reconstituie dimensiunea morală sau simbolică a evenimentelor și să schițeze profiluri pregnante. Între jurnalistică și literatură se situează notele de călătorie din Pieton în Cuba (1963), Orga de bambus (1966; Premiul Uniunii Scriitorilor), Jurnal hellenic (1974), Cartea Chinei (1977) sau din Orașe infidele (I-II, 1985-1986), unde autorul se interesează mai degrabă de diversitatea
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
După 1989 activitatea literară a lui P. încetează, el dedicându-se în exclusivitate alcătuirii de lucrări precum Dreptul comunicării (1999), Deontologia profesiunii de ziarist (2000), Conceperea și elaborarea ziarului (2001), în aria de interes a specialiștilor în drept, comunicare și jurnalistică. SCRIERI: Seara pe arbori, București, 1975; Alegerea ființei, București, 1977; Ordinea și armonia, București, 1981; Proba labirintului, București, 1983; Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă, București, 1984; Pecetea elină, București, 1985; Zei în lacrimi, București, 1987; Deontologia profesiunii de ziarist
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
După 1989 ocupă funcția de redactor-șef adjunct la „Timpul” și lucrează ca redactor la Editura Universității „Al. I. Cuza” (1990-1992). Pentru o perioadă mai mare de timp va fi publicist-comentator la „Contemporanul” (1991-1999), ulterior fiind lector la Departamentul de Jurnalistică și Științele Comunicării al Facultății de Litere ieșene. A beneficiat de mai multe burse de studii în străinătate (Italia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania). Debutează cu poezie în „Convorbiri literare” (1973). În studenție este, pe rând, redactor, secretar general de
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970), obținând și o diplomă postuniversitară la INALCO (Paris), sub îndrumarea profesoarei Catherine Durandin, în 1990-1992. Este profesor de istorie în județul Timiș între 1970 și 1988. Lector, din 1994, la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Banatul” din Timișoara, revine după un timp ca profesor de liceu. În 1980 debutează în „Orizont” și ulterior figurează în volumul colectiv Drumul cel mare (1985), iar prima carte de proză, Indiile galante, îi apare în 1993, fiind
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
de Drept. Face și un stagiu de doctorat la Paris, nefinalizat. Practică avocatura și intră în ziaristică, mai întâi ca redactor la „L’Indépendance roumaine”, apoi la „Viitorul”. Scoate la București „Revista critică” (1918-1919), la care va fi și director. Jurnalistica lui P., cu vederi originale, noi - a scris cronici teatrale, literare, artistice, dar și articole politice - și fecunda activitate de autor dramatic, jucat și pe scenele particulare, fac să fie numit în 1927 inspector general al teatrelor. După un an
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
profesor. Face liceul la Cernăuți și la Viena. Între 1919 și 1924 studiază filosofia, germanistica și romanistica la Universitatea din Cernăuți, susținându-și licența în 1925. S-a angajat încă din tinerețe în mișcarea socialistă. Din 1920 intră și în jurnalistică, fiind redactor la Vor- wärts” din Cernăuți, iar din 1925 la „Socialismul”. A publicat studii, eseuri și articole pe teme sociale și politice, toate ghidate de ideologia marxistă, în „Der Kampf” din Viena, „Gesellschaft” din Berlin, „Mișcarea socială” ș.a. Oligarhia
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
1966-1971). Funcționează ca sociolog la diverse întreprinderi timișorene (1971-1986), apoi în calitate de cercetător științific la Centrul de Igienă și Sănătate Publică (1986-1993), inspector-șef la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș (1993-1994), consilier la Editura Augusta și profesor la Facultatea de Jurnalistică a Universității Tibiscus. Colaborează la „Orizont”, „Luceafărul”, „Astra”, „Rostirea românească”, „Glasul Bucovinei”, „Literatorul”, „Meridianul Timișoara”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Transilvania” ș.a. A fost distins cu Premiul revistei „Luceafărul” (1982) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează în „Viitorul social” (1973
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
trasează profilul acesteia: „Fără să încetăm să dăm literaturii și artelor locul lor de căpetenie, nu vom neglija nici problemele politice și nici pe cele economice, de care depinde însăși existența noastră.” Sunt prezenți oameni de litere, precum și personalități ale jurnalisticii social-politice. Majoritatea numerelor publică pe prima pagină editoriale semnate de A.G. Grama și N.D. Cocea. Alături de aceștia se află, ca editorialiști, Zaharia Stancu, Gala Galaction. Aici Camil Petrescu colaborează de la primul număr, continuând cu materiale precum Marcel Proust - început de
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]