1,004 matches
-
Și cu perdele vechi pe la ferestre Cu fetele bătrâne, fără zestre Citind anunțuri matrimoniale Primarul ce mai dă câte-o amendă Pentru câinii vagabonzi Ultimii din pudibonzi Își fac din aură legendă Orășel cu străzile înguste Plin de molii și lăcuste Cu birturi unde dorm lână pahar Cerșetori și ultimul țepar Referință Bibliografică: Oraș cu străzile înguste / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
ORAŞ CU STRĂZILE ÎNGUSTE de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355772_a_357101]
-
selectiv" din creier care ne ajută să uităm ce a fost rău și să facă mai mult loc în a reține ce ne face plăcere să ne reamintim în continuare. Pentru cine privește imaginea atașată acestor rânduri scrise, presupun că „lăcusta" așezată pe firul uscat de al unei flori, nu îi spune nimic. Consider că este normal, dar eu privind-o mă simt iar tânăr. Trăiesc atât de viu acele amintiri! Povestea începe într-o zi minunată de toamnă... în vremurile
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]
-
a naturii care o va adormi sub zăpadă până la primăvara viitoare când viața se va trezi din nou iar micile bobițe vor germina transformându-se în alte flori minunate. Uitându-mă cu milă la planta necăjită... observai cum o mică lăcustă vroia parcă s-o înveselească așezându-se pe tulpina ei pe care o clătina de zor, parcă s-o reînvie! Își freca piciorușele din spate ca un arcuș de vioră dar nu reușea să scoată niciun sunet. Poate obosise, sau
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]
-
poate nu mai avea sacâz! Sau poate venise și pentru ea toamna... M-am gândit să nu le las să piară... și le-am luat acasă! Am luat deci cu mine tulpina cu cele două fire de floare inbatrinite și lăcusta și le-am imortalizat în rășină sintetică... (vezi foto) Am considerat că așa vor trăi peste veacuri! Din colțul ochiului parcă îmi curgea o lacrimă de regret după frumoasa natură. În gând recitam cadențat o poezie rămasă în memorie de pe
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]
-
selectiv" din creier care ne ajută să uităm ce a fost rău și să facă mai mult loc în a reține ce ne face plăcere să ne reamintim în continuare. Pentru cine privește imaginea atașată acestor rânduri scrise, presupun că „lăcusta" așezată pe firul uscat de al unei flori, nu îi spune nimic. Consider că este normal, dar eu privind-o mă simt iar tânăr. Trăiesc atât de viu acele amintiri! Povestea începe într-o zi minunată de toamnă... în vremurile
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
selectiv" din creier care ne ajută să uităm ce a fost rău și să facă mai mult loc în a reține ce ne face plăcere să ne reamintim în continuare. Pentru cine privește imaginea atașată acestor rânduri scrise, presupun că „lăcusta" așezată pe firul uscat de al unei flori, nu îi spune nimic. Consider că este normal, dar eu privind-o mă simt iar tânăr. Trăiesc atât de viu acele amintiri! Povestea începe într-o zi minunată de toamnă... în vremurile
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
multă dragoste. Am fost singură la părinți și am suferit mereu de singurătate. Un copil... se zice că e un egoist. Doi...se ceartă pentru avere. De la trei ...e deja un grup social, nu?” Mă uit la trupul acesta de lăcustă ... “După patru nașteri am rămas cu burtă...vedeți? Ca și când aș fi iar gravidă...de 3-4 luni. Toți mă iscodesc cu privirea...unii îmi oferă și locul. E chiar amuzant!” Vorbește, gesticulează, conduce, mai soarbe din cafeaua...interminabilă...și iar fumează
PREOTEASA BOEMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354675_a_356004]
-
cuvântul curvar. O doamnă psiholog m-a întrebat: „Părinte, în ce eră trăiți dumneavoastră de vă pronunțați așa?” „Dar cum să mă pronunț?”, am întrebat eu, că vocabula asta este în dicționar. A zis: „Relații sexuale”. Păi, relații sexuale au lăcustele. Oamenii, ori sunt cununați, ori sunt necununați. Cei cununați la biserică formează o familie, dacă nu, sunt doi care curvesc. - Se leagă de astfel de noțiuni ca să deturneze discuția de la fondul ei moral și creștinesc. Așa zisul război al cuvintelor
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
episod al “Judecății lui Paris”, dar a fost brusc întreruptă pentru a treia oară. De data aceasta însă n-a mai fost întreruptă de rafală de huiduieli a Doamnelor de bine, ci chiar de fantasma unui nor radioactiv minuscul de lăcuste galbene, fabricat de a treia generație de roboți biologici dezintegratori.Neștiind Legenda lui Paris și a celebrei Elena din Troia, Președinta femeilor cu pălărie neagră, aflată în mijlocul Doamnelor de bine, fulgerată parcă de o rază cosmică venită din centura de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
Iarba printre fire arse De lung ger, primind lumină, Își arată colțul, iar se Înverzește și germină. Toate câte sunt pe lume Și-n grădina mea de-o palmă Se deșteaptă să-și consume Primăvara caldă, calmă... Cu picioare de lăcustă Iată, trece și-o nălucă Fluturându-și scurta fustă, Drept prin dreptu-mi, o duducă... Peste-un an sau doi, de coaptă, Va plseni și... numa-numa... De n-o fi plesnit și-i aptă Ca un mugure de-acuma... Tare bine
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
gros Iarbă înaltă pe coline,în soarele cel generos Frunze mai mari,mai mici,diverse ca formă și intensitate Flori gingașe și monocrome,mult sau puțin catifelate Corali sublimi în ape calde,în forme cât mai rafinate Insecte varii și lăcuste,ape de munte dezghețate Fructe necoapte-n primăvară,ce-așteaptă soarele cel bland Omizi păroase,nesătule,în fluturi gingași transformând Plante acvatice,imerse,lacustre ape colmatând Grâu încolțit ce înfrățește,din frigul iernii rezistând Porumb în lanuri,din sudoarea sărmanilor
VERDE DE MAI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350705_a_352034]
-
ar dori o carte de vacanță. Ce este o carte de vacanță nu ne întrebăm prea des, căci răspunsul este aproape dedus: un adaos cu care încercăm să ne deconectam de presingul cotidian. Altfel spus, cartea de vacanță este o lăcusta ce sare pe fereastră, să ne însoțească în itinerariul propus, tonificând mintea celui ce o transformă în amintire, înaintată în rang până la raftul bibliotecii. Cartea de față adună mai multe catrene, unele mai indulgente, altele mai pișcătoare, cele mai multe îndeplinind cerințele
STROPI DE SENIN (CATRENE UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358866_a_360195]
-
o petardă Pe care-o lăsa să ardă Și dădea la alții coate: - Auzi Lino, ce-a zis Veta Că l-a prins iar pe Dumitru Cu nepoata lu' arbitru' Și l-a bătut coana Reta... Știi pe nora lu' Lăcustă Ne dădea la toți de furcă A furat mai ieri o curcă Și-a ascuns-o fă' sub fustă! Iar pe doapa lu' Briceag Cu nasul pe sus ca mâța A prins-o cu fâța, fâța Și cu unul în
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
la semnu-n mine germinat de voia-Ți-faptă-n necreat, și-n tot Egiptul se-auzea cum bate vântul nimicirii, când peste trupul său slăbit de faraonica-ndârjire, s-au abătut în ritm sporit actori haini din piesa groazei: ba broaște, muște și lăcuste, ba piatră, foc, epidemii și-alte cu dichis năpaste. Veni la rând a zecea plagă cu moartea primului născut din om și din nevorbitor, când Însuși Tu ai coborât ca moartea să o odrăslești în casele neînsemnate cu sânge ritual
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
fost o mare putere economică mai ales până înainte de anii ‘70 când dolarul american avea contra-valoare în aur. De atunci încoace - de când dolarul a devenit doar un petec de hârtie - economia americană a devenit o economie artificială, virtuală, la mâna LĂCUSTELOR MONDIALE (care își spun “evrei”, dar care în realitate din 16 milioane de evrei din întreaga lume, 10% sunt evrei de sânge sefarzi, descriși de Biblie, iar 90% sunt sioniști care au o apariție în istorie destul de stranie) Dar să
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
americane este de 100.000 de miliarde de dolari - bani care sunt “împrăștiați” în toată lumea, bani care NU sunt ai guvernului USA, ci sunt “împrumutați cu dobânda de acest guvern (n. n: prin Troica FMI, BM și BCE.) de la “ei”, LĂCUSTELE MONDIALE - și dacă USA intră în recesiune, cu o “gaură” (produsă tot de “ei”) de 10.000 de miliarde de dolari, ce se întâmplă? Cele 4 mari bănci private ale “lor” “printează” 10.000 de miliarde de dolari (produsul intern
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
cal, lup, urs, oaie, berbec, bou, vacă, leu, veveriță, porc, iepure, nurcă și lucruri cu dinți: ferăstrău, furcă, pieptene etc. • a lovi, a izbi, a merge, picior, cracă, Crăciun, talpă, pulpă, drum, uliță, călător, a sări, a țopăi, hop!, purice, lăcustă, broască, a veni. • a râde, a zâmbi, bucuros, a spera, speranță, a salva, a ajuta, a munci, rob, slugă, sclav etc. • a mușca, muscă, a pișca. • soarele e sus, înalt, a crește, bătrân ↔ nou, a comanda, a conduce, rege, împărat
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
aceea trăiam o tinerețe ciudată, culegeam plante medicinale dis-de-dimineață, uneori și seara, dar cel mai bine auzisem că se culeg în zori, mai dezgropam de pe întinderea cîmpului femei cu dinți de fildeș, cu sînii plini de liniști telurice, mai căsătoream lăcuste cu vîntul, mai adormeam cu capul pe șolduri de libelule. Parcă îi văd... Apăreau pe drumul prăfos al colinei, la braț, domnul Dobrescu purta o redingotă lungă și ponosită, vineție, părul îi albise, curgea în plete pe umeri, madame Clemance
SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340469_a_341798]
-
disprețuită de retorii Fanarului”. Coborând mai la vale, să vedem ce ne spune Karl Marx (o descrie pe larg - n.n.) despre ocupația rusească din timpul Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, când 150 de mii de ruși au invadat, mai dihai decât lăcustele, întreg pământul românesc. „Au avut loc excese groaznice, concretizează Marx. Contribuții de tot felul în produse, furaje, vite, corvezi, hoții, omoruri etc. Bărbați și femei au fost înhămați (jug pe care îl purtăm și astăzi - n.n.) la care cu vizitii
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
fi abătut asupra lor în cazul unei victorii a turcilor (victorie foarte probabilă, dată fiind superioritatea lor numerică) l-au părăsit pe domnitor, au refuzat să lupte și s-au închinat lui Soliman. Acesta a numit un alt domn (Ștefan Lăcusta) și a smuls Moldovei două bucăți zdravene din teritoriu - Tighina și Bugeacul. Petru Rareș a fost nevoit să fugă și, după multe peripeții, a reușit, cu ajutorul unor pescari, să ajungă în Ardeal. În 1541, după ce ceruse iertare lui Soliman, mersese
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
îți trimit crizanteme. Lăcrimează împăturită, scrisoarea ta. Te vestesc cu alaiul întreg al vorbirii mele: a sosit, a sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința...” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ȚARA MEA E CA O FRUNZĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Țara mea e ca o frunză, Verde, grasă, cu osânză. Trag din ea viermi și lăcuste, Trag, în pantaloni și-n fuste, Fară rușine, fară milă, Bătrani perverși de o copilă! La umbra ta au scris poeții Atâtea versuri minunate! Dar acuma dorm băieții Sub cruci de bârne aplecate. Se odihnea la tine, vântul Și păsări
ŢARA MEA E CA O FRUNZĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340801_a_342130]
-
coniței" era pătrunzătore, și îl săgeta drept în inimă, că-l apucă transpuirația imediat. Naie, care abea trecuse de treizeci și cinci de ani și, așa cum arăta, era destul de bine legat: mustăcioară neagră ca pana corbului, ochii verzi (precum aripioarele strălucitoare ale lăcustelor din vița-de-vie) în care se ascundeau dorinți ascunse, se văzu în al noulea cer, fiind convins că „planul” lui să se materializeze mai repede decât prevăzuse Bâzdoagă. "Sfinte, fii bun și nu-i opri mișcarea mâinilor (pe care le simța
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
O, Moarte, unde îți e biruința din urmă? Cu îngerii de mână Poezia întâmpin ... ” Meșteșugul Cuvintelor presupune selecție, asociere, armonizare: „Epistola din Efes întru dezdurerare și alean”, „Calul roșu. Silabele de foc ucid splendoarea. De stricăciune Poezia fuge”, „Primul vai ! Lăcustele nimicitoare sau rostul Poeziei e-n pericol”, „Mihai și Lucifer. Lupta din cer. Lumina se ascunde în ninsoare ... ”, „Seceriș și cules de vie (II). Cosorul minții plinul înzeiește”, „Însemnul rătăcirii în neant. Pe cerul din Balaci e chipul meu ... ”, „A
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
de mormânt ale cărții lui abel și cain zise cuvântul moise într-o limbă curată precum apele dunării “duceți-vă” răspunse încălecat pe nilul lui alb cuvântul faraon cu inima bătându-i din clopotul de putna “plecați și lăsați-ne lăcustele pe cer lăsați-ne broaștele în niluri și moartea în întâiul murit nu le faceți cuvinte nu le faceți să intre în fiecare gură neînroșită de paște lăsați-le” atunci cuvintele lui moise s-au încolonat în câteva fraze lungi
IEŞIREA DIN GURĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341914_a_343243]