580 matches
-
iar eu le făceam semne cu mâna. Mă apropiam cât mai mult de șine să văd măcar un pic din fețele lor. În tren se aflau orășenii cei buni și curați, la unele doamne zăream sclipind bijuterii și roșul unghiilor lăcuite. După trecerea trenului, rochia care-mi fluturase mi se lipea iarăși de trup, capul mi-era încețoșat de curentul de aer brusc întrerupt și-mi simțeam dureros ochii în cap, ca după aterizarea forțată a unui carusel zburător. Globii oculari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cursese din rană. Câinele încetă orice mișcare dar începu să tremure în timp ce fața i se alungit devenind ca de lup. Labele din față începură să zgârie isteric și cu atâta putere una din trepte încât săreau așchii din lemnul moale, lăcuit. Am încercat să mă târăsc în susul scărilor. Câinele își lăsă capul în jos, iar când începu să privească foarte încet în sus, apropiindu-se de mine, rânjea. Am început să dau din picioare în direcția lui, gâfâind, târându-mă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
acumulată în capitală, unde echipamentele și instituțiile oferă mai multe resurse ca în altă parte, inclusiv celor defavorizați. Cheiul și parcul André-Citröen: de la industrie la mass-media Gara Javel, pe linia RER C, are o alură semeață, conferită de cărămizile sale lăcuite și de structura sa de grinzi metalice, amintind de Turnul Eiffel, care poate fi zărit prin pereții de sticlă ai clădirii. Cele două construcții, de dimensiuni atît de diferite, celebrează, fiecare pe potriva sa, triumful industriei la sfîrșitul secolului al XIX
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
aur și argint din vest, muzică, dansuri, artă culinară, îmbrăcăminte din Asia Centrală și Asia de Vest toate acestea au fost aduse în China. În schimb, produse și tehnologii de fabricare a acestora ca mătasea, viermii de mătase, hârtia, tiparul, obiecte lăcuite și de porțelan, praful de pușcă și busola au ajuns în vest și nu numai, contribuind major la evoluția civilizației mondiale. În paralel cu schimburile materiale și cele culturale au avut un dinamism puternic mijlocite de existența "Drumului mătăsii". Budismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
parte, admirându-i profilul, încercând să-și imagineze gândurile care îi treceau prin minte în timp ce expira fiecare fum. Observase că avea degete lungi (țigara le scotea în evidență, te determina să le privești cu cea mai mare atenție), cu unghii lăcuite. În fața femeii, un pahar cu vin alb, pe jumătate golit, așteptând atingerea acelor buze destinate (neapărat) unor sărutări nesfârșite, în timpul cărora exista riscul să fie zdrobite de alte buze, bărbătești. Își imagină, pentru câteva secunde, un astfel de sărut sălbatic
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
a învăța să citească. Să mergi la școală. În ziua în care vei descoperi farmecul cărților, ne vom bucura și noi, poate, de o liniște binemeritată. Multe lucruri o atrăgeau în casa mătușei Anda. Corpurile de bibliotecă din lemn negru lăcuit, suple și înalte până în tavan, ce îmbrăcau mai toți pereții sufrageriei, apoi dormitorul mobilat cu un pat imens, acoperit de o cuvertură strălucitoare, un dulap ticsit de haine frumoase și o toaletă cu oglindă pe care erau împrăștiate sticluțe minuscule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mână un toiag de argint, a cerut oaspeților să coboare în for. Aceștia s-au supus, ca niște miei. Cu veșmintele lor lungi și colorate, cu părul lor presărat cu pulbere de aur, cu mantiile ușoare prinse în fibule rotunde lăcuite, cu armele atârnate de centuri luxoase, aveau înfățișarea unor regi. Solul a surâs și a făcut un gest amplu cu mâinile, ca pentru a-i invita pe ducii mei să urce spre el. Cu glas răsunător, a anunțat: - Acum o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Ioan când eu pe același scaun de la masă îi mărturiseam despre neînsemnatele mele păcate copilărești, în rest în camera aceasta totul e modificat, vechiul dulap l-am văzut la intrare, scos pe corridor, în locul lui un dulap nou de lemn lăcuit, nici vechiul pat al părintelui Ioan nu mai e, patul cu tablă îngustată, în a cărui basorelief geometric îmi plimbam degetele, în locul lui o canapea nouă, aceleași raze de soare se apropie însă de pervazul ferestrei strecurându-se prin spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se hotărască. Un moment, Sutejiro păru să nu se poată elibera de atașamentul său trecut față de ulcior. Dar, În cele din urmă, spuse: — N-am Încotro. După aceea, se simți puțin mai bine. Luă cheia magaziei din sertarul unui dulăpior lăcuit. — Du-i-o, aruncă el cheia În fața lui Hiyoshi. Indignat de pierderea prețioasei carafe, Sutejiro nu se putea Îndura să-l laude pe băiat, cu toate că găsea planul bine gândit pentru un tânăr de vârsta lui. Hiyoshi se duse singur la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Groza n-o să-l Înveselească, remarcă cineva din suită. Temându-se de inevitabila sa proastă dispoziție alergară spre el, derutați. Unul dintre ei Îl ajunse pe Nobuga Înaintea celorlalți și, Îngenunchind În fața acestuia, care era zăpăcit, Îi oferi un polonic lăcuit pentru a bea apă. Doriți puțină apă, stăpâne? Era Tokichiro, recent avansat la rangul de purtător al sandalelor. Deși nu părea o slujbă prea importantă, a fi avansat din rândul slugilor În rândul ajutoarelor personale era o favoare excepțională. Tokichiro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să fie ocazia pe care o așteptam. — Atunci, ne-am Înțeles? Privindu-se unul pe altul În ochi, cei trei Își strânseră genunchii să se ridice. Chiar În acel moment, auziră un zgomot de pași energici pe coridor și ușa lăcuită se deschise. — A, aici erați. Hayashi! Mimasaka! Am băut ceaiul și am mâncat prăjiturile. Acum plec Înapoi la Kiyosu! Genunchii celor trei căzură și cu toții se făcură mici. Deodată, Nobunaga Îl zări pe Shibata Katsuie. — Ia te uită! Tu aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că ar fi necuviincios să apar În fața dumneavoastră, stăpâne, și am rămas aici. — Bravo, strașnică glumă. Uită-te la mine. Privește cât de șleampăt sunt. — Vă rog să mă iertați, stăpâne. Nobunaga Îl gâdilă ușurel pe spate cu evantaiul său lăcuit. — În relația dintre senior și vasal, e prea pretențios să fim atât de preocupați de aparențe sau să fim sclavii etichetei! Formalismele sunt pentru curtenii din capitală. Este suficient ca Oda să fie un clan de samurai de țară. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
vestit - mănuși, gambiere și cizme. Întregul echipament cântărea probabil peste patruzeci de kilograme și nu avea nici o deschizătură pe unde să intre aerul. Scăldat În sudoare, Yoshimoto călărea prin caniculă, pe sub soarele care-i Încingea până și pielăria și penajul lăcuit al armurii. În sfârșit, ajunse la Dengakuhazama. Cum se numește acest loc? Întrebă Yoshimoto, de cum se așeză În cortul improvizat al cartierului său general. În jur stăteau oamenii Însărcinați cu protecția lui: ajutoare, generali, vasali superiori, medici și alții. Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
totul altă lume. În liniștea ceainăriei, gazda și oaspetele erau departe, pentru scurtă vreme, de sângele vărsat În lumea de-afară. Era sfârșitul toamnei. Afară cădeau frunzele copacilor, dar nici un fir de praf nu era depus pe podeaua de lemn lăcuit. — Am auzit că vasalii Seniorului Nobunaga au adoptat, de curând, ceremonia ceaiului, ridică Mikawa polonicul spre ceainicul de fier, conversând amiabil. Hideyoshi Îi observă eleganța și se grăbi să-și prezinte scuzele: — Seniorul Nobunaga și vasalii săi sunt cunoscători, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Hideyoshi cu sake și delicatese care, În mod normal, nu s-ar fi găsit Într-un castel asediat. După ce vasalii se retraseră, Hideyoshi rămase bând de unul singur. Avea senzația că tot trupul i se Îmbiba de toamnă din ceașca lăcuită, cu margini subțiri. Era un sake cu care nu te puteai Îmbăta - rece și amărui. „Ei, ar trebui ca și pe ăsta să-l beau savurându-l. Cât de mare e diferența Între cei care se duc la moarte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
erau terminate. Hachisuka Hikoemon primise sarcina de a le escorta pe soția și pe mama lui Hideyoshi din Sunomata și sosi din Nagara la câteva zile după ce Nene primise scrisoarea lui Hideyoshi. Nene și soacra ei fură transportate În palanchine lăcuite, cu o escortă constând dintr-o sută de servitori. Onaka Îi ceruse lui Nene să treacă prin Gifu și să vorbească cu Seniorul Nobunaga, ca să-i mulțumească pentru numeroasele favoruri cu care le copleșise. Nene simțea că această datorie era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de agricultorii din lungul drumului, chiar și acum, În timpul sărbătorilor de Anul Nou. Începând cu palanchinele pentru Katsuyori și soția lui și numeroasele doamne din suită care-i serveau, și continuând cu acelea ale mătușii lui și fiicei acesteia, lecțiile lăcuite ale feluriților nobili și doamne numărau, probabil, sute și sute. În mijlocul acestei nesfârșite procesiuni de priveliști - samuraii și vasalii, slujitorii personali, funcționarii superiori cu șeile lor aurii și argintii, intarsiile de sidef, scânteierile lacului auriu, umbrelele deschise, arcașii cu arcurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Taro? — Sunt aici, tată. Taro Își mână calul spre silueta singuratică a părintelui său. Punând la un loc toți vasalii, samuraii de rând și pedeștrii, se adunau mai puțin de o mie de oameni. Erau Însă multe palanchinuri și lecției lăcuite pentru soția seniorului și doamnele ei de curte, iar figurile jalnice ale femeilor voalate, mergând atât călare, cât și pe jos, umpleau tot drumul. — O! Arde! — Ce sus se Înalță flăcările! Mulțimea de femei abia Îndura plecarea și, când ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
din apartamentul său de culcare și veniră În fugă, seniorul terminase deja cu spălatul gurii și al mâinilor. Mergând spre vasul enorm În care curgea apă dintr-o țeavă de bambus, luă o găletușă și o cufundă Într-o covată lăcuită. Stropind peste tot cu apă, ca o rață, Își spălă, grăbit, fața. — ăh, vi se udă mâneca, stăpâne. — Lăsați-mă să vă schimb apa. Pajii erau Îngroziți. Unul din ei ridică, temător, mâneca albă a lui Nobunaga, de la spate, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
bronzată într-un solar ca un marțipan spaniol? Rândunica argintie, după ce-a încercat să mă încremenească din priviri, bate acum tastele ghișeului automat de la intrarea într-un supermarket. E perfectă, din vârful capului până în călcâiele ghetelor ei de piele lăcuită, și totuși nesigură pe ea; se înroșește și brusc nu mai știe pe ce buton să apese. Poate că-i speriată de înfățișarea mea. Sau la gândul că mă pregătesc să-i fur banii. Poți fi liniștită, hai, n-am
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
Rogozanu cu vorbele sale, citate de Gheorghe Grigurcu în articolul din Acolada: "Ieșirea din proletcultism în anii '60 (...) s-a făcut prin-tr-un ritual morbid necesar; a fost pus pe masă interbelicul mort, a fost bărbierit, spălat, parfumat, încălțat cu pantofi lăcuiți și îmbrăcat cu un costum nou trăsnind a naftalină. S-a purces la îmbălsămare și s-a dat drumul la pelerinaj". Destul de plastic, nu-i așa? Dar, se întreabă pe drept cuvânt Gh. Grigurcu, ideologii proletcultismului nu vorbeau la fel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
festivă la restaurantul "Cina" la care oaspetele de vază se arată apatic, "reticent, ori obosit", "la masă stăruie o jenă, chiar se tace". Barbu e posomorât, absent, până ce unul din invitați are ideea să-i laude "pipa de lemn, maronie, lăcuită, chiar frumoasă de care scriitorul nu se desparte nicio clipă, o tot răsucește printre degete". Lăudarea pipei îi smulge lui Barbu "primul zâmbet". Conversația însă tot lâncezește până ce același admirator al pipei lui Barbu aduce vorba despre Groapa, lău-dân-- d-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
Tel. 421323, 0726826925. Vând urgent, ieftin, mobilă sufragerie. Tel. 438709. Vindem colțare din pluș, imitație piele (noi), orice dimensiune, canapele, fotolii. Telefoane 446421, 0723339658. Cumpăr frigidere, congelatoare, funcționale și defecte, 200 000-1000 000 lei. Telefoane 227158, 0721773733, 0746186909. Vând birou lăcuit, culoare închisă, în stare foarte bună. Tel. 213294. Vindem centrale termice, garanție 4 ani, montaj, I.S.C.I.R. Tel. 0744616873. Vând urgent și ieftin scule de pantofărie, mașină de cusut și presă, rafturi, bancul de lucru și calapoade. Telefon 452771 după ora
Agenda2005-35-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284131_a_285460]
-
imagism POP-Art: "Orașul are cel mai mult farmec când începe blânda petrecere a morții. Propria lui viață trăită ca o sfidare a naturii, electricitatea, frigiderele, pereții săi fonoizolați. Ca o cutie înlăuntrul altei cutii, el își ridică zidurile pustii, unghii lăcuite lucesc, penele plutesc în văzduhul ondulat. Aici, în adâncurile funerare, cresc imortele trimise prin telegraf. În subteranele de sub albia râului, lingouri de aur. Un deșert cu mică sclipitoare, un telefon sunând zgomotos"). Interferența modurilor de expresie realist, suprarealist, coincizând cu
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
anii trecuți. Ceva s-a schimbat, și nu în rău, în atmosfera Tîrgului de Carte. Cărțile, în al treilea rînd, au arătat, ele, mai bine. Aproape fără excepție, editurile izbutesc să dea o față modernă, occidentală, produselor lor, de la copertele lăcuite, la tiparul citeț și la hîrtia bună. A patra observație este că în 2001 cartea electronică a concurat temeinic cartea tradițională. Curajoasa editură Noesis a scos cd-romuri atractive. În al cincilea rînd, au apărut primele proiecte serioase de a pune
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]