801 matches
-
avocățești, strecurate cu bună știință de legiuitorul însuși”. “Al șaptelea discurs”, “Educația în derivă. Asasinarea culturii și sfidarea firii noastre” conține în titlu esența lui, și se deschide, ca un cu un pasaj din Mircea Eliade, intitulat “ De ce sunt intelectualii lași”. (Chiar, de ce sunt intelectualii lași??? Probabil ,răspunsul are o mie de capete! Dar nu numai intelectualii, ci și muncitorii, și țăranii, și funcționarii!!) Autorul vorbește de perioada de “reproletarizare intelectuală” din socialism, cu locurile speciale din facultăți pentru cei din
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
de legiuitorul însuși”. “Al șaptelea discurs”, “Educația în derivă. Asasinarea culturii și sfidarea firii noastre” conține în titlu esența lui, și se deschide, ca un cu un pasaj din Mircea Eliade, intitulat “ De ce sunt intelectualii lași”. (Chiar, de ce sunt intelectualii lași??? Probabil ,răspunsul are o mie de capete! Dar nu numai intelectualii, ci și muncitorii, și țăranii, și funcționarii!!) Autorul vorbește de perioada de “reproletarizare intelectuală” din socialism, cu locurile speciale din facultăți pentru cei din producție, dar și pentru cei
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
marii lui critici care i-au studiat cu asiduitate opera a fost academicianul profesor Eugen Simion. El spunea despre scriitor: ,,În secolul nostru s-a văzut că biruitor nu iese un astfel de om liber, mândru și așteptat, ci bruta lașă, care, eliberată de orice morală, se selecționează rapid și se unește cu alte brute împotriva oricăror veleități de libertate și mândrie, omorând orice scânteie a spiritului și aruncând omul în perversiunea delațiunii, a corupției și a fanatismului... Pe acești oameni
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
-i musai să deschizi gura, ca să-ți...”iasă vorbe”. Își iau zborul doar vorbele ușoare; vorbele cu greutate rămân la sol. * Dacă s-ar cerne, vorbele ar da multă tărâță. * Tăcerea înseamnă vorbe nenăscute și vorbe nerostite. Tăcerea e adesea lașă și rareori glorioasă. * Tăcutul are vorbele în stoc, iar limbutul - pe tarabă... Referință Bibliografică: GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (IV) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 760, Anul III, 29 ianuarie 2013. Drepturi de Autor
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348898_a_350227]
-
nu scrisă, ci dictată", țipând în van „ajutor"! Ultimele lui concluzii, concentrate în 13 versuri, i le-a încredințat lui Covaci, poate cu rugămintea de a nu le face publice niciodată. E vorba despre poezia „Credo", o viziune a omenirii lașe și a puterii lui Satan pe pământul patriei, dată de Dumnezeu altar Poetului. Despre simbolistica Spânzuratului din cărțile de Tarot, explicată succint de doi mari scriitori ocultiști, sunt necesare explicații: Eliphas Levi (secolul al XIX-lea): "Spânzuratul este un simbol
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
aur, prin insule exotice cu plaur, prin zările albastre sublunare și pe aleile cu felinare. mă-ntreb mereu în ce grădină tu te-ai ascuns ca o străină și nu răspunzi la propria mea rugă, pierzându-ți chipul într-o lașă fugă, în noaptea asta care ninge petalele de trandafiri, iubirea noastră va învinge și va trăi în noi iubiri... luni, 10 iunie 2013 Referință Bibliografică: în dor de tine / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 892, Anul
ÎN DOR DE TINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346300_a_347629]
-
acceptându-ne prădați, mințiți, manipulați, extorcați, asupriți, alungați în exod, desconsiderați, batjocoriți, folosiți doar la alegeri ... Și totuși, cei mai mulți rămânem curați, cinstiți, frumoși și cu adevărat iubitori de țară. De aceea supraviețuim, de aceea suntem imbatabili și necruțători deși părem lași și delăsători. Nu există sentiment mai înălțător decât acela când, doruind să ne eliberăm, ne luăm cu munții la trântă, fiind un neam de feți-frumoși siliți să lupte cu uriașii, cu zmeii, cu marile puteri, cu marii stăpâni de sclavi
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348445_a_349774]
-
face exces tocmai acele minți mai slabe, ce ar evita chiar înfruntarea directă cu unul pe măsură, ce să mai spui de cineva mai puternic ca el din toate punctele de vedere..! Dar, culmea-culmilor că cei mai pricăjiți și mai lași sunt atât de „tari” cu ființele cele mai slabe - femeile. Astfel, singure s-au tras pe sfoară, întocmai prin cea mai mare nevoie a lor, mai ales prin faptul că n-au observat exact aceste aspecte.. În primul rând că
A FI SAU NU FI DOMINATOR..? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348496_a_349825]
-
Rădăcini perene Sufletul meu rătăcind printre vitraliile gândului îmi impinge vocea sub brazdele timpului și se pictează miel sacrificat în numele rugului aprins în altare. Am aflat că tu măsori înstrăinarea unui spațiu pe măsura exclamației primăverii și lași profeții fără țară și hoții fără măgulirea buzunarului întors pe dos. Rădăcinile perene rămase fără adăpost înaintea iernii usucă pe dinăuntru sevele când noaptea trece pe sub picioarele surdului dezechilibrându-i vederea și poetul un accident ireparabil sosește ca o solie
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
sf). Măcar un an. Să-și facă bugetul și să-și pună în aplicare promisiunile electorale. Dacă nu, la Târgoviște! Așa îl va scoate țap ispășitor pe manechin! Altă șmecherie! Personal, m-am convins cu cei trei președinți. Români! Trăncănitori, lași și profitori! După trei președinți patrihoți, unul și unul, încerc cu un neamț! Știu că e foarte greu! Naționalismul vadimist nu ne lasă! „Fraților, să nu lăsăm sasul să ne ...” Îmi miroase, foarte puternic, a cel puțin cinci ani de
TABLETA DE WEEKEND (88): ÎNCĂ CINCI ANI CU SISTEMUL MAFIOT LA BUTOANE? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377907_a_379236]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > (LYCAN)TROP Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului sunt lașe cuvintele părăsesc stârvul mirosind a tăceri au sensurile lor plurisemantizate ochii le sticlesc ca în haită devorând tipare sintactice (sp)arte mâini diafane de poeți coli nude lumi imunde scheletul cuvintelor este bine articulat se poate preschimba oricând într-o
(LYCAN)TROP de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376414_a_377743]
-
și fără a mă umili plângând pe umărul cuiva , care este nepăsător și rece de cum dispare din raza privirii mele. Îmi amintesc în aceste momente anumite versuri aparținând lui George Coșbuc. O adevărată perlă a înțelepciuii: ” Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tânguitor. Nimic nu-i mai de râs ca plânsul În ochii unui luptător. O luptă-i viața; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor. Pe seama cui? Ești un nemernic Când n-ai un
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
am putut să apăr acea colegă. Mi-am amintit cum și-au bătut joc de mine în plină stradă. Ce vorbe urâte și ce jigniri mi-au fost adresate. Mi s-a strigat că sunt pămpălău și prost. Că sunt laș și slăbănog. Am ridicat capul cu încetinitorul, mi-am strâns pumnii micuți cu toată puterea și am privit-o pe mama în ochi. - Da! Voi fi în stare, mamă. Promit. Săptămâna următoare m-a prezentat instructorului de la o sală de
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
lăsat. O veste-asa de cruntă venit-a peste noi Ne-ai lăsat mai săraci și prea plini de nevoi. Doar tu puteai să strigi, cu sange-n vene, tare, Jos cu mafia! Trăiască România Mare! Pe mâna cui ne lași, Poete? Ce si-or mai bate joc acum de noi, Cei bogătași ce dorm pe o ureche Si-or spune iar "să trăiți bine, voi!" Cine-o mai spune vorbe, furia iată, vine! Iar țara asta nu mai are leac
TRIBUNULUI de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375214_a_376543]
-
decenii ne conduc niște derbedei de joasă speță, semianalfabeți sau total analfabeți, ciorditori și barbugii din mahalalelele societății, hoți la drumul mare, care pentru bani au vândut tot ... dar ne merităm soarta ... au avut masă de manevră, că românul e laș și milog. Are mentalitate de sclav pupincurist, nu știe să își ceară drepturile. E limbist prin urechi. Așteaptă sa-i dea șacalii o sarma și un mic, o țuică la bufetul din colț, în timp ce armata și jandarmii le scot noroiul
DERBEDEI DE ROMÂNICA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372176_a_373505]
-
Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului Offf, Moarte necunoscută, datori îi suntem de când ne naștem, pragului tău! Tu, ce vii din neantul infinitului, neagră pentru noi, pământenii, strângi într-un mănunchi omenirea când ajungi pe la noi, lași gropi în sufletele noastre în care plouă cu lacrimi! Ne păcălești o dată cu venirea ta că viața nu mai are rost, dar cu timpul ne arăți că ești dungată cu alb pe alocuri, atunci când amintirea celor dragi dăinuie în inima noastră
MOARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372237_a_373566]
-
mâna pe telefon și cheamă-i pe toți. Pe mă-ta, pe tac-tu, pe toți unchii și mătușile tale...și pe verii tăi...măcar să-i mai văd... o dată... Ha, ha, ha! râdea Paliul. Că ăia...altă trabă n-au. Lașă, că le șpui eu, cum te-a luat moartea. Ca pișica pe șoricel. Ha, ha, ha! Moș Ion scrâșni: Ia telefonul, dobitocule! Vino lângă mine cu el! Paliul se sperie și, fără să mai râdă, execută ordinul bătrânului. Fâstâcit, întrebă
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
națiunea română, in Contrafort, III, 4, apr. 1996, p. 6, 14. 10 Catherine Durandin, Histoire de la nation roumaine, p. 29-33. 11 Cf. Frederick Kellogg, A History of Romanian historical writing, Bakersfield/Co, 1990. Versiune românească: O istorie a istoriografiei române, lași, 1994. 12 Catherine Durandin, Romanian Orthodoxy and nation building, Ann-Arbor, 1983. 13 Idem, Bonheur et malheur. Les inteilectuels roumains d'une génération à l'autre, 1848-1878, in International Journal of Rumanian Studies, IV(1984-1986), I, p. 61-72; La Roumanie et
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în decompozițiune, înveninat de experimentele unui raționalism superficial, ne prezintă o mulțime de analogii cu starea noastră actuală, mutatis mutandis însă, adecă în mai puțin energia caracterului poporului francez. Ceea ce în Franța era o mișcare pe față la noi sânt lașe conspirațiuni de palat; ceea ce în Franța era mare și-n rău și-n bine la noi e meschin și... reversibil. Ca să arătăm analogiile vom reproduce următoarele pasaje din volumul întîi al scrierii d-lui Teulescu: Ludovic al XVI [-lea] n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zahanaua Bucium, tăcerile noastre vag-jenate nu însemnau altceva decît situarea defel factice în formula Stelică. O secundă, trăiam cu toții în capul lui Stelică. Doar al doilea, al treilea pahar ne reașeza în ordinea (înșelătoare?) dăinuind din vecii. Și asigurîndu-ne împăcarea (lașă?) cu datul primordial. Butadei lui Eluard, "frații care văd" (despre pictori), i-am putea alătura (despre aceiași pictori): "frații care tac". Dintre artiști, aceștia sînt cei mai zgîrciți la vorbă. Poate și pentru că, în spațiul nostru, pictura nu are nevoie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă dorință de altceva, de ceva care să mă mențină în limitele unei normalități cît de cît sănătoase. După care, inevitabila întoarcere. Cu inevitabilele ei constrîngeri. Dar încotro, încotro să se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc ai profesorului devenind creaturi suprarealiste, întruchipări grotești ale fricii funciare, ale spaimelor acumulate pe traiectoriile unei vieți de supunere lașă, de compromisuri și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești, viața de familie a profesorului devine un infern, iar, iar ființa lui e supusă unei devastări catastrofale. Peste toate acestea, piesa lui Const. Popa, în întregul ei, e o amplă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-ncepe „o viață nouă”. E ca și când nimic nu ar fi fost Înainte, ca și când nimic din trecut nu ar mai conta. Dar poate fi pusă Între paranteze o parte a vieții tale? Și e sănătos ecst lucru? Nu-i cumva o lașă uitare de sine? Nu-i o neavenită autoînșelare? În al doilea rând, starea profundă de nemulțumire este dată și de sentimentul unei irosiri și Împrăștieri, al unei culpabile „deviații” de la calea rodnică și dreaptă, de faptul că ai o viață
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rege În timpul unui sacrificiu). La rândul său, Remus contestă decizia haruspiciilor, iar Ahile Îl jignește pe Apollo. În alte situații, eroii abdică de la codul războinic și folosesc un vicleșug pentru a-și doborî inamicul: Sisupala atacă o cetate În chip laș; În absența adversarului său, Starktar fuge rușinos de pe câmpul de luptă; iar Heracle ucide un adversar prin viclenie și, atins de o boală, trebuie să devină sclavul reginei Omphala pentru a se vindeca. La fel, În baladele românești, Copilul de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ia proporții dezastruoase. Numai că Zaharia Trahanache, tip bonom, afabil cu cine trebuie, pătruns cu solemnitate de importanța atâtor comitete și „comiții” în care e prezident, politician dibaci, cu viclenii ascunse, dejoacă planurile lui Cațavencu, dovedit de plastograf. Vanitos și laș, Cațavencu, avocatul demagog, se folosește de fraze sunătoare despre patrie și propășire pentru a se aburca în poziția jinduită. Retorica lui convulsivă, ditirambică nu-l ajută, și nici alte tertipuri, deoarece până la urmă alesul va fi Agamiță Dandanache, mai imbecil
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]