402 matches
-
hrana? Oamenii care îi hrănesc sau un mediu familiar, cu zgomotele și mirosurile sale: mirosul bun din bucătărie la ora mesei, mirosul sacru al bănuțeilor dimineața devreme, cântul greierilor pe peluză, gânguritul trist al turturelelor din smochin, strigătul ascuțit al lăstunilor pe deasupra acoperișurilor, soneria telefonului, pendula din sufragerie sau clopotul bisericii bătând ora supei sau a gustărilor, claxonul de la mașina măcelarului sau a brutarului, vocea stăpânului, chiar dacă povestește neghiobii, chiar dacă spune câteodată răutăți, chiar dacă uneori mai și lovește? Animalul domestic este
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de bănuței, cu grădina de zarzavaturi (grădina cu prunul renglotă din capăt, sub care avea să fie îngropat), cu porumbeii (uguitul lor îi era atât de familiar), hambarul cu grajdul alăturat (și cu mirosul puternic al grajdului), strigătul ascuțit al lăstunilor din jurul turlei bisericii: toate lucrurile la care visase, la care râvnise, erau acolo, la fel ca înainte. Copleșit de mângâieri și felicitări însoțite de câteva lacrimi, hrănit pe cinste, se întreba ce făcuse să merite atâtea amabilități, de vreme ce, în fond
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Graiul tineretului” (Turnu Măgurele), „Adevărul”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este redactor al revistelor „Litere” (1933-1935), „Sabarul” (Pitești, 1935-1937) și „Luceafărul” (Ismail, 1938). Semna și DIK-Găești, Ion Lăstun, Ion D. Ioan. Profesor de limba și literatura română - în Găești (1933- 1938), apoi la Ștefănești și Colibași, în județul Argeș, Ismail (1938), Curtea de Argeș (1939-1945), din nou în Găești (1945- 1955) -, profesor emerit din 1971, I. a fost și director
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix),prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),prigoria (Merops apiaster),ciocârlia de câmp(Alauda arvensis),sticletele (Carduelis carduelis),lăstunul,stoluri de vrăbii (Passer domisticus) și de ciori (Corvus sp). Dintre reptile amintim șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea diverselor plante. Cele mai numeroase sunt :cosașul (Locusta
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
evidențiază în nuvela studiată; - susținerea unei opinii despre modul în care tema aleasă este reflectată în nuvela studiată. - VARIANTA 6 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: [............................................................] Cu aripi adormite în dimineața lunii Saștept să mi sentoarcă în streașină lăstunii? Saștept poateamintirea săși mai încerce cheia La poarta dintre dafini, saștept cumva scânteia Luminilor pierdute în pulbere și scrum? La mine nu mai urcă dea dreptul niciun drum; Deabia o cărăruie, o dâră ca de fum. Nu intră nicio ușă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
condiției umane. Aglomerarea verbelor la conjunctiv în toate enunțurile interogative (de exemplu: Ce să aștept să vie și ce să înțeleg) le conferă și un rol retoric, menit să sugereze inutilitatea oricărei așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional care impulsiona altădată eul liric și toți lăstunii idealurilor sale. În același registru al disperării se construiește și dubla metonimie pulbere și scrum. Substituind - pe baza unei relații logice - conceptul abstract
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și ce să înțeleg) le conferă și un rol retoric, menit să sugereze inutilitatea oricărei așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional care impulsiona altădată eul liric și toți lăstunii idealurilor sale. În același registru al disperării se construiește și dubla metonimie pulbere și scrum. Substituind - pe baza unei relații logice - conceptul abstract de „gol existențial“ prin simboluri ale derizoriului, metonimiile sugerează deșertăciunea oricăror iluzii, stingerea oricăror zadarnice speranțe. Cei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și vin. Din înfrângeri, scări și trepte, din căderi, urcuș alpin. Din veninul pus în cană fă miresme ce nu pier. Fă din fiecare rană o cădelniță spre cer. Și din fiece dezastru și crepuscul stins în piept, Doamne, fă lăstun albastru și fă zâmbet înțelept! Cântec pentru liniștea sufletului de Radu Gyr N-ai dezmierda, de n-ai știi să blestemi. Surâd numai acei care suspină. Azi n-ai iubi, de n-ar fi fost să gemi, de n-ai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
le dădea o cană plină cu lapte cu tocmagi, legată împrejur cu roșcove, smochine, curmale, covrigei de zahăr bălțați.. Își simți ochii umeziți. Ploaia care începuse decuseară, încetase în zori, ceața se ridică și se risipi repede. „Tivit - tivit..!”, un lăstun trecu pe deasupra lor, ca un fulger negru, cu un țipăt ascuțit, și dispăru. În cer se simțea boarea primăverii care venea.. se auzeau clipocind picurii din țurțurii de gheață... Brebeneii, toporașii, ghioceii..răsăreau de sub stratul de zăpadă, cu o vitalitate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că, dacă le merge bine hulubilor de la o casă, acolo fetele nu au noroc. Cînd rîndunica cîntă înainte de revărsarea zorilor în fața casei e semn de mare noroc. Se crede că la acele case care au rîndunele și multe cuiburi de lăstuni va fi mult noroc. Să nu omori șerpele de casă, că omori norocul. Cînd toamna gîștele se ridică în sus nemaiîntorcîndu-se acasă, apoi se zice că este semn că norocul de la acea casă s-a dus și nu se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stăruie, îndeosebi în Ard săniile, asupra miracolelor vegetale în perspectiva traversării anotimpurilor rodirii ca expresie a perenității: „Curând va trece iar prin pomi rodirea / Și va lăsa în creanga grea minuni. / Zeița împlinirilor din boabe / Va-ntinde plase albe la lăstuni. / Curând mă-ntreabă soarele ce gânduri / M-au bântuit prin trecerea în somn. / Eu capu-ntorc și nu-i spun că-i pierdută, / Iar, vara și că iarăși mă întomn. / Se-nchide vremea-n cercul pus pe umăr; / Dogarul toamnei toarnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
București, 1944; Miguel de Cervantes, Iscusitul Don Quijote de la Mancha, I-II, București, 1944-1945; Mihail Sadoveanu, Un mulino arrastrado por el Siret, București, 1962, El zodiaco del Cáncer, București, 1963; Dolores Medio, În căutarea Nataliei Blay, București, 1964. Repere bibliografice: Ț. Lăstun, Ricardo León, „Iubirea iubirilor”, traducere de Al. Popescu-Telega, „Aurora”, 1923, 403; A. Achim, „Prozatorii spanioli contemporani”, ĂLA, 1923, 157; Emanoil Bucuța, „Prozatorii spanioli contemporani”, „Cuget românesc”, 1923, 12; Perpessicius, Opere, XII, 227; Al. Lascarov-Moldovanu, „Cervantes”, „Răsăritul”, 1925, 4; E. [Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
dinainte, dar relativ mai scurte decât cele ale iepurilor de câmp. Urechile, a căror margine superioară este neagră, sunt lungi și întotdeauna ciulite. Păsările Cu siguranță, păsările distrug insectele dăunătoare, dar prezintă și inconvenientul că atacă fructele mici. Rândunelele, pițigoii, lăstunii, chiar dacă vă ciugulesc salata și fructele, rămân oricum niște ajutoare pentru grădinar: ele se hrănesc cu semințele de buruieni și devorează diverse insecte, cum ar fi limacșii sau gărgărițele. Dacă aveți șansa să aveți păsări nocturne de pradă prin zonă
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
slavonă, dar imediat traduse în română și ulterior recopiate (aproximativ cincizeci și opt de manuscrise). Textul include pasaje cu imagini tipice scrierilor ascetice, păstrându-și încă puterea de convingere: „Când [monahul] sângur de sine, fără socoteală să nădăjduiaște, atunce ca lăstunul să sfăramă și cade cu cădere de mirare”; „Precum sabia cea cu doao ascuțituri ori încotro o vei întoarce taie cu ascuțitul său cele ce să întâmplă, așa lucrează și rugăciunea lui Iisus Hristos”; „Nu [te lua] după basne proaste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
menționăm: Pescărușii (1966), realizată din oțel inoxidabil, 7 m înălțime și expusă pe malul lacului Herăstrău din București, în vreme ce macheta a fost expusă la Ambasada Română din Atena (Grecia); bustul monumental Simion Bărnuțiu (1968), montat în orașul Zalău, județul Sălaj; Lăstunul și vântul (1968), oțel inoxidabil, 6 m înălțime, la Ploiești; lucrarea de artă monumentală Șah și matematici (1969), 50 mp, din lemn de paltin și aluminiu, la Ploiești; Tinerețe (1974), bronz, 2 m înălțime, bulevardul Metalurgiei din București; Poezia (1975
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
tu ai fost o veveriță jucăușă ce ronțăia toată ziulica la alune... Da' Măria ta, ce crezi c-ai fost? Ce-am fost?... Iaca, nu m-am gândit niciodată. Știu eu?... Cred că mi-ar fi plăcut să fiu un lăstun. Să zbor... Să zbor... În copilărie, ore întregi priveam cerul, jinduiam zborul rândunelelor. În vis, am zburat chiar... Mult am mai visat și eu, mormăie el. Și eu care gândeam că o să spui că ți-ar fi plăcut să fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
copilărie, ore întregi priveam cerul, jinduiam zborul rândunelelor. În vis, am zburat chiar... Mult am mai visat și eu, mormăie el. Și eu care gândeam că o să spui că ți-ar fi plăcut să fii un leu... S-au întors lăstunii la cuiburile lor din turnul Nebuise... spune el, după care tace, face câțiva pași cufundat în gânduri și se întunecă. Aista-mi amintește că, de Sfântul Gheorghe, turcii ies la război. Turcii și iar turcii, oftează el, o clipă m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-mi cumpăr un măscărici, să aflu adevărul despre mine. Ioane, să nu te prind că mă minți și tu! Îndrăznește, Ioane! Cu riscul de a-ți pierde capul, râde Ștefan. Ai observat Ioane? în întreabă după un timp. Au plecat lăstunii din turnul Nebuise; o să avem o iarnă timpurie. Cum să nu plece?! izbucnește Tăutu revoltat. Vătaful Mănăilă s-a apucat de le-a stricat cuiburile! Ceee?! A zis că rândunelele făceau prea multă mizerie. L-am certat și... Idiotul! Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
liniștea înserării se aud rar din când în când, glasuri în ogradă. Codrii de pe dealurile dinprejur stau neclintiți supt un cer înnalt, albastru șters. Din cerdacul arhondaricului unde stăm, privim pe gânduri înnainte, pe când înserarea crește, și pe când stoluri de lăstuni se învârtesc prin jurul bisericei celei mari țârâind subțire, cristalin. Singuratecă și tristă stă chinovia aceasta în munți, departe de orice așezare omenească. Și înserarea crește, crește, de departe tare parcă se aude abia talanga de la o turmă care se apropie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iunie [AGAPIA-VĂRATEC] După ce am dormit în odaia curată a arhondaricului cu ziduri groase de 6 palme, ziduri de cetate, după ce peste noapte am fost deșteptat de sunetele clopotelor, ne-am trezit în lumina mare a soarelui care năvălea pe fereastră. Lăstunii din ajun făceau în stoluri aceleași arcuri în jurul turlei mănăstirei, cu aceleași țârâituri cristaline. Sufragiul ghebos, frate, cu ochi ascuțiți ne poftește la un pahar de lapte. Apoi ne gândim la plecare. Portarul, fratele Costache, cel care eri ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin ochiurile de apă, bălți, mlaștini pot fi văzuți tritoni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard; gălăgie; gărgăriță; geam; glas; glie; grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică; mizerie; moartă; natură; nepăsare; nevinovată; noroc; oau; pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori; reîntoarcere; roșu; roz; sacru; sat; sensibilitate; sezonier; sfînt; simetrie; simplitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]