1,187 matches
-
înainte de a fi ajuns la plenitudine, dar care consacră la rându-i atingerea bărbăției depline. E o iubire citadină, modernă și evoluată, cu doza ei de straniu și mister și totodată susceptibilă să îndemne la analogii literare: în femeia iubită, Laguna, se poate recunoaște o versiune a doamnei T. din Patul lui Procust de Camil Petrescu. Pe lângă temele principale - armata și dragostea -, rețin atenția și alte teme ori motive: moartea și frica de moarte, violența, oroarea de sordid și derizoriu, prietenia
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
impresionismul poetic întâlnit în proza din Evocări venețiene. În Castelana personajul mijlocește o trăire palpabilă a trecutului, iar în Peregrinări voiajul continuă în lumea artelor plastice și a muzicii, la aceasta contribuind din plin și memoria involuntară. Un amurg pe lagună sau Piața San Marco toamna predispun la melancolie, în timp ce Festa Veneziana ori Zanzara stimulează reveria. Diversitatea este augmentată prin alăturarea unui eseu-meditație asupra destinului unui personaj (Casanova), a relatării unui coșmar trăit în decor venețian și a unei „nuvelete” (Signor
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
e un artefact discreditat și recuzat („depărtează de mine vremea cuvintelor”), o fatalitate sfidată de exaltata credință că „poeme sublime sunt gesturile simple”. Mimograma acestei expresivități esențiale o execută personajele-emblemă ale cărților, teatrului sau circului. Metaforismul anxios al intermundiului - limbul, laguna, ținutul „amfibiu” -, al zbaterii făpturii între contrarii ajunge la paroxism în volumul consacrat sinelui și umbrei, Alb și negru, unde hotarul e „un tăiș de coasă” și umbra „se dezleagă” fatidic de trup. Descinderea, care va precumpăni la maturitate, în
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
terifiantului. Poemele acestui ciclu al rupturilor, dramatizate într-o manieră amintind și de poemele lui Aurel Dumitrașcu, sunt profund expresioniste, trădând un fond abisal angoasat: „M-am retras cu totul,/ stau în punctul întunecat,/ astup o gură”. Aceste Veneții, aceste lagune (1999), antologie care reordonează versurile anterioare, cuprinzând și inedite, oferă tabloul unei poezii eteroclite compozițional, de factură pseudonarativă, în fond situată la intersecția dintre livresc și existențial, dintre notația intelectuală, abstract-melancolică și deriva limfatică a afectelor sau a simțurilor: „Carne
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
și limbajul său fac corp comun. SCRIERI: Casa cu retori, București, 1980; Persoana de după-amiază, Cluj-Napoca, 1983; La persoana a treia, București, 1992; Negru pe negru, Târgu Mureș, 1993; O victorie covârșitoare, pref. Ion Pop, Pitești, 1999; Aceste Veneții, aceste lagune, postfață Al. Cistelecan, Botoșani, 1999; Poeți ai transcendenței pline, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Pregătirea poeziei, RL, 1981, 6; Ion Pop, „Casa cu retori”, ST, 1981, 4; Ion Bogdan Lefter, „Casa cu retori”, CNT, 1981, 22; Nicolae Manolescu, Poeți
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
de conexiunea la serverul invizibil al imaginației. Nihilismul interzice chiar și întrebarea privitoare la adevăr. Lacunele nu trebuie reparate, ci mai curând oficializate. Sensul vieții plutește undeva în larg ca o barcă făcută din scânduri putrezite, pierdută într-o imensă lagună. (Wittgenstein prefera imaginea unei muște captive într-o sticlă, căutând ieșirea prin orificiul gurii fără de dop.) În fine, accidentul nașterii biologice abia rivalizează cu contingența morții. Suntem deja în sumbra anticameră a „barbariei” (Michel Henry). Eseul filozofic elaborat în fieful
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate Arhiva actelor uitate, „așezate fiecare sub semnul unui poem-manifest discursiv care orientează receptarea spre descifrarea sensului de bază: trecerea timpului, numărătoarea inversă, lumea răsturnată cu josul în sus” (Roxana Sorescu). SCRIERI: Laguna, București, 1971; Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George Almosnino, „Nisipuri mișcătoare”, CNT, 1980, 26; Florin Mugur, George Almosnino, ST, 1980, 9; Liviu Antonesei, George Almosnino, „Omul de la fereastră”, CL, 1982, 9; Gheorghe Grigurcu, Poezia ca spațiu
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George Almosnino, „Nisipuri mișcătoare”, CNT, 1980, 26; Florin Mugur, George Almosnino, ST, 1980, 9; Liviu Antonesei, George Almosnino, „Omul de la fereastră”, CL, 1982, 9; Gheorghe Grigurcu, Poezia ca spațiu ocrotitor: George Almosnino, VR, 1984, 5
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
Thapsus (bătălia de la Thapsus) - în 46 î.Hr. dușmanii lui Cezar, printre care și fostul lui locotenent Labienus, au încercat să-l prindă în capcană în orașul Thapsus (Africa de Nord), care se afla pe un pinten de pământ între mare și o lagună; trupele lui Cezar au atacat prematur strigând „Felicitas!“ și au învins Tibur - Tivoli de astăzi Tullius, Servius - luptător etrusc din Vulgi care i-a succedat prin forță lui Tarquinius Priscus. Reformele sale pot fi interpretate ca eforturi de a dobândi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
europene ale Imperiului Otoman 150. Începând din 1873 un nou grup de germani se stabilește în Dobrogea, alăturându-se celor veniți între anii 1840-1856151. Poarta a încurajat, după 1830, și așezarea bulgarilor în Dobrogea. Astfel, sunt întemeiate așezări bulgare lângă lagunele din apropierea mării și în apropierea drumului Constanța-Babadag-Isaccea. Un număr important de bulgari se stabilesc în Tulcea 152. Alte grupuri de bulgari sunt formate din ciobanii din Kotel, din munții Balcani, veniți și ei cu turmele în Dobrogea. Aceștia s-au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
decorul unui film cu dinozauri, și nu greșeau prea tare, plantația lui Moff fiind folosită de câteva ori În acest scop. Dar Moff nu avea nici măcar o urmă de romantism În cap. Își amplasase plantația intenționat lângă pista de curse Laguna Seca din Salinas și tot acolo Își scotea la plimbare și iubitele - ceea ce era În avantajul lui, asta În cazul În care iubita cu pricina Înțelegea prin distracție, ca și el, să-și umple plămânii cu miros de ulei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
avea Îndoieli. Știa că atât dragostea, cât și teama erau stări În care conștiința funcționa la capacitate redusă, nepotrivite pentru a lua decizii importante. Pentru moment, și locuitul Împreună era riscant. În weekenduri, Moff o ducea la pista de curse Laguna Seca, aproape de plantația de bambus. Mașinile țipau și inima ei bătea cu putere, aproape ieșindu-i din piept. Adora această senzație, eliberarea de teroare. Obișnuia să Închidă ochii și să asculte cum zgomotul asurzitor se transforma Într-un scâncet slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
chiuveta din cameră, după care se dădea pe obraz cu lavandă și talc. Apoi se așeza pe pat cu fața spre ușa deschisă și rămânea astfel toată ziua, abrutizat, cu palmele pe genunchi și cu privirea pierdută în depărtări, spre lagună, unde marea transforma totul fără să aleagă, materie moartă sau vie în nisipul uriașei clepsidre. Când se lăsa amurgul, Carol se spăla cu grijă la aceeași chiuvetă, își lega pe după urechi plasa de ținut mustața pe timpul nopții, se așeza pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
somnului, ca într-o simulare tainică și rituală a morții. Filip mergea și povestea fără să se oprească și în curând rolurile se inversară. El deveni animatorul și călăuza nesfârșitelor rătăciri, purtându-l pe Carol pe cheiurile care tiveau țărmul lagunei, pe străzile cu vile de pe dealuri, prin mahalale urbei și prin șatrele țiganilor sau pe ulițele pline de cafenele, prăvălii și bisericuțe ale cartierului oriental, dezvăluindu-i acea dimensiune fascinantă a unui oraș irevocabil înțepenit și, parcă de groaza unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în capitonajul de piele moale al birjei. L-ai mai văzut pe grec? întrebă muscalul, fără să-și întoarcă fața imberbă. Niciodată, răspunse sec Filip. Gerul se înmuiase și nu mai era frig. Vălătuci mari de ceață secreții nocturne ale lagunei înfășurau molatec birja, decupând statura masivă a scapetelui Nikolai, drapată într-o robă de catifea vișinie. Șoldurile lui prea mari și efeminate, care se legănau în ritmul monoton al trapului, se continuau fără talie cu bustul și umerii prea mici
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o mie și una de nopți?" Am avut un vis teribil! mormăi Carol, sperând să fie contrazis de ceilalți, dar nimeni nu-l băgă în seamă. Cartierul oriental zăcea la picioarele lor ca un animal leneș și înțelept, pe malurile lagunei, nu departe de port. Greci, turci, tătari, evrei și armeni, aduși aici de nevoi uitate de generații, împinși de prigoane sau ademeniți de un trai mai dulce și câștiguri mai mari, populau claie peste grămadă acest Babilon bezmetic și fermecător
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dat dezertor și condamnat în contumacie de Tribunalul Militar. S a zvonit că a fugit cu femeia aceea pe altă ieșire și nimeni nu i-a mai văzut vreodată. Lăsară în urmă cartierul oriental mocnind de legende subterane. Coborâră spre lagună trecând pe lângă o clădire abandonată, o veche vamă a portului. Au pornit-o spre casă pe plajă, de-a lungul țărmului înalt, din care marea mușcase golfuri adânci. Negura se ridicase ca o cortină, formând acum nori albi-pufoși cu marginile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
chiuveta din cameră, după care se dădea pe obraz cu lavandă și talc. Apoi se așeza pe pat cu fața spre ușa deschisă și rămânea astfel toată ziua, abrutizat, cu palmele pe genunchi și cu privirea pierdută în depărtări, spre lagună, unde marea transforma totul fără să aleagă, materie moartă sau vie în nisipul uriașei clepsidre. Când se lăsa amurgul, Carol se spăla cu grijă la aceeași chiuvetă, își lega pe după urechi plasa de ținut mustața pe timpul nopții, se așeza pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
somnului, ca într-o simulare tainică și rituală a morții. Filip mergea și povestea fără să se oprească și în curând rolurile se inversară. El deveni animatorul și călăuza nesfârșitelor rătăciri, purtându-l pe Carol pe cheiurile care tiveau țărmul lagunei, pe străzile cu vile de pe dealuri, prin mahalale urbei și prin șatrele țiganilor sau pe ulițele pline de cafenele, prăvălii și bisericuțe ale cartierului oriental, dezvăluindu-i acea dimensiune fascinantă a unui oraș irevocabil înțepenit și, parcă de groaza unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în capitonajul de piele moale al birjei. L-ai mai văzut pe grec? întrebă muscalul, fără să-și întoarcă fața imberbă. Niciodată, răspunse sec Filip. Gerul se înmuiase și nu mai era frig. Vălătuci mari de ceață secreții nocturne ale lagunei înfășurau molatec birja, decupând statura masivă a scapetelui Nikolai, drapată într-o robă de catifea vișinie. Șoldurile lui prea mari și efeminate, care se legănau în ritmul monoton al trapului, se continuau fără talie cu bustul și umerii prea mici
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o mie și una de nopți?" Am avut un vis teribil! mormăi Carol, sperând să fie contrazis de ceilalți, dar nimeni nu-l băgă în seamă. Cartierul oriental zăcea la picioarele lor ca un animal leneș și înțelept, pe malurile lagunei, nu departe de port. Greci, turci, tătari, evrei și armeni, aduși aici de nevoi uitate de generații, împinși de prigoane sau ademeniți de un trai mai dulce și câștiguri mai mari, populau claie peste grămadă acest Babilon bezmetic și fermecător
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dat dezertor și condamnat în contumacie de Tribunalul Militar. S a zvonit că a fugit cu femeia aceea pe altă ieșire și nimeni nu i-a mai văzut vreodată. Lăsară în urmă cartierul oriental mocnind de legende subterane. Coborâră spre lagună trecând pe lângă o clădire abandonată, o veche vamă a portului. Au pornit-o spre casă pe plajă, de-a lungul țărmului înalt, din care marea mușcase golfuri adânci. Negura se ridicase ca o cortină, formând acum nori albi-pufoși cu marginile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]