687 matches
-
decembrie 1958 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiica lui Miron Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 52064 Aachen, Krakaustr. 2 A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Str. Luminii nr. 35, ap. 17, județul Timiș. 241. Kaiser Elena-Daniela, născută la 21 februarie 1967 în București, România, fiica lui Ionică Mihai și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 40227 Dusseldorf, Schmiedestr. 5, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Odorhei nr. 13, sectorul 2. 242. Ioan Adriana, născută
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
tensiuni și ciocniri prin crearea problemei bosniace și a celei macedonene"6. Așadar, principalele inițiatoare ale congresului, direct amenințate prin penetrarea Rusiei în Balcani și la Dunăre, au fost Anglia reginei Victoria și Austro-Ungaria lui Franz Joseph. Țară gazdă, Germania kaiserului Wilhelm I și a cancelarului Otto von Bismarck a căutat să accentueze rivalitatea anglo-rusă și să obțină maximum de profit de pe urma acesteia. Congresul de la Berlin a fost precedat de aranjamentele anglo-rus (30 mai 1878), anglo-turc (4 iunie 1878) și anglo-austro-ungar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
toamnă a CED Aceasta era situația în preajma sesiunii CED din toamna anului 1880: o Austro-Ungarie având acordul celorlalte puteri europene înfrunta o Românie izolată. Este inutil a mai menționa faptul că, în permanență, în toate demersurile ei, Reichul german al kaiserului Wilhelm I și al cancelarului Otto von Bismarck a susținut constant și neabătut Austro-Ungaria. La 13 noiembrie 1880, Comisia Europeană a Dunării a remis o notă Serbiei și Bulgariei, prin care invita autoritățile acestor state să trimită, la 29 noiembrie
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
că țara sa ar sprijini realizarea acestui act în schimbul rezolvării rapide, în sensul dorit de Viena, a problemei danubiene 86. Era un șantaj mai mult decât elocvent. În planul relațiilor internaționale, în condițiile apropierii momentului înnoirii "Alianței celor trei împărați" (kaiserul Germaniei Wilhelm I, împăratul habsburg Franz Joseph și țarul Rusiei Alexandru al II-lea) - eveniment care va avea loc în cursul lunii iunie -, amenințat din nou cu izolarea, cabinetul Brătianu s-a văzut nevoit să facă Vienei unele concesii însemnate
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes, ca și contribuțiile din domeniul psihosociologiei, datorate profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, despre care cred că, din păcate, puțini dintre psihosociologi sau dintre cei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost explicit formulată de psihologul american Knight Dunlap într-un articol din 1928, el fiind recunoscut ca autorul care a fundamentat teoria funcției de protecție a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236; E.C. Davis, 1928, 65; M.J. Horn, 1968, 15; S.B. Kaiser, 1997, 17). Potrivit psihologului american, oamenii au început să poarte haine pentru a se proteja de intemperii, pentru a-și feri corpul de insecte, de animale și de forțe supranaturale. Dat fiind anul apariției acestui articol, contribuția lui Knight Dunlap
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un singur factor.Acesta a fost și reproșul fundamental adus teoriilor evoluționiste care vizau explicarea originii hainelor și a motivelor pentru care oameni se îmbracă (E. Harms; 1938, 249; R. Köning, 1971/1974, 91; M.J. Horn, 1968, 12; Susan B. Kaiser, 1997, 27). Într-un studiu intitulat The Psychology of Clothes (1938), Ernst Harms aducea obiecții teoriilor explicative ale vestimentației, arătând că îmbrăcămintea este produsul unui complex de factori interdependenți care își au originea în mediul fizic, psihologic și social al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din 1955 și până în 2005. Totuși, din bibliografia pe care am reușit să o parcurg, am identificat câteva studii (M.S. Sontag și J. Lee, 2004, 164; K.P. Johnson et al., 2002, 132; B. Henderson și M. DeLong, 2000, 18; S.B. Kaiser și K. Ketchum, 2005, 123), ale căror rezultate au relevat existența unor procese afective specifice (self-love, self-acceptance, self-cathesis) și a unor emoții sociale (anxietate și rușine), determinate de purtarea unui anume tip de îmbrăcăminte. Există, fără îndoială, diferențe între indigenii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la care mă raportez pentru a ilustra aparițiile editoriale din perioada fondatorilor este cel al psihologiei sociale. Anul 1985 aduce prima carte care sintetizează cercetările din psihologia socială despre rolul artefactelor în interacțiunile sociale, semnată de cercetătoarea americană Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). După cum afirmă autoarea, interesul pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24). Punctul de plecare al interogațiilor despre rolul vestimentației în spațiul public ar fi următorul: opțiunile noastre cu privire la vestimentație se bazează pe o cunoaștere tacită și, în acest sens, toți indivizii sunt "psihologi sociali naivi ai vestimentației" (ibidem); în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un anume stil de îmbrăcăminte), pe de o parte, și formarea impresiei, pe de altă parte (pentru receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60 ai secolului trecut consemnează două conferințe internaționale care își propuneau să dezbată statutul academic al noii discipline
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
context, vestimentația este parte componentă a prezentării scenice a comportamentului expresiv; un "obiect" component al "feței personale" (personal front) . Într-o lucrare care valorifică conceptualizările din sociologia dramaturgică, The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context (1997), Susan B. Kaiser folosește un exemplu elocvent pentru a clarifica noțiunea de "înfățișare", invitând cititorul să își imagineze o fotografie cu el însuși într-un cadru fotografic în care este surprins alături de alți indivizi. Astfel înfățișarea, reprezintă "un context în sine, dar și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
elocvent pentru a clarifica noțiunea de "înfățișare", invitând cititorul să își imagineze o fotografie cu el însuși într-un cadru fotografic în care este surprins alături de alți indivizi. Astfel înfățișarea, reprezintă "un context în sine, dar și al sinelui" (S.B. Kaiser, 1985/1997, 30). De aici și distincția cu care operează autoarea între managementul impresiei sau managementul înfățișării (appearance management) adică acțiunile reale sau imaginare pe care indivizii le realizează pentru a se prezenta într-o lumină favorabilă celorlalți și percepția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a fost realizată sub îndrumarea lui Herbert Blumer, noțiunea de "modă" este sinonimă cu schimbarea continuă a codurilor vizuale, tactile și olfactive, "care uneori infiltrează sensibilitățile culturale ale unei audiențe dominante" (F. Davis, 1992, 27). Pe același corolar, Susan B. Kaiser (1985, 9) considera moda o "formă de comportament colectiv acceptat la un moment dat în societate și despre care se anticipează că se va schimba". Evident, ideea de schimbare aplicată fenomenelor modei înseamnă procesul de înlocuire a vechilor forme cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asumpțiile principale din studiul cogniției sociale, demonstrând că percepția semnalelor vizuale, cum ar fi hainele, accesoriile și înfățișarea fizică, contribuie la simplificarea și la crearea sensului relațiilor sociale și că, în urma acestor procese perceptive, indivizii își formează opinii consistente (S.B. Kaiser, 1985, 3). După examinarea unor serii de studii privind percepția socială, Shanon J. Lennon și Franklin G. Miller (1984, 3) ș-au propus să verifice dacă, în formarea impresiei, stimulii (piese vestimentare și accesorii) sunt percepuți ca o structură sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
formale privind hainele, corpul și înfățișarea". Conform autorului citat, uniformele au următoarele funcții: a) sunt embleme ale culturii organizaționale; b) indică statusul angajatului în organizație; c) uniformele conferă legalitate acțiunilor individului; d) uniformele asigură conformarea la normele instituției (apud S.B. Kaiser, 1985/1997, 374). Din păcate, în discursul psihosociologic despre rolul uniformelor în interacțiunile sociale și în cultura unei organizații se omite citarea lui Georg Simmel (1911/ 1998, 36), sociologul german care sublinia, în urmă cu un secol, că "oamenii îmbrăcați
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
își construiesc și își proiectează indivizii? Cum influențează audiența managementul impresiei? Impresia creată este falsă sau sinceră? Diferă indivizii în strategiile lor de gestionare a impresiilor?". În continuare, voi prezenta câteva cercetări care explică "înfățișarea simbolică în context social" (S.B. Kaiser, 1995/1997, 1). Termenul "interacționism simbolic" a fost creat de unul dintre discipolii lui Mead, Herbert Blumer, în 1938, pentru a desemna o perspectivă teoretică în psihologia socială, al cărui concept central median este "interacțiunea simbolică" (J. Queiroz, 1995 citat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
umerii și pieptul); femeile erau delicate (hainele lor accentuau talia subțire, umerii înclinați și o siluetă rotunjită); bărbații erau agresivi (hainele aveau o croială "ascuțită", pe corp), femeile erau docile (hainele nu le defineau silueta și constrângeau corpul) (apud S.B. Kaiser, 1985/1997, 79). Georges Vigarello și Richard Holt (2005/2008, 409) merg și mai departe cu observarea diferențelor de gen în practicile fizice ale secolului al XIX-lea: Medicina epocii victoriene a eliberat corpul masculin, dar l-a încorsetat pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
272). Acestea sunt doar câteva exemple care susțin relația hainelor cu realitatea referențială, adoptarea unei ținute vestimentare fiind "un fenomen al conotației [sociale n.n.]" (R. Barthes, 1967, 25). În acord cu premisele interacționismului simbolic, o cercetare condusă de Susan B. Kaiser et al. (1984, 133) a pus în evidență faptul că acționăm asupra obiectelor în baza semnificațiilor pe care le atribuim acestora. Cercetarea urma să măsoare opiniile unui lot de 261 de adulți, identificând astfel conotațiile socio-culturale ale pantofilor în raport cu rolul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Acestea din urmă se percepeau ca mult mai atractive și mai feminine comparativ cu cele care purtau pantofi cu toc ocazional (34%). Pantofii sport erau preferați mai mult în mijloacele de transport în comun sau pentru conducerea autoturismului personal (S.B. Kaiser, 1985/1997, 88). Totuși la începutul secolului XXI, când dezbaterile publice acordau credit poziției queer, contestând importanța cuplului heterosexual de ideologia dominantă (A. Touraine, 2006/2007, 72), apare un nou fenomen în planul vestimentar al genurilor sociale. Deopotrivă bărbații și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management), într-o lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). Autoarea observă că indivizii diferă în ceea ce privește prezentarea vestimentară, unii optând pentru o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). Autoarea observă că indivizii diferă în ceea ce privește prezentarea vestimentară, unii optând pentru o ținută care răspunde mai mult profilului lor valoric decât cerințelor culturale existente (S.B. Kaiser, 1985/1997, 203). Alții, în schimb, se îmbracă pentru a crește credibilitatea performărilor și pentru a gestiona impresiile pe care le crează altora (S.B. Kaiser, 1985/1997, 196). Pornind de aici, autoarea arată că managementul impresiei înfățișării cuprinde două variabile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru o ținută care răspunde mai mult profilului lor valoric decât cerințelor culturale existente (S.B. Kaiser, 1985/1997, 203). Alții, în schimb, se îmbracă pentru a crește credibilitatea performărilor și pentru a gestiona impresiile pe care le crează altora (S.B. Kaiser, 1985/1997, 196). Pornind de aici, autoarea arată că managementul impresiei înfățișării cuprinde două variabile, "interesul vestimentar" (interest in clothing) adică "resursele de timp și de bani ale unui individ dedicate hainelor și "conștiința contextului" (awareness context), sensibilitatea față de aprecierile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
garderoba să fie atractive. tradusă și adaptată după Tricia W. Johnson et al., 2007, 236. 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală Se pare că vestimentația este un indicator mai puțin precis al atitudinilor sexuale decât al celor social-politice (S.B. Kaiser, 1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în relațiile interpersonale. Încă din 1954, Thomas F. Hoult a pus în evidență faptul că atractivitatea unei ținte depinde de stilul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]