327 matches
-
să umble cu șoalda prin istoria neamului. Indoeuropenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice și lingvistice, făcîndu-și din minciună și trădarea de neam și țară adevăruri de necontestat. Că lucrurile stau așa, le servesc latiniștilor un exemplu năucitor. Pe internet există site-ul www:proel.org unde niște spanioli șugubeți de la Universitățile din Madrid și Leon și de la Institutul de lingvistică din Verano spun că la începuturile lumii a fost o limbă pe care ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru a adopta apoi alfabetul latin și o ortografie necontaminată de etimologism. Faptul este remarcat de Mihai Eminescu într-un articol apărut în „Convorbiri literare” din 1877. De altfel, după 1875, prin T.r., sub influența Junimii de la Iași, curentul latinist și etimologizant este combătut de intelectualii din Sibiu (I. Slavici, I. Bechnitz, Eugen Brote, Dimitrie Comșa ș.a.). Gazeta nu poate fi socotită o publicație de literatură. Totuși, în paginile ei s-a tipărit foarte mult folclor, a apărut, de asemenea
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
Litere și Filosofie a Universității bucureștene, unde studiază limbile clasice și istoria literaturii române. Cu o bursă pleacă, pentru desăvârșirea studiilor, la Paris (1875-1877). Aici își îmbogățește cultura clasică, se familiarizează cu metodele de cercetare filologică și comparatistă, abandonând orientarea latinistă spre care înclinase anterior. La întoarcerea în țară funcționează ca profesor de limba latină și limba română la liceele „Sf. Sava” și „Matei Basarab” din București, iar în 1891 este, câteva luni, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice. Între 1888
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
său nesănătos, tragicomic, m-a lăsat pur și simplu fără replică. Trebuie să fii ori beat, ori nebun (sau ambele), ca să-ți proclami cu atîta lipsă de sfială „perenitatea”! Apropo de scrisul după calendar, pe la mijlocul lui iunie am primit de la latinistul Grigore Tănăsescu, alt autor care „vroia (probabil) să intre în eveniment”, cîteva pagini cu titlul „Eminescu - exponent al umanismului getic și latin”. După înfățișarea hîrtiei, ele fuseseră scrise cu cîțiva ani în urmă, nouă fiind doar formula de „umanism getic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce alcătuiesc eposul prezentului nostru istoric, al celor ce am trecut pragul noului mileniu. îl preocupă îndeosebi integrarea europeană, ,ideie izbăvitoare", încă în 1957, cînd rostește un cuvînt la Radio Paris, cu prilejul morții prietenului său, Grigore Gafencu. Acesta, relevă latinistul, era considerat, nu doar de celelalte grupuri naționale ale exilului, ci și de ,capetele gînditoare din Occident", drept unul din cei mai însemnați ,europeni". Spiritul internațional și conștiința europeană i-au inspirat strălucitului politician cele două lucrări de căpetenie ale
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
Rahonczy" (îl voi prezenta în alt articol) și a unor inscripții, nu ne-au parvenit date concrete. După ce Bogdan Petriceicu Hașdeu a dovedit existența unui substrat dacic al limbii române, s-a încercat discreditarea sa morală și științifică. Chiar de către latiniștii români. Pentru ca lucrarea sa „Mitologia dacilor", să dispară. Nici siturile nu au fost cruțate. Munții Orăștie au fost sistematic prădați și jefuiți de tezaurele lor istorice, mărturii ale unei civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
Rahonczy" (îl voi prezenta în alt articol) și a unor inscripții, nu ne-au parvenit date concrete. După ce Bogdan Petriceicu Hașdeu a dovedit existența unui substrat dacic al limbii române, s-a încercat discreditarea sa morală și științifică. Chiar de către latiniștii români. Pentru ca lucrarea sa „Mitologia dacilor", să dispară.Nici siturile nu au fost cruțate. Munții Orăștie au fost sistematic prădați și jefuiți de tezaurele lor istorice, mărturii ale unei civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
cu etimonul latin. în explicarea sensurilor, a expresiilor și a sintagmelor libere în care intră oră ("la optu ore înainte de amedia", "la or'a septe", "in ora septima", "d'in ora in ora", "ora de lucru" etc.), autorii, consecvenți purismului latinist, nu foloseau deloc termenul ceas. Oricum, dicționarul atestă construcția cu numeralul cu valoare adjectivală, "douesprediece ore", care justifică opțiunea normei de azi pentru ora douăsprezece. Pentru a înțelege cum se formulau indicațiile temporale precise în limba mai veche, putem urmări
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
1874, anul în care Titu Maiorescu, devenit ministru al Instrucțiunii publice, se mută la București. În această etapă predomină caracterul polemic. Este epoca în care se elaborează principiile sociale și estetice ale “Junimii”, aceea a luptelor pentru limbă, purtate cu latiniștii și ardelenii, apoi a polemicilor cu barnuțiștii, cu Bogdan Petriceicu Hașdeu și cu revistele din București, duse nu numai de Maiorescu, dar și în acțiuni colaterale de Gheorghe Panu, Teodor Vârgolici, Alexandru Lambrior, Vasile Burlă, Alexandru Cihac. Este vremea în
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
(n. 6 decembrie 1903 - d. 19 august 1961) a fost latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator și director al Institutului Român de Studii Latine din București (1937-1945), președinte al Societății Scriitorilor Români, director al Fundațiilor Culturale Regale Carol I din 1940. Din anul 1944 s-a aflat în exil, în Portugalia
Niculae I. Herescu () [Corola-website/Science/297904_a_299233]
-
Fundațiilor Culturale Regale Carol I din 1940. Din anul 1944 s-a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franța, unde a fost animatorul mișcării literare din exilul românesc și a funcționat ca profesor universitar de latină, primind recunoașterea unor latiniști de valoare internațională (a coordonat vol. "Ovidiana" - Paris, 1958 - editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la nașterea poetului latin Ovidiu).
Niculae I. Herescu () [Corola-website/Science/297904_a_299233]
-
Maior și Vasile Coloși, pe tema ortografiei ce urma să fie folosită în tipărirea lucrării. Răspunderea era într-adevăr foarte mare: urma să se editeze un dicționar monumental, cu litere latine în locul chirilicelor, împlinindu-se astfel un vechi deziderat al latiniștilor ardeleni. Întreaga strategie desfășurată de Maior, din 1809 și până la moarte, a fost orientată spre impunerea unei ortografii latino-românești care să reprezinte concepțiile filologice ale Școlii Ardelene, așa cum fuseseră ele formulate de Samuil Micu și Gheorghe Șincai. Lucrarea polemică a
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]
-
documente referitoare la istoria românilor. De prețuire s-au bucurat și monografia din 1884, intitulată "Revoluția lui Horea în Transilvania și Ungaria, 1784-1785", și studiile sale numeroase de istorie militară. Influențat de Școala Ardeleană, a fost un adept al curentului latinist. La fel ca și Bogdan Petriceicu Hașdeu, a atribuit ideile generației sale epocii anterioare și a avut obsesia elucidării începutului istoriei românilor, întreprindere în cursul căreia a apelat, în lipsa izvoarelor sigure, la tradiții, legende și folclor. A lucrat un sfert
Nicolae Densușianu () [Corola-website/Science/303522_a_304851]
-
este un ziar politic fondat la Sibiu în 14/26 aprilie 1884 de către Ioan Slavici. A avut un important rol în viața politică și culturală a Transilvaniei și a militat pentru unitatea politică a românilor prin cultură. A combătut exagerările latiniste și a promovat realismul popular, publicând numeroase texte folclorice și literatură inspirată din viața maselor țărănești. Timp îndelungat a fost cel mai citit ziar din Ardeal. Deși a suferit numeroase perioade de întrerupere, cotidianul continuă să fie tipărit și în
Tribuna () [Corola-website/Science/303987_a_305316]
-
lucrare cu caracter istoric, etimologic, explicativ și normativ. Printre dicționarele limbii române lucrate în afara Academiei, mai importante sunt: "Dictionnaire d’étymologie daco-romane" al lui A. Cihac (2 vol., 1870, vol. 1; 1879, vol. 2), care constituie o replică dată exagerărilor latiniste; "Nouveau dictionnaire roumain-français" al lui Frédéric Damé (1893-1895), cel dintâi dicționar bilingv apărut la noi cu sensurile ilustrate prin citate din autori; "Dicționarul universal al limbii române" de Lazăr Șăineanu, apărut în 1896 și apoi în numeroase alte ediții; "Rumänisch-Deutsches
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
reîncep. Episodul descris în Marea Cronică ("La Grande Chronique"), a fost folosit ca sursă de documentare pentru scriitorii secolului al XIX-lea. După moartea fratelui său, Henric al III-lea al Franței, ea rămâne ultimul vlăstar al ramurei de Valois. Latinistă excepțională, de o inteligență sclipitoare, a jucat un rol semnificativ în viața culturală de la curte, mai ales după întoarcerea din exil în 1605. A fost constrânsă să trăiască în exil, la Auvergne, aproape douăzeci de ani (1586-1605), perioadă în care
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
grădini. Dorind să iasă în evidență și să fie mai presus de concurentul său, Valenod, domnul de Renal se hotărăște să angajeze un preceptor pentru copii. Îl alege pe Julien, fiul unui țăran. „E un tânăr teolog, sau așa ceva, bun latinist, și copiii au să facă progrese cu el; are o fire energică, așa spune preotul”. Julien, un băiat de nouăsprezece ani, admirator al lui Napoleon Bonaparte, este pe placul stăpânei lui. „În salon, oricât de umilă i-ar fi fost
Roșu și negru (roman) () [Corola-website/Science/306340_a_307669]
-
teritoriul unor mari imperii străine. Mulți scriitori români ai vremii făceau parte din mișcarea națională și au participat la revoluțiile din anii 1821 și 1848. Originea românilor a constituit un subiect de discuție, și în Transilvania, a apărut o mișcare latinistă, Școala Ardeleană, producând studii filologice despre originea romanică a limbii române și deschizând școli în limba română. Românii care au studiat în Franța, Italia și Germania, au adus cultura franceză și filosofia germană în literatura română modernă, reducând influențele grecești
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
descendență glorioasă. Reprezentanții Școlii Ardelene s-au pronunțat pentru originea latină a poporului român, dar au susținut dispariția prin exterminare și alungare a dacilor. Susțin că nu au găsit compatibilități dintre civilizația romană și daci. Aceștia au pus bazele școlii latiniste, care din Transilvania și-a schimbat nucleul spre cele două principate. August Treboniu Laurian susținea că istoria românilor începea cu fondarea Romei. Școală latinistă a publicat în 1871 și 1876 un dicționar în două volume și un glosar al limbii
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Susțin că nu au găsit compatibilități dintre civilizația romană și daci. Aceștia au pus bazele școlii latiniste, care din Transilvania și-a schimbat nucleul spre cele două principate. August Treboniu Laurian susținea că istoria românilor începea cu fondarea Romei. Școală latinistă a publicat în 1871 și 1876 un dicționar în două volume și un glosar al limbii române, latinizată. Dicționarul a declanșat reacții împotriva stâlcirii limbii române. Lumea științifică română nu mai contesta originea română, acceptând că majoritatea coloniștilor aduși în
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
strămoșii românilor. S-a dezbătut de asemenea și rolul slavilor în etnogeneza românească, însă în secolul al IX-lea, rolul slavilor era minimalizat. Românii erau formați ca popor când au intrat în contact cu slavii, adoptând termeni slavi. Cum Școală latinistă a publicat un dicționar al limbii române latinizate, în 1870-1879, Alexandru Cihac a publicat un dicționar al limbii române, în care 2/5 din vocabularul român erau cuvinte slave. Ioan Bogdan a susținut rolul slavilor în etnogeneza română, iar istorici
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
despre denumirea graurilor și a sturzilor în limbile romanice), mostre de critică de artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar și ironii la adresa latiniștilor etc. Indiferent de modul în care criticii literari au definit-o („operă-mozaic”, „cozerie”, sau eseu), "Pseudokynegetikos" marchează un reper în istoria literaturii române. Alexandru Odobescu este unul din întemeietorii arheologiei în România. El este autorul unui tratat de istorie a
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
preot la Brașov și profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Brașov. La gimnaziul din Brad a predat religia și gramatica. Pentru clasele a III-a și a IV-a a tipărit "Gramatica limbii române", în care a combătut exagerările latiniștilor, susținând un sistem mai aproape de ortografia folosită în România, care ea însăși avea probleme cu trecerea textelor bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române", în care a susținut o poziție mixtă, între ortografia fonetică, pe care o considera superioară, și ortografia latinistă a lui Timotei Cipariu, admisă temporar din considerente de unitate a scrierii. Vasile Damian (n. 6 martie 1855, Zlatna - d. 10 iunie 1919, Brad) a fost protopop al Zarandului și director al gimnaziului între 1884-1891. În anul 1891 a renunțat
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
snobism filelenic datorat prezenței și influenței Fanarioților, snobism care mai apare încă la unele din personajele sale, precum și în multe dintre patronimele și prenumele lor. Pe lângă aceste snobisme ale căror adepți privesc spre străinătate, cel naționalist apare și el, printre « Latiniștii » care încearcă să șteargă lexicul ne-latin din limba română, folosind cuvinte artificial formate că "amic" sau "amor", printre « Moftangii », cu "Rromânul" și "Rromânca", sau printre oamenii care își atribuie origini cât mai posibil « neaoș românești » mergând până a își
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]