5,763 matches
-
sfaturi de zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii, în discursurile lor, au ca material pentru laudă faptele și întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le dea pricină de laudă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii, în discursurile lor, au ca material pentru laudă faptele și întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le dea pricină de laudă?” (PSB 17, 535; PG 31, col. 509); Hom. in mart
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
laudă. Că oratorii, în discursurile lor, au ca material pentru laudă faptele și întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le dea pricină de laudă?” (PSB 17, 535; PG 31, col. 509); Hom. in mart. Maman., 2: „Lauda mucenicului este însăși bogăția harurilor lui duhovnicești. Nu putem să lăudăm pe mucenic folosindu-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le dea pricină de laudă?” (PSB 17, 535; PG 31, col. 509); Hom. in mart. Maman., 2: „Lauda mucenicului este însăși bogăția harurilor lui duhovnicești. Nu putem să lăudăm pe mucenic folosindu-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să le dea pricină de laudă?” (PSB 17, 535; PG 31, col. 509); Hom. in mart. Maman., 2: „Lauda mucenicului este însăși bogăția harurilor lui duhovnicești. Nu putem să lăudăm pe mucenic folosindu-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca meritele proprii ale fiecăruia să formeze izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB 17, 82
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca meritele proprii ale fiecăruia să formeze izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB 17, 82); 3, 8: „Nimeni să nu compare duhovniceasca noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
admirați și să plecăm cu aplauze. Credeți-mă, eu nu vorbesc niciodată astfel decât numai când gân desc”<footnote V. Micle, Pentru o propovăduire actuală după Sfântul Ioan Gură de Aur, MO, 1-2, 1978, 90. footnote>. Ioan Hrisostom nu căuta laude în fața oamenilor, nu caută să strălucească doar prin frumusețea formei, ci și prin temenicia ideilor<footnote S. Caplat, Problema formei în predica Sfântului Ioan Gură de Aur, BOR, 7-8, 1965, 712. footnote>. Cu alte cuvinte, el cere să nu se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
grijă, ca să nu alunec la o frumoasă alcătuire a vorbelor, căci noi trebuie să întrebuințăm timpul nu cu frumuseți de stil, ci cu puterea ideilor”<footnote M. Bulacu, Principiile fundamentale ale omileticii ortodoxe, ST, 8-10, 1977, 631. footnote>. El disprețuia laudele și aplauzele ce i se aduceau. Pe vremea lui Ioan Hrisostom, credincioșii aplaudau pe predicator în Biserică. Pe el îl supărau acestea, și îi mustra: „De ce aplaudați? Biserica nu este teatru. Cele mai multe aplauze pentru mine sunt atunci când faceți ce vă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sindrofii onorate de oaspeții cei mai suspuși și rîvniți; ațîțați de imboldul de a ne achiziționa fără încetare ultimele noutăți ale tehnicii de mare performanță, veșmintele cele mai elegante sau trăznite, automobilele ultimul răcnet și, ca o consecință, respectul, admirația, laudele deșănțate de rigoare, întărite adesea de niscaiva stimulente oculte; împinși, nu o dată, ceea ce este cel mai rău, de patima patologică de a ne desființa semenii, fie ei adversari și rivali sau nu, și asta nu numai prin sforării, manipulații, malversațiuni
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
umple cu zahariseli în cronica lui de la Radio, așa cum îi umple pe toți. L-am auzit ridicându-i în slăvi chiar și pe ăia doi nerușinați tapeuri ai lui Bogdan-Pitești, răspopitul Arghezi și șansonetistul Minulescu; după el, întreaga scriitorime merită laude, numai laude. Parcă ar fi plătit. Ce strategie o fi și asta, să primim notă maximă și eu și ăia, l'un fripouille, l'autre gros singe? Celălalt comesean, ce-și zice Galaction: un bărboi cu cizme. Nici zece ani
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
zahariseli în cronica lui de la Radio, așa cum îi umple pe toți. L-am auzit ridicându-i în slăvi chiar și pe ăia doi nerușinați tapeuri ai lui Bogdan-Pitești, răspopitul Arghezi și șansonetistul Minulescu; după el, întreaga scriitorime merită laude, numai laude. Parcă ar fi plătit. Ce strategie o fi și asta, să primim notă maximă și eu și ăia, l'un fripouille, l'autre gros singe? Celălalt comesean, ce-și zice Galaction: un bărboi cu cizme. Nici zece ani mai mult
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
lui Cezar Ivănescu (Eros & Thanatos la Cezar Ivănescu, Contemporanul, București, 2010), Petru Ursache observa, cu temei, ca „primează (Încă) legendă omului”. Incomodul poet, ins orgolios și, inevitabil, polemic, risipind - În apariții zgomotoase, vădind o „iritație perpetua” - cuvinte grele, atacuri și laude, trăia Intru poezie, Împărțindu-se Între reprize de teatralitate, cu public și lungi Însingurări, scriind, cu o furie rară, pentru a-și „mântui” existența. Și aducând În peisajul liricii noastre un sunet nou, sfidând constrângerile socio-istorice și rezistând prin poezie
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
efort reconstitutiv, adîncurile mitice, dezvăluie amintirile traumatice și universalizează, s-a observat, biografemele (precum În Tatăl meu Rusia); icoana Înlocuită cu portretul lui Stalin consfințește triumful Răului (preexistent, care se Întinde Însă) și, uitat de „Părintele din ceriuri”, aduce - ironic - „laude” părintelui biologic („vrednicia ta de Tată”). Plîngerile sale, prevestirile rele, suferință atingînd pragul sacrificial, trase Într-o rostire ritualica, impregnata de tragism se lovesc de neincredere: „acolo unde nu te-ajută nimeni, acolo toată viața mea am stat”. Acuzat pentru
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
este drogul Iluziei Vieții. 966. Viața este nebunia prin care nebunii se cred mai sănătoși decât moartea ce Îi așteaptă. 967. Nu există părere care să nu poată fi ruptă de minciuna cu nume de adevăr a acestei lumi. 968. Lauda este măsura ce-ți arată cât ar mai trebui ca lumea să devină mai bună. 969. Câte cărămizi i-ar trebui Cuvântului Lui Dumnezeu să adauge la edificiul acestei lumi pentru ca aceasta să poată fi cu adevărat Înțeleasă de oameni
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
într-o omenire purificată. Deocamdată, însă, stă și se uită prelung. Îl vede, poate, și pe servul Ion Pop, cum gâfâie repede, alergând, cum moare încet, surâzând, cum citește, scrie, vorbește singur. Într-adevăr Într-adevăr, flacăra, flacăra - Flacăra. O laudă, s-ar zice, a lucrurilor. Pe care tocmai le face scrum. Fragment de frescă Un Sfânt Francisc predicând, predicând, cu un crin înflorit în mână, cu capul ușor aplecat sub jugul blând al aureolei. Dând, răbdător, lecții unei grămezi de
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
de frig și primul pas este cel mai greu ; de-aici greutatea alegerii în marele țipăt. XXII. Asta-i totul Ca lumina zilei e limpezimea cât ai bate din palme asta-i; ca piatra de tare înainte de vreme risipitor cu laudele cu atât de puțin, cu-atât mai mult de acuma-nainte nici mai mult nici mai puțin asta-i totul, totul. XXIV. Focul mocnește sub cenușî Puțin câte puțin, dar grăbit. Mai înainte de toate taler cu două fețe în noapte
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
consultantului, și ca atare, găsirea nodului În papură este indispensabilă. Cititorii ‘Insider’-ului mi au Încurajat inițiativa, apreciind atât conținutul cât și prezentarea. În numerele mai vechi arătam comentariile acestora: astăzi, nu mai este nevoie... Redau În schimb, cu plăcere, laudele celor mai importanți specialiști din domeniu În diverse ocazii. Ce poate recompensa mai mult decât laudele acestui mare OM? Ani de-a rândul În revista ‘Insider’ au apărut atât analize ale materialelor existente cât și diverse comentarii și discuții. Cei
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
inițiativa, apreciind atât conținutul cât și prezentarea. În numerele mai vechi arătam comentariile acestora: astăzi, nu mai este nevoie... Redau În schimb, cu plăcere, laudele celor mai importanți specialiști din domeniu În diverse ocazii. Ce poate recompensa mai mult decât laudele acestui mare OM? Ani de-a rândul În revista ‘Insider’ au apărut atât analize ale materialelor existente cât și diverse comentarii și discuții. Cei mai cunoscuți specialiști din domeniu și-au expus părerile și mi-au elogiat contribuțiile. Ciudat este
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Liturghii, p. 52, s[istemul] 6. footnote> În alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu - Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară a acestora. În viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
poezia "Înviere" viziunea cosmică a nespusei bucurii pascale. "Un clopot lung de glasuri vuii de bucurie/ Colo-n altar se uită și preoți și popor/ Cum din mormânt răsare Christos biruitor/ Iar inimile toate s-unesc În armonie/ Cântări și laude-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia,/ Primindu-L cu psalmi și ramuri/ Plecați-vă neamuri, cântând Aleluia./ Christos a Înviat din morți/ Cu cetele sfinte/ Cu moartea spre moarte călcând-o/ Lumina ducând-o/ Celor din morminte" George Cosbuc, În poezia "La
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
păcatului și să se producă însoțirea, adică să nu lăsăm gândurile să ni se amestece cu ale ispititorilor vicleni. După aceasta, urmează însoțirea, adică dialogul sau convorbirea cu gândul, meditarea asupra lui, fie spre încuviințare, fie spre lăsare. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nu vedem cele ce ne ispitesc, ca atunci când ele stau înaintea ochilor. Mai ușor îți poți înfrâna pofta de femei când nu vezi femeie frumoasă, decât când te uiți mereu la ea”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Lucian, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 290. footnote>. Mai suntem sfătuiți
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
îți poți înfrâna pofta de femei când nu vezi femeie frumoasă, decât când te uiți mereu la ea”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Lucian, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 290. footnote>. Mai suntem sfătuiți să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ceea ce este pur și necorupt<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De virginitate, 1, P. G. XLVI, col. 321C; cf. Metodius din Olimp, Symposium, 9.4, la care castitatea este în mod similar prezentată, ca îndumnezeitoare. footnote>. „Oare poate fi o laudă (proslăvire) mai mare ce se poate aduce fecioriei - spune Sfântul Grigorie - decât că s-a arătat, ca să spunem așa, a îndumnezei pe cei care se împărtășesc de tainele ei preacurate (θεοποιοῦσαν τρόπον τινὰ τοῦς τῶν καθαρῶν αủτῆς μυστηρίων μετεσχηκότας), astfel
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]