5,345 matches
-
furnica albă, muntele care este așezat pe pământ, care fără pământ, indiferent cât de mare și puternic este, ar cădea, faci o statuetă mică și scumpă, din piatră neagră stră lucitoare, șlefuiești cu mânuțele tale roz o piatră strălucitoare neagră, lată jos, să sugereze pământul, și mai ascuțită sus, să sugereze piscurile, și partea lată de jos se termină într-una dintre laturi abrupt, să sugereze căderea muntelui, cu mânuțele tale șlefuiești și sufletul iubitului tău, care va ajunge la momentul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mare și puternic este, ar cădea, faci o statuetă mică și scumpă, din piatră neagră stră lucitoare, șlefuiești cu mânuțele tale roz o piatră strălucitoare neagră, lată jos, să sugereze pământul, și mai ascuțită sus, să sugereze piscurile, și partea lată de jos se termină într-una dintre laturi abrupt, să sugereze căderea muntelui, cu mânuțele tale șlefuiești și sufletul iubitului tău, care va ajunge la momentul potrivit în patul tău cel nou, așezat pe pământ. șase în al patrulea loc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
acolo să te poți descurca mai departe. nouă în al cincilea loc: scoți din cutiuța cu coarne de pui de cărăbuș-hercule douăzeci și patru de bucăți, le lipești uite așa, frumos, cu lipici din salivă de furnici albe, pe o așchie mai lată de baobab-bătrâncapricios, lași unealta la uscat până a doua zi, când dis-de dimineață te apuci, harnică nevoie-mare, de dărăcit în draci, până ai suficient fir să încropești un costumaș foarte scump, tocmai pe măsura prințișorului vieții tale, pe care te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu precizie. șase în primul loc: te trezești cu bună dispoziție și mare impuls de hărnicie, ieși pe prispă zâmbitoare și scrutezi întinderile grădinii suspendate a dragostei tale, florile sunt mari, roadele sunt către rumenit, împingând în sus lanurile sunt late, fiii dudelor de aur s au înmulțit, până și tărtăcuțele acre ale baobabului-bătrâncapricios, cel care poartă pe umeri cuibulețul tău drag, s-au făcut cât capetele de oameni, acum, de bine ce ți-a mers, încep problemele, nu mai ai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
este numai a ta, numai pentru tine. nouă în al patrulea loc: draperiile tale sunt înalte, ele au fost brodate de o sută de mâini lucrătoare cât tu ai alergat către dragostea ta, au ajuns, iată, foarte înalte și foarte late, au toate culorile și toate modelele și broderiile incluse în ele, îți vor fi foarte folositoare când vei traversa pădurea de păpădii uriașe, în care dacă bate vântul poți fi foarte ușor rănit de semințele de păpădie uriașă, în alergarea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pluta ta de nuiele către o insulă mică, prima bucată de pământ întâlnită în călătoria ta pe ape, în care nu ai beneficiat de prietenul tău abílio, marinarul portughez cu barbă albă, și nici de corabia lui splendidă, cu pânze late, acostezi cu ușurință pe un mal prietenos, ești întâmpinat de câteva veverițe-călugăr, unele chicotesc, altele se roagă solemn, ele ți-o iau în față, fac tumbe, îți arată pe unde să îți îndrepți pașii pe acest nou meleag. nouă deasupra
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pieptul meu îți simt respirația, acum pot și eu, în sfârșit, adormi. nouă în primul loc: visezi că navighezi pe o mare calmă, la cârmă este abílio, marinarul portughez cu barbă albă, ochelari și o cămașă groasă de cânepă, pânzele late sunt întinse tocmai bine de vânt, se aude scârțâitul lemnului corabiei ca un ciripit prelung, cineva a pus masa, cu somoni mari și purceluși de lapte, cu vin roșu de douro, cu cartofi aurii strălucind, cu ștergare albe prinse în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Da' ține tu minte ce-ți spun: tot eu ți-s popa! Iaca dugheana la care am mai învârtit eu daraveli și altădată; drept acolo ne oprim, și-aici ți-a fi capătul! (merge la tejgheaua care închide, de-a latul intrarea în prăvălie. Bate în scândură) Ei, jupân Marcule, acasă ești? Iaca-ți fug mușteriii și dumneata habar n-ai! MARCU (din interior, vine la tejghea): Cine bate și cine strigă? Care mușterii, mă rog? DĂNILĂ: Ziua bună, jupâne, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ne ostoim setea și apoi să ne pierdem urma... Pe la chindie, am auzit clipocit de apă. Pentru noi era mană cerească... Un pârâiaș nu mai lat de două palme ne tăia calea. Pentru noi însă nici Dunărea nu era mai lată! Ne am ostoit setea. Ne-am răcorit fața și am umplut bidonul cu apă. Ne-am scos încălțările și am pornit pe firul apei la vale. Nu ne atingeam nici de un pai. După câțiva kilometri, am ieșit la mal
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să refacă pe spezele sale gardul desființat. Cu ocazia refacerii gardului despărțitor Între proprietăți, P.S. l-a amplasat pe o altă linie de hotar decât cea pe care era fixat anterior, deposedându-l pe C.N. de o bucată de teren lată de 5 m.l. de-a lungul grădinii. Întrucât P.S. susținea că acesta era hotarul real dintre proprietăți și că nu Înțelege să mute gardul pe locul inițial, Încercând chiar să se folosească de un martor mincinos, C.N. a hotărât inițial
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
174 Înscrisă În C.F. 1567 Pericei și proprietatea părților, identică cu p.t. nr.173 Înscrisă În C.F. 10 nedefinitiv Pericei, terenuri ce sunt limitrofe. Totodată, a solicitat obligarea pârâților să-i restituie În deplină proprietate și posesie, fâșia de teren lată de 25 ml aflată pe Întregul traseu a liniei reale de hotar. Judecătoria Șimleul Transilvaniei prin sentința civilă nr. 1235 din 13 noiembrie 2003, a admis În parte acțiunea și a stabilit hotarul care desparte terenurile În litigiu, pe aliniamentul
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pe derdeluș la vale. Ce feerie! Mă opream de multe ori să privesc acest spectacol al iernii. Gândul mă ducea spre copilărie și spre acele zile fericite... De vreo trei ani sa făcut pe partea dreaptă un fel de alee ( lată de doi metri și cu scări din doi În doi metri). Este o binecuvântare pentru cei care vor să scurteze drumul spre casă. Nu-și mai rup tocurile În pietroaie și nu mai adună tot noroiul atunci când plouă. Am urcat
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
frumos În viața mea se terminase. Am plecat la gară. Mai aveam două-trei ore până la plecarea trenului. Vis-a-vis de gară, se afla parcul Ciuperca, mai degrabă un lac Înconjurat de stuf (În unele zone),de formă circulară, având o bandă lată, asfaltată pe unde se putea circula cu mașina. În capătul opus se afla un restaurant, iar din loc În loc, mici cafenele din lemn. M-am așezat pe o bancă, În parc, și am plâns fără oprire, asemenea unei ploi mocănești
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de tăinuite doriri în preajma tinerilor cu ani rotunjiți. La rândul lor, flăcăii, care nu aveau misiuni speciale în derularea evenimentului, nu se lăsau mai prejos în a-și etala costumele: cămășile largi, înflorate peste care erau petrecute, la cingătoare, chimirele late de piele cu mai multe buzunărașe înzorzonate cu nasturi de alamă lustruiți îndelung, și pantalonii de catifea reiată cu vipușcă lată, de culoare roșie sau aurie. Arătau ca adevărați generali dintr-o armată imperială. Pe cap, purtau pălării cu boruri
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se lăsau mai prejos în a-și etala costumele: cămășile largi, înflorate peste care erau petrecute, la cingătoare, chimirele late de piele cu mai multe buzunărașe înzorzonate cu nasturi de alamă lustruiți îndelung, și pantalonii de catifea reiată cu vipușcă lată, de culoare roșie sau aurie. Arătau ca adevărați generali dintr-o armată imperială. Pe cap, purtau pălării cu boruri mari, în panglica cărora era înfiptă nelipsita pană de păun, ei înșiși părând a fi asemenea acelor păsări mândre de penajul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și un blid cu răcituri de porc, pe care le băga în sân, ambalate doar într-o foaie de gazetă. Din păcate, drumul până acasă era cam întortocheat, și piftia începea să curgă pe sub cămașa de tort, încinsă cu chimirul lat de o palmă, mai ales că în drum se oprea obligatoriu la bodegă, unde trăgea o „dublă”, așa încât ajungea la poartă pe două cărări, intrând în gura spurcată a bunicii, care blestema crâșmele de mama-focului. Și mai avea bunicul un
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
curajul și inteligența câinelui distribuit în rolul principal. Prin anii șaizeci, s-a dat în folosință in centrul satului, vis-à-vis de Casa Parohială, o sală modernă de cinematograf, cu podeaua înclinată să se vadă bine și din spate, cu ecran lat și scaune rabatabile, numerotate. La început, rulau două filme pe săptămână, iar duminica dimineața de la ora zece aveam matineu, la care nu lipseam niciodată. Client fidel eram și la filmele de după-amiază, mai ales la cele interzise vârstei sub 14
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mea, milă pentru acest copil pe punctul de a muri. Iar când mă cuprindea teroarea, era suficient să mă uit la fața calmă și palidă a doicii, la ochii săi scobiți, imobili, nepăsători, la nările sale strânse, la fruntea ei lată și osoasă, pentru ca aceste vechi amintiri să se trezească în mine. Poate propaga unde misterioase care mă calmau. Avea, pe tâmplă, o excrescență de carne acoperită cu păr. Mi se păru că era pentru prima oară când remarcam particularitatea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
atent scurtată din foarfecă, mîna dreaptă ținînd un baston subțire, iar cea stîngă strîngînd un cățeluș - și el, delicat, mantaua lungă, Încheiată pînă la ultimul nasture, gulerul ridicat...nimic deosebit. Și totuși, ghetele-i scîlciate par a adăposti picioare foarte late. Incredibil de late! Labele picioarelor... altui scriitor! Cum s-ar zice, trei sferturi de Anton Pavlovici, căla re pe un sfert de...Oedip! Și ca să rămînem În domeniu : am două nedumeriri nepublicate ( celelalte sunt spuse În cartea mea Caiete de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
foarfecă, mîna dreaptă ținînd un baston subțire, iar cea stîngă strîngînd un cățeluș - și el, delicat, mantaua lungă, Încheiată pînă la ultimul nasture, gulerul ridicat...nimic deosebit. Și totuși, ghetele-i scîlciate par a adăposti picioare foarte late. Incredibil de late! Labele picioarelor... altui scriitor! Cum s-ar zice, trei sferturi de Anton Pavlovici, căla re pe un sfert de...Oedip! Și ca să rămînem În domeniu : am două nedumeriri nepublicate ( celelalte sunt spuse În cartea mea Caiete de regie, apărută În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
o mai auzisem eu undeva: "Păăăi, cââând eraaam tiiineeer feciorîîî..." Când se apleca prea tare, fiind gata, gata să cadă în nas, se îndrepta brusc și murmura cu un fățeag solemn, ca și cum și-ar fi prezentat interpretarea: "Pușca și cureaua lată, domnilor și doamnelor!". Curând, un fârnâit din ce în ce mai sonor anunță că portarul pășise într-o lume onirică. Atunci am dat semnalul începerii bătăliei. Două coloane compacte, înarmate cu sfori, se îndreptară în două direcții bine precizate. Una mergea spre locul unde
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o inventivitate excepțională, avea să-și numească țara după numele unei cățele decedate prin înecare, după ce se mai și luptase cu un zimbru, oricum, în condiții suspecte. Parcă-i și văd: Dragoș-Vodă și a lui ceată, toți voinici cu ceafa lată, în jurul unui ditamai focul de tabără în care frigeau bourul asasin, cum închinau la pahare, care de vin, care de tescovină, după puteri și plăcere, zicând la răstimpuri cu ochii umezi: "Să fie dă sufletu' lu' Molda!". Probabil că înspre
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
preluăm recuzita pe care o solicitaserăm în urmă cu două săptămâni de la Teatrul de Stat. Tovarășului Sima îi plăcea în primul rând, să se dea mare. Îl și prindea de minune. Privirile și întreaga lui față aproape imberbă și extrem de lată, cu nu semn de mamă, mare cât un bob de mazăre, sub ochiul stâng, la baza nasului, parcă spuneau: Ai să vezi tu, mormolocule, cine sunt eu și cât valorez! De altfel, de când intrasem ca administrator la instituția pe care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
tinerețe îi găsise rătăcite prin buzunare scrisori de amor, dar niciodată nu-l provocase la discuții pe care ea le-ar fi considerat penibile; nu vedea rostul acestor discuții și, oricât l-ar fi dădăcit, el dacă voia so facă lată cu o altă femeie, așa ca militar, tot o făcea) Karin îl înțelegea. Înțelegea și diferența de vârstă dintre ei; când bănuia ceva, ofta. Atât: ofta și trata cu indiferență totul. Astfel încât Epa ar fi jurat, la 79 de ani
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
din salonul lor. Sau ieșea ca să scape de istoria acestei mobile, de istoria lucrurilor, de istoria casei lor. Să scape de istorie. Ramolite și boțite de ploaia sufocantă și parcă vâscoasă, sloiurile de nămeți, rămase în picioare pe porțiunea destul de lată dintre zona așa-zisă verde și trotuar, așteptau cu sete, parcă o nouă fulguială, ca să se învioreze. În lumina sugrumată a amurgului, cu cer muiat în sânge, umbrele nămeților începuseră să mânjească pe alocuri, trotuarul. O boare rece de vânt
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]