1,011 matches
-
al Parlamentului European (Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European în materie de interese financiare și conflicte de interese - denumit în continuare „Codul de conduită”)”. Tot sâmbătă, într-o postare pe blog, europarlamentarul PSD o numește pe Monica Macovei "justițiar de mucava” și o acuză că ”atrage grave critici europene" României, susținând că ar fi "invocat o serie de acuzații inventate și mincinoase, numai pentru a face pe justițiară, a fost devoalat de conducerea Agenției Europene de Mediu și de
Ivan: Monica Macovei - justiţiarul de mucava, verificat de PE () [Corola-journal/Journalistic/40998_a_42323]
-
o postare pe blog, europarlamentarul PSD o numește pe Monica Macovei "justițiar de mucava” și o acuză că ”atrage grave critici europene" României, susținând că ar fi "invocat o serie de acuzații inventate și mincinoase, numai pentru a face pe justițiară, a fost devoalat de conducerea Agenției Europene de Mediu și de cea mai mare parte a președinților Agențiilor europene”. Ea a făcut ca Justiția să devină politică, deși mimează independenta”, a mai spus pesedistul pe blogul său. Totodată, liderul eurodeputaților
Ivan: Monica Macovei - justiţiarul de mucava, verificat de PE () [Corola-journal/Journalistic/40998_a_42323]
-
creează o grupare dizidentă. Până în 1936, când este asasinat cu sălbăticie de 10 legionari fanatici, acesta face o serie de dezvăluiri privitoare la Căpitan și îi aduce acestuia grave acuzații, care vin „să dea peste cap imaginea idilică, patriotică și justițiară a liderului”. Interesant de citit, de știut. O listă personală de eroi Dosarul DILEMA VECHE din nr. 454 (25-31 octombrie) are o temă inspirată: „Unde ni-s eroii?” Dezbaterea, care se deschide cu un argument semnat de Marius Chivu, cuprinde
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4200_a_5525]
-
bârfă să-l împroaște, în loc să-și ieie valea în moașe-sa pe gheață! Pui mâna pe condei... Pui mâna pe condei ca pe o armă; Pui mâna pe condei ca pe-un dum-dum! îndeplinindu-ți propria ta karmă, Te simți justițiarul care farmă Lichelele de ieri și de acum! Pui mâna pe condei ca pe-o candoare Din inocentul fir de brebenoc, Și deslușești în sine-ți că răsare O tihnă-afectiv-mântuitoare, Și simți cum nervii ți-i aduni la loc. Pui
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
securistul, reprezentant al Ministerului Adevărului (metafora e preluată din George Orwel căruia i se recunoaște paternitatea ei), este numit fie Coriolan Drăgănescu, fie umilul funcționar de la trezoreria sufletelor (pp.42-43), fie Akaki Akakievici, fie Guliță din apropierea Pontului Euxin, fie amorezatul justițiar, fie teribilul om al legii, fie blajinul inchizitor, fie heruvimul cu ochi albaștri etc. Când schivnicul Sofronie vine să-și vadă iubita/amanta din tinerețe, el fandează „într-o bruscă genuflexiune, asemnea bătrânului stareț Zosima în fața lui Mitea Karamazov” (p.
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
mă deranjează: aș putea crede în acțiunile acestui DNA, dacă ar aplica legea „sine ira et studio”, respectând unul dintre principiile de bază ale dreptului. Or, s-a dovedit de nenumărate ori, în ultima vreme , că reprezentanții acestui grup de justițiari au făcut niște abuzuri, uitând de respectarea principiului de drept mai sus menționat, fapt constatat de către instanțele superioare de judecată. În conjunctura asta, m-am gândit că eu aș fi mult mai ușor de convins că DNA își face treaba
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
o filosofie dihotonică a eului, văzut sub aspectul dublului echivalent. Omul viețuiește simultan în două lumi felurite, comunicând rar pe canalul premonițiunilor, revelației și al autoscopiei. Nu e fără interes nota onirică, văzută de Aristotel C. Pârvulescu filozofic, dar și justițiar.( Săracul de el ). Inventivitatea este hotărât remarcabilă cantitativ și ea se combină cu un limbaj plastic. Remarcăm propuzițiunea calofilă, fraza calculată în tot și imagistă în amânunt. Cu o reflxivitate creatoare, eseurile redau mecanicismul societății noastre în raport cu stimulente exterioare de
SINCERITATEA REFLECȚIEI ÎNTR-UN FLORILEGIU DE ESEURI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384379_a_385708]
-
dintre „insulele rătăcitoare” ale României de acasă, plus României de pretutindeni, faptul divers cel de toate zilele este acesta! Evenimentul național cel mai răsunător al ultimei perioade conduce la căderea liberă a societății, previzibilă dar inevitabilă, într-o anume alienare justițiară. În românia, fiecare pare că se așteaptă să fie adus la o poziție interschimbabilă în raport cu fiecare: bun-rău, drept-nedrept! Nesiguranța pare să fie particularitatea de bază a vieții românești pe diverse și largi planuri, dar curios de necontrolabil și în mod
JUDECĂTOAREA GABRIELA BALTAG, PREMIATĂ DE ANTENA 3 PENTRU CURAJ. UMANITATEA JUSTIŢIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384486_a_385815]
-
discuție a noastră când i-am spus că prefer să muncesc la astfel de anchete care nu prea au șansă să apară, dar să nu-mi fie vreodată rușine că am fost ziarist. Eram văzut ca un un tânăr gazetar justițiar, un om de partea dreptății și așa am încercat să rămân și la ” Adevărul”. Motiv pentru care am fost intransigent, cum se spunea pe atunci, uneori prea dur, dar întotdeauna convins că am dreptate, păstrând undeva, într-un caiet ținut
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
N. Uritescu susține - cu probe irefragabile - că adevărata temă a romanului Răscoala nu vizează orizontul social (starea jalnică a țăranilor), ci pe cel național: ,,atentat la securitatea națională a țării, inițiat de o putere străină”. Mesajul operei „este de natură justițiară: RĂSCOALA din rațiuni colective (naționale) este un mijloc justificat moral și juridic”. ,,Călăreții pe cai albi” care străbăteau satele, cu misiuni provocatoare, agitatorice, nu reprezintă ,,ficțiuni literare, cu scop estetic”, ci ,,transfigurări artistice ale unei realități indubitabile, imixtiunea prin agenți
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
orice. Niciodată suficient de maturi, fiindcă, altfel, s-ar apleca asupra unor lucruri folositoare. Grav este că, prin „ideile” lor, abat de la rosturi sigure mulțimea. Mulțimile. Mulțimea mulțimilor. Astăzi Stațiunea, mâine țara! Sunt sătul de efectele actului lor „artistic”. „Etic”. „Justițiar”. Cavaleri ai dreptății picați de pe măgar; sunt ridicoli. Or, tocmai eu sunt - într-un fel - salvatorul lor! Pentru că datorită mie a plecat, cândva, Balerina. Ce s-ar fi ales de ei dacă ar fi rămas? Se tâmpiseră de tot. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Întregi sau nu, cei scăpați au fost goniți, casele lor mici aprinse. Magistratul a dat o Ordonanță prin care întoarcerea lor în Stațiune e interzisă pentru totdeauna. Un punct câștigat de acesta: i-a prefăcut pe târgoveți din asasini în justițiari; îl vor urma, așa crede... § Ai ucis piticii. I-ai schilodit. Le-ai aprins casele, i-ai gonit. Pentru a dovedi înclinația spre crimă a personajului colectiv. Pentru a-l introduce pe Vânătorul de lupi albi în roman, mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
citite în Piață, în fața mulțimii, cărțile arse. CRONICA INFAMĂ aproape că a explodat. Cei trei, separat, au dus Stațiunea la dezastru. Asumându-și responsabilități excepționale, Comitetul Cetățenesc a organizat, ieri, o demonstrație de forță. Femeile au răspuns primele, spiritul lor justițiar se anunța neiertător; bărbații s-au lăsat și ei atrași.După cuvântarea Croitorului și, mai ales, după aceea a Suplinitorului, care a vorbit uluitor despre egalitate, morală și dreptate, lumea, puhoi, a pornit spre Cazinou. După numai o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
iertată. Ba și dusă, într-un triumf șugubăț, până-n centrul Stațiunii. Acolo s-a produs o radicalizare bruscă: femeile au vrut să dea un exemplu potrivit oricui va mai dori desfrâul; Caravella aproape că a fost ruptă în două: forța justițiarelor, nebănuită, s-a dovedit pe măsura urii ce le măcinase ani de-a rândul. Despre Actor nu se știe nimic, probabil că l-a prins prăpădul în Pensiune, beat. Și pe Erou, se pare. Filozoful a fost alungat cu pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
piese sentimentale. Cei răi par să iasă victorioși și, de aceea, se înțelege, sunt aproape de pierzanie. Eroii buni se îndreaptă spre moarte și, de aceea, cum e firesc, se află în pragul fericirii. Totul se apropie de finalul fericit și justițiar, atât de mult așteptat de sufletul nobil al lui Ivanov, a cărui inimă bate fierbinte. Sub influența intrigii dramatice, sub influența iubirii pentru exemplarele umane cinstite și sublime care își primesc suferințele cu atâta smerenie, sub influența personajelor pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
noi n-ar recunoaște cu câtă satisfacție a tușit, când, în actul al patrulea, unul dintre eroii buni a înfipt cuțitul în inima celui rău? Ați putea spune că în acest caz este vorba de simțul dreptății. Tocmai: intervine sentimentul justițiar, divin și înălțător. Dar spre ce ne-a dus trezirea acestui sentiment înalt? La ură animalică, la bucuria crimei. „Dar e împotriva celor răi - ni se va replica.“ „N-are importanță, răspundem noi, important este că a jubila la vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
siluiește noblețea și sinceritatea trăirilor noastre, la teatru devenim mai puri și mai buni sufletește. De aceea, cât ne aflăm în incinta teatrului, năzuințele și simpatiile noastre sunt consacrate în întregime trăirilor celor mai frumoase de omenie și de noblețe justițiară. Aici își scoate capul un gând îngrozitor. Anume: ne revoltăm, nu ne sălbăticim definitiv și nu ucidem oameni în numele dreptății doar pentru că suntem ticăloși, vicioși, lacomi și, în general, răi. Dar, dacă, în viață, ca și la teatru, ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
vedere, din strada Palmotičeva pe care zăcea un cal sfîrtecat. Zgomotul asurzitor al șenilelor de tanc acoperea pentru o clipă interogarea unui Volksdeutscher pe nume Franjo Herman, ale cărui implorări treceau prin zidul subțire al clădirii Învecinate, iar un ofițer justițiar al OZN-ei2 Împlinea răzbunarea poporului, ca și rafala din curtea Învecinată ce răsunase ca un sfredel În liniștea deplină care se lăsase după trecerea tancurilor sovietice, de asemenea pata de sînge de pe zid, pe care tata o va zări prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pecetluită cu cele șapte peceți ale tainei, se cerea să aibă șiretenia vulpii, sprinteneala pisicii și inima vidrei. Surse franceze susțineau că manuscrisul ar fi fost adus din Alsacia (ori Nisa) de către o femeie de la iubitul ei care dormea somnul justițiarului, nebănuind că tainicul său vis despre stăpînirea lumii va fi curînd adus la cunoștința omenirii oarbe și surde. Conform declarației lui P. Petrovici Stepanov, fost procuror al sinodului moscovit, fost consilier de palat etc., declarație dată sub jurămînt În 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
meu, Mircea Breahnă de la Oțelești, să nu-i lase urme care să-l facă să se jeneze mai târziu. Prin comună mai umbla un felcer, asistent sau cum s-o fi numit, unul Antonescu, care era amarnică la băutură: era justițiarul popular, îndrepta lumea dintr-o seringă, sau cu praf de strănutat! Prin anii 1954-1955, venea prin sat cu treburi de igienă și profilaxie un „felcer” numit Buganu, de la care, noi, elevii clasei a VII-a, am învățat noțiunile de igienă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asta spun și eu. Spre a-și ilustra argumentele, Bernarda se pornea atunci să-mi relateze o poveste auzită la radio despre un băiat care se Îndrăgostise În mod necuvenit de Învățătoarea lui și căruia, ca prin lucrarea unei vrăjitorii justițiare, Îi căzuseră părul și dinții, În vreme ce fața și mîinile i se umpluseră de ciuperci recriminatorii, un soi de lepră a libidinosului. — Luxura e un lucru foarte rău, conchidea Bernarda. Vă spun eu că așa e. Don Gustavo, În pofida glumelor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
stîrnea urticaria și, sub acest pretext, m-am oferit eu să-i duc cărțile. — Individul ăsta e un pedant, un depravat și un pupincurist fascist, proclamă Fermín, ridicîndu-și pumnul În modul inechivoc În care o făcea cînd Îl apuca mîncărimea justițiară. Cu povestea cu catedra și cu examenul final, ăsta ar profita pînă și de pasionaria, dacă i s-ar oferi prilejul. — Nu te enerva, Fermín. Velázquez plătește foarte bine, Întotdeauna În avans, și ne recomandă În stînga și-n dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
animație inocentă despre internatele pentru domnișoare. Ce bine Îi umbla Clarei mintea! Putea toarce o conversație fascinantă, aproape sclipitoare, din cel mai subțire aer care a plutit vreodată prin vreun salon. Ideea că femeia se zbătea În mizerie afectase simțul justițiar al lui Amory. A sosit la Philadelphia așteptând să i se spună că adresa ei, Ark Street, numărul 921 - era pe o uliță mizerabilă de cocioabe. A fost chiar dezamăgit când s-a dovedit că lucrurile nu stăteau nici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-i aducă și flori. Se uită mai bine: Horațiu, alias Romeo, avea în brațe, da, un ghiveci cu ciclamene. Un tânăr atât de pios era, în mod sigur, împotriva omorârii florilor. Gabrielescu și Will Smith, într-un exemplu de înfrățire justițiară care ar fi născut invidia oricărei organizații pentru pace, se postară în ușă, cu priviri întrebătoare asupra ghiveciului. Fuseseră avertizați de scrisorile de amenințare. Gabrielescu, mai ales, mirosea aici o legătură cu răpirea lui Popa, cazul lui de avansare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nu va merge la Contesă, Horațiu își găsise identitatea, nu mai avea nevoie de ea și nici n-ar fi putut să se supună iar canoanelor. Chiar dacă era încă virgin, devenise un bărbat liber, un spirit puternic, avea o energie justițiară care merita să fie folosită în scopuri mult mai mari decât ale Contesei. Cum ar fi cîștigarea îngerului blond, Mariana. * Mariana alergă la telefon cu zeama de varză scurgându-i-se pe mână. - Mariana, mi se rupe! Domnei Popa îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]