518 matches
-
infernale: flori carbonizate, ploi negre în miros de arsură". Ca în poema Negru. Poetul este în fața civilizației, un retractil, o refuză, îi întoarce spatele preferînd vremurile preistorice, ca în una, cum recunoaște exegeta, dintre cele mai intens inspirate poezii bacoviene - Lacustră. Observațiile dintr-o notă care însoțește comentariile la Refuzul civilizației și la poemul citat sînt pilduitoare: Profundul sens tragic al Lacustrei rezultă din natura tangibilă a dezacordului, a aparentei contradicții care există între concepția sa atît de statică și abundența
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îi întoarce spatele preferînd vremurile preistorice, ca în una, cum recunoaște exegeta, dintre cele mai intens inspirate poezii bacoviene - Lacustră. Observațiile dintr-o notă care însoțește comentariile la Refuzul civilizației și la poemul citat sînt pilduitoare: Profundul sens tragic al Lacustrei rezultă din natura tangibilă a dezacordului, a aparentei contradicții care există între concepția sa atît de statică și abundența verbelor. Este o poezie făcută din verbe, ele existînd aproape la fiecare rînd, cîteodată chiar două. Cît despre valoarea verbelor lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
depășește pe Trakl căci acolo unde acela, din complexul său de culpabilitate, experimentează căderea ca pe un destin personal, Bacovia se exprimă la un cu totul alt eșalon, dînd acestei căderi dimensiuni cosmice. Și dacă aceasta nu este precum în Lacustră, o civilizație care se scufundă cu totul, mișcarea căzătoare se traduce prin extrema abundență a verbelor. "Plouă" sau "ninge", cuvinte bacoviene prin excelență". Svetlana Matta este între primii cercetători ai operei poetului din Bacău care accentuează existența unui fenomen Bacovia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
In curînd va risca același lucru întreaga Românie, care după Cioran, unul dintre spiritele românești actualmente cele mai simptomatice, și-a ratat destinul istoric. Este vorba, în sfîrșit, despre Europa: chinurile pe care le suferă primitivul ghemuit în coliba sa lacustră se raportează în cel mai frapant mod la omul secolului douăzeci. Fenomenul Bacovia constă tocmai în contemporaneitatea sa naturală cu Occidentul, fără decalaj, ținînd cont de faptul că Moldova a fost orientată mereu spre Occident. Contemporaneitate naturală căci Bacovia este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
zdrențăroși, ale căror strigăte sparte le deschideau acum calea, asigurându-le totodată o întâmpinare precipitată. Cu figurile joviale ale unor sportivi ce-și savurează ieșirea duminicală inedită și probele surpriză la care ea îi supune, cei cinci abordau dezinvolt labirintul lacustru al băltoacelor; se simțeau priviți, iar cum de-această primă impresie depindea în bună parte soarta întâlnirii, aerul lor întreprinzător și energetic s-ar fi dorit deja molipsitor, capabil să inducă de la distanță un fior transformator paraginii înconjurătoare. Cu botul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mine. Ploaia devenea din ce în ce mai deprimantă: chipul cerului devenea tot mai posomorât... Am ajuns în holul de unde plecasem. Masa, scaunele și televizorul erau în același loc, în aceeași stare de tristețe, în același semiîntuneric sinistru totul în ton (cenușiu) cu vremea lacustrelor bacoviene (la fel ca starea mea interioară ). La un moment dat, pe neașteptate, am tresărit la auzul strigătului percutant, de chemare, cei drept cam scârțâit, al unei asistente simpatice: ,,domnule... intră!’’ Am urmat vocea care mă chemase și m-am
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și securiști, pentru a păzi nu se știe ce! Oamenii se așteptau la ce era mai rău: evacuare, demolare... Se vorbea inclusiv de intenția de a se săpa un lac În locul cartierului! De ce nu, Ceaușescu tocmai intrase În faza sa lacustră! Ne putem imagina istoria macabră a unei Românii În care Ceaușescu ar mai fi cârmuit vreo douăzeci de ani. Ce s-ar fi Întâmplat cu Bucureștiul? N-ar mai fi rămas cu siguranță mare lucru din ceea ce fusese. Mai puțin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
grabă de D. Micu care nu-mi citează nici măcar cartea cu un capitol despre activitatea lui critică . și sîntem vechi cunoscuți și prieteni și conjudețeni. Am făcut rost și de revista ce vă interesează, cu articolul lui șerban Forță despre Lacustra lui Bacovia. Asemenea reviste pot aduce unele surprize. Îmi pare rău că revista Ateneu își continuă existența trimestrială. Sperasem într-o zodie mai bună. Se pare însă că nu e nimic de făcut, așa cum nu se poate face nimic nici
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care se tot afundă în nisip și în apă mi se pare a fi unul dintre cele mai triste, duioase, frumoase locuri de pe pământ. Aș spune, deci, că sunt atât de îndrăgostit de natură încât îmi place oricum, montană, campestră, lacustră, maritimă fluvială. Nu înțeleg mofturile în această privință, ca și în ce privește timpul, pe care îl binecuvântez, fie el oricum, ploios sau primăvăratec, torid sau geros. Nu îmi permit mofturi, nu mai am timp de capricii. Sigur că această atitudine poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
față de ce se întîmplă în România. Acest meleag surprinde mereu, nu te lasă să te plictisești o clipă. Cînd aterizezi pe Otopeni după o lună de absență, ai nevoie de picioroange pentru a ajunge pînă la mașină, într-o parcare lacustră. Pornești și vrei să ieși, crezi că vei plăti parcarea civilizat, din mașină, dar nu e cu putință. Un tip fluieră după tine ca după oi, nu e bine așa, procedura e alta. Trebuie să mergi pe jos prin băltoace
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
al nașterii și al morții. Elementul principal este doma care se află de ordinar într-o insulă și cuprinde în mijlocul ei într-un sicriu un cadavru în figura căruia poetul se recunoaște cu spaimă. Doma e într-un loc fund lacustru de piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înnebunesc oamenii normali, cetățenii delirează, vorbesc singuri pe drum și râd în neștire, cuprinși de un răget intern asemeni osândiților din cercul al treilea infernal care urlă în bătaia ploaiei. Ca supreme condensări ale teroarei de umid sunt de citat Lacustră, halucinație a unui diluviu ce izbește cu valuri de apă pe adormit: De-atîtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ploaiei. Ca supreme condensări ale teroarei de umid sunt de citat Lacustră, halucinație a unui diluviu ce izbește cu valuri de apă pe adormit: De-atîtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn și mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, Pe-aceleași vremuri mă găsesc... Și simt cum de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
podul de la mal. Un gol istoric se întinde, Pe-aceleași vremuri mă găsesc... Și simt cum de atâta ploaie, Piloții grei se prăbușesc. De-atîtea nopți aud plouând... Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre... și viziunea apocaliptică a unei ploi negre, de cărbune: Carbonizate flori, noian de negru... Sicrie negre, arse, de metal, Vestminte funerare de mangal, Negru profund, noian de negru... Vibrau scântei de vis... noian de nergu, Carbonizat, amorul fumega Parfum de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iazul Plopi (137 ha). În anii 19711976 , în scopul regularizării debitului și a protejării comunei Belcești (implicit a localităților din aval, printre care se numără și orașul Iași), s-a construit lacul de acumulare Tansa, cu cea mai mare suprafață lacustră din județul Iași ( cca 352 - 360 ha ), al doilea ca volum ( cu 13,1 milioane m3), având lungimea digului de 6 Km, înălțimea digului de 6m și adâncimea de 7m. Construirea Lacului Tansa a determinat ridicarea nivelului apei freatice pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
care urmează suprafața ocupată de păduri 27.3 % (2569 ha), iar restul de 7890 ha este format din ape (110 ha), drumuri (171 ha), construcții (156 ha), terenuri neproductive (352 ha). Lacurile și valorificarea lor antropică Necesitatea amenajării de acumulări lacustre este justificată de ariditatea întâlnită în lunile iulie și august, conjugată cu nevoia de apă potabilă pentru localități, ceea ce au impus crearea Lacului de acumulare Tungujei, cu o suprafață finală de aproximativ 315 ha, din care 200 ha pe teritoriul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Scăuelelor- scăueș, scăuel(deal defrișat pe care se mai păstreau trunchiurile tăiate ale copacilor). Toponime referitoare la starea de umezeală a terenului și acumulările de apă realizate antropic : - Bahlui - vale cu vegetație de „bahnă”sau „loc mlăștinos”; - Mlaștină- laIezer - zonă lacustră de pe un platou deluros aflat la cca. 400 m altitudine; - pârâul Glodu - valea unui râu cu fenomene de stagnare a apei; - Trifa - loc în care s-au săpat trei fântâni situat la SE de satul Țibana; - pârâul Călina (bulg. kâlen
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
spune ceva cu simpla intenție de a te face să nu-ți pierzi identitatea de celălalt - niciodată eu, niciodată cogito, niciodată. Textul 04, de pildă este un „montaj de extrase din Estetica și teoria romanului” de Bahtin și de Paysage lacustre avec Pocahontas de Arno Schmidt. Textul 09 se numește Profile de celibatari, este semnat de Claude Closky și se desfășoară ca o suită de aunțuri matrimoniale expandate (și atît). Textul 31 este o reconstituire genetică a unui fragment proustian transcris
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
depresionare cu apă temporară caracterizată de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Răducu șu Raduculet găzduiesc o ihtiofauna specifică zonei, bine reprezentată și protejată prin izolarea bazinelor respective. 2.4. Lacul Nebunu (115 ha) a) Delimitare ... Zona este situată în complexul lacustru Sontea-Furtuna, cuprinzând lacul Nebunu și zona adiacenta, delimitata de girla Sontea la sud și de limitele lacului Nebunu, la vest, nord și est. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Nebunu și împrejurimile sale constituie o zonă lacustra de mică întindere, caracteristică deltei
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Zona este situată în complexul lacustru Sontea-Furtuna, cuprinzând lacul Nebunu și zona adiacenta, delimitata de girla Sontea la sud și de limitele lacului Nebunu, la vest, nord și est. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Nebunu și împrejurimile sale constituie o zonă lacustra de mică întindere, caracteristică deltei fluviale ce găzduiește biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate în această zonă condiții bune de cuibărit pentru anatidae și pentru hrană limicolelor, în lunile de vară. Datorită izolării sale
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
hrană limicolelor, în lunile de vară. Datorită izolării sale, lacul asigura condiții optime de reproducere și creștere pentru ihtiofauna specifică lacurilor de întindere redusă și adîncime mică. 2.5. Vatafu-Lungulet (1.625 ha) a) Delimitare ... Zona este situată în complexul lacustru Roșu-Puiu cuprinzând bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculeț etc. Este delimitata, la nord, de canalul Vatafu-Imputita, la est și sud-est, de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de japșa Vatafu, de la canalul Vatafu-Imputita la lacul Lumină. b) Caracterizare ecologică ... Zona
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Grindul Chituc (2.300 ha) a) Delimitare ... Zona grindul Chituc este situată în extremitatea sudică a rezervației. Cuprinde partea nordică, cea mai recentă parte (în formare) a grindului cu același nume, cel mai mare grind care fragmentează sau delimitează complexul lacustru Razim-Sinoie. Este formată dintr-o aglomerare de lacuri mici, delimitata la nord-est de borna hidrografica 13, la sud de borna hidrografica 10. Limită sud-vestică este dată de o linie convențională între borna hidrografica 10 și malul lacului Sinoie, la circa
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
este caracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat. Are importanță în migrația păsărilor și pentru iernatul acestora, apele salinizate din zona înghețând la temperaturi mai joase. 2.16. Lacul Rotundu (228 ha) a) Delimitare ... Lacul Rotundu este situat în complexul lacustru Somova-Parches, în partea vestică a complexului. Zona este delimitata la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordică a lacului Rotundu. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Rotundu este un
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordică a lacului Rotundu. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Rotundu este un lac tipic de lunca din zona inundabila a Dunării, complexul lacustru Somova-Parches fiind ultima zona de acest fel neafectata de îndiguiri. Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit, fiind reprezentativă pentru studiul și conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum și pentru reproducerea ciprinidelor. 2.17. Lacul Potcoava (652
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
legătură între această și localitatea Letea, pe limită de nord și de est a acestei localități, apoi malul drept al canalului Magearu până la Dunărea Veche, pe malul drept al acestuia, până la canalul Bogdaproste și pe acesta, ocolind pe la sud zona lacustra Bogdaproste - Trei Iezere - Covaliova până la canalul Eracle; - la vest, canalul Eracle, girla lui Iacob, canalul Bahrova, canalul Pardina, până la canalul Rădacinoasele, malul dinspre amenajare al canalului amenajării piscicole Chilia până la brațul Cernovca; - la nord, brațul Cernovca până la girla Sulimanca, pe la
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]