6,022 matches
-
masa de oameni. Deși e abia octombrie, e foarte frig și ploile reci alternează cu vântul rece. Antoniu tremură În sacoul lui subțire și uzat. Astăzi Îl dor tare și articulațiile picioarelor și o tuse seacă Îi taie pieptul ca lama unui cuțit. Începe să-l lase vederea, iar trupul i se Împuținează pe zi ce trece, i se usucă. Un bărbat solid, cu figură de boxeur, Îl Îmbrâncește cu brutalitate și Antoniu e cât pe-aci să se rostogolească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
umple stomacul. Bruta dădea târcoale și șandramalei lui Ben, mirosise că e rost de ceva bani și mâncare În plus, și nu-i lăsa bietului Antoniu, când se Întorcea din cerșit, nici un minut de tihnă, amenințându-l tot timpul cu lama ascuțită a unui briceag, pe care i-o apropia de gât, privindu-l cu ură. În toți anii de vagabondaj, ani care-l Învățaseră legile aspre ale străzii, și ale ghetourilor, ani În care viața Îi fusese pusă În pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mâna spre sabie, a apucat ea mânerul și, cu o mișcare rapidă, a tras sabia din teacă. În același timp s-a ridicat în picioare. Sabia a ieșit din teacă șuierând și lumânările au scânteiat pentru o clipă în luciul lamei. Honor Klein puse teaca pe masă și lăsă sabia încet în jos până ce aceasta ajunse lângă piciorul ei. Lama lustruită se evidenția pe fundalul închis al rochiei ei iar ea, cu capul plecat, privea în jos spre lama ușor curbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
timp s-a ridicat în picioare. Sabia a ieșit din teacă șuierând și lumânările au scânteiat pentru o clipă în luciul lamei. Honor Klein puse teaca pe masă și lăsă sabia încet în jos până ce aceasta ajunse lângă piciorul ei. Lama lustruită se evidenția pe fundalul închis al rochiei ei iar ea, cu capul plecat, privea în jos spre lama ușor curbată. Începu să vorbească pe un ton sec, de parcă ar fi ținut un curs. În Japonia aceste săbii sunt privite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
în luciul lamei. Honor Klein puse teaca pe masă și lăsă sabia încet în jos până ce aceasta ajunse lângă piciorul ei. Lama lustruită se evidenția pe fundalul închis al rochiei ei iar ea, cu capul plecat, privea în jos spre lama ușor curbată. Începu să vorbească pe un ton sec, de parcă ar fi ținut un curs. În Japonia aceste săbii sunt privite aproape ca niște obiecte de cult. Sunt făcute nu numai cu multă grijă, dar și cu mult respect. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
sabiei și uitându-se la șervetul tăiat. Am observat că respiră greu. Apoi își apropie din nou scaunul de masă și se așeză. Ridică sabia ca și cum ar fi fost un obiect foarte greu și-și răcori fruntea lipind-o de lamă, rotindu-și încet capul în contact cu ea cu o mișcare ce aducea a mângâiere. Apoi o puse pe masă, ținând în continuare o mână pe mâner. M-am uitat la mânerul lung de culoare închisă care continua arcuirea ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
încet capul în contact cu ea cu o mișcare ce aducea a mângâiere. Apoi o puse pe masă, ținând în continuare o mână pe mâner. M-am uitat la mânerul lung de culoare închisă care continua arcuirea ușoară, înspăimântătoare a lamei: învelișul lui împletit, semănând cu o piele de șarpe împodobită cu flori de argint, lăsa să se vadă metalul prin perforațiile în formă de romb. Mâna ei palidă ținea mânerul cu fermitate. M-a cuprins o puternică dorință să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
șarpe împodobită cu flori de argint, lăsa să se vadă metalul prin perforațiile în formă de romb. Mâna ei palidă ținea mânerul cu fermitate. M-a cuprins o puternică dorință să-i iau sabia, dar ceva mă reținea. Am atins lama, mi-am trecut mâna de-a lungul ei, urcând spre mâner și încercând tăișul: era înfiorător de ascuțit. Mâna mea s-a oprit. Aveam senzația că lama e străbătută de un curent electric și a trebuit să iau mâna. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
o puternică dorință să-i iau sabia, dar ceva mă reținea. Am atins lama, mi-am trecut mâna de-a lungul ei, urcând spre mâner și încercând tăișul: era înfiorător de ascuțit. Mâna mea s-a oprit. Aveam senzația că lama e străbătută de un curent electric și a trebuit să iau mâna. Fără să-mi mai dea nici o atenție, Honor Klein luă sabia și o puse pe genunchi cu mișcările unui călău răbdător. Atunci mi-am dat seama că clopotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
dispărea, a lui plutea spre mine cu o viteză tot mai mare iar capul lui mare, cu trăsături evreiești, arăta ca un ou uriaș plutind peste mânecile largi ale halatului de mătase. Am rotit în fața lui sabia, însă, în mișcare, lama s-a desprins și a zburat în sus, în întunericul iernii care se adunase deasupra noastră. Strângând tare în mână ceea ce mai rămăsese din sabie, cuprins de spaimă și de sentimentul vinovăției, l-am recunoscut pe tatăl meu. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ele. Ușa de la intrarea în clădire era deschisă, ca de obicei, iar afară, oamenii treceau încolo și încoace pe trotuarul ud. Am ales o mistrie grea cu vârful lat și un ciocan și am urcat scările în goană. Am vârât lama mistriei cât am putut de mult în crăpătura ușii, chiar lângă broască, și prin câteva lovituri de ciocan am înfipt-o mai adânc. Apoi am manevrat mistria ca pe o pârghie. Ceva a trosnit înăuntru. În clipa următoare mânerul mistriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
materialul pantalonilor am simțit piciorul cald și moale. Dar în primul rând am simțit, ca pe un curent electric, fiorul legăturii dintre mâna lui Honor și a mea; și mi-am amintit cum mâinile noastre aproape s-au atins pe lama sabiei de samurai. Mi-am ascuns fața în mâini. Ambulanța sosi. 26 În jurul patului lui Georgie era o atmosferă animată și totodată febrilă. Eram toți acolo, ca o familie reunită la patul unui copil bolnav. Pe cuvertura patului erau împrăștiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
care mă acoperise, Îmi scoase niște spumă din urechi. Apoi pescui un aparat de ras dintr-un pahar plin cu alcool sanitar și Îl frecă cu drag de o bandă de piele pentru ascuțit, care atârna de pe perete. Mulțumit de lamă, Îmi lovi nasul Într-o parte și plasă lama sub bărbie, În partea dreaptă. N-a durat mult să descopăr că poate bărbieritul nu era cea mai Înțeleaptă alegere după o bătaie Încasată. Strângând din dinți, am suferit În tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Apoi pescui un aparat de ras dintr-un pahar plin cu alcool sanitar și Îl frecă cu drag de o bandă de piele pentru ascuțit, care atârna de pe perete. Mulțumit de lamă, Îmi lovi nasul Într-o parte și plasă lama sub bărbie, În partea dreaptă. N-a durat mult să descopăr că poate bărbieritul nu era cea mai Înțeleaptă alegere după o bătaie Încasată. Strângând din dinți, am suferit În tăcere. Dar când bărbierul lăsă lama să alunece pe obrazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o parte și plasă lama sub bărbie, În partea dreaptă. N-a durat mult să descopăr că poate bărbieritul nu era cea mai Înțeleaptă alegere după o bătaie Încasată. Strângând din dinți, am suferit În tăcere. Dar când bărbierul lăsă lama să alunece pe obrazul dureros, mă simțeam de parcă m-ar fi torturat. Lacrimile Îmi năpădiră ochii și eram pe punctul de a declara că nu mai vreau, mulțumesc, nu mai e nevoie să radă și partea cealaltă, când Îmi Înpunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
torturat. Lacrimile Îmi năpădiră ochii și eram pe punctul de a declara că nu mai vreau, mulțumesc, nu mai e nevoie să radă și partea cealaltă, când Îmi Înpunse nasul din nou, pe partea cealată, de data aceasta, și trase lama de la ochiul Învinețit până jos. În mod ciudat, jumătatea stângă a feței mă durea mai puțin. Când, În sfârșit, ajunse la buza superioară, domnul Kretschmer mă strânse de nas cu degetul arătător și cu cel mare - „dacă nu vă deranjează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Când, În sfârșit, ajunse la buza superioară, domnul Kretschmer mă strânse de nas cu degetul arătător și cu cel mare - „dacă nu vă deranjează, domnule“ - și Îl trase În sus. Surprinzător de aspru, c-o urmă de precizie militară, trase lama În jos fix de trei ori. Apoi, pentru un finiș ireproșabil, Îndepărtă spuma rămasă cu un prosop curat, Își turnă În palme loțiune de ras și mă plezni peste obraji cu o afecțiune bine dozată. — Asta rezolvă problema? Bărbierul Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
legătura Între mașina-de-pe-stradă și bătăile-de-la-ușă, când pe ușă au intrat doi ofițeri de poliție. Cel mai În vârstă avea părul blond, ondulat; cel tânăr prefera nu doar alifie de păr, ci și o cărare exactă la mijloc, parcă trasată cu lama unui cuțit. Ambii mi se păreau Îngrozitor de familiari. Dacă nu mă Înșelam, ofițerul mai vârstnic era cel care mă escortase la Manetti, pe când pe cel tânăr Îl văzusem În fotografia Înrămată din biroul inspectorului-șef. Acum cel din urmă puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ajung un om realizat sau un ratat, bărbat sau șoarece? Pur și simplu nu vreau să mănânc, răspund eu. La care, mama se așază pe un scaun lângă mine și pune mâna pe un cuțit lung, de tăiat pâine. Are lama din oțel inoxidabil, cu niște dinți mărunți, ca de ferăstrău. Cum vreau să fiu, slăbănog sau voinic, ce vreau să ajung, bărbat sau șoarece? De ce, doctore, de ce, vai, vai, vai, de ce, de ce, de ce se repede o mamă cu cuțitul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-n pălării, dar a doctorului nu avea nimic. Acum ajunse la momentele periculoase ale căutării ei, pentru că examinarea unei pălării sau chiar a buzunarelor balonzaidului putea fi mascată, dar să tragă geamantanul din plasa de bagaje, să forțeze Încuietoarea cu lama briceagului și să ridice capacul erau acțiuni care o făceau și pe ea pasibilă de acuzația de tentativă de furt. Una din lamele briceagului se rupse În timp ce Încă se mai muncea cu Încuietoarea. Scopul ei era evident pentru oricine trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
buzunarelor balonzaidului putea fi mascată, dar să tragă geamantanul din plasa de bagaje, să forțeze Încuietoarea cu lama briceagului și să ridice capacul erau acțiuni care o făceau și pe ea pasibilă de acuzația de tentativă de furt. Una din lamele briceagului se rupse În timp ce Încă se mai muncea cu Încuietoarea. Scopul ei era evident pentru oricine trecea prin fața compartimentului. Transpiră puțin pe frunte, devenind frenetică În graba ei. Dacă sunt prinsă, asta Înseamnă concedierea, se gândi ea. Cea mai ieftină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
berechet, se gândi el și-și apăsă degetul mare, umezit, pe ușa seifului. Oțelul nu avea nici doi centimetri grosime. Lăsă servieta neagră pe birou și-și scoase uneltele. Dălțile lui erau Într-o stare minunată - foarte bine lustruite, cu lama ascuțită... Era mândru de condiția uneltelor sale, ca și de viteza cu care lucra. Ar fi putut forța ușa subțire de oțel cu un levier, dar Anna ar fi auzit loviturile și nu putea avea Încredere În ea că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Lauren. O ador pe Phoebe, dar nu e zdravănă la cap. Adică, da, cum să nu, sunt cu adevărat vreo cincizeci de catralioane de plozi care țin morțiș să aibă o pătură de 20000$, făcută din păr de pui de lamă. Lauren și Tinsley luară fiecare câte o sticlă de apă pentru copii și se Înghesuiră pe canapeua din fața mea. Tinsley goli cu nonșalanță o farfurioară cu migdale În coșul de gunoi și Își stinse țigara În ea, așa curată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
jos, pe scări. În secret, eram bucuroasă că aveam pilula de Klonopin de la Marci: În situație de criză nu are cum să-ți facă rău o pătură de iubire indusă chimic. — Poți să crezi că Henri mi-a trimis o lamă drept cadou de Crăciun? Ce să fac eu cu o lamă? O să moară de dor de casă aici. Iar Juan Îmi tot trimite poze prin fax cu armăsarul ăsta al lui, care e pe un câmp din Spania, așteptându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Klonopin de la Marci: În situație de criză nu are cum să-ți facă rău o pătură de iubire indusă chimic. — Poți să crezi că Henri mi-a trimis o lamă drept cadou de Crăciun? Ce să fac eu cu o lamă? O să moară de dor de casă aici. Iar Juan Îmi tot trimite poze prin fax cu armăsarul ăsta al lui, care e pe un câmp din Spania, așteptându-mă pe mine. Nu mai suport. Lauren oftă, ca și cum s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]