2,345 matches
-
noi tot după zăbrele., idem, „Noi tot aici”, p. 206), fie de asemănare (și cei din „libertate” suferă, fiind într-o temniță mai mare: Ne cresc orfani copiii pe coclauri,/ nevestele ca fânul se usucă,/ răsar din mame stânjenei și lauri,/ noi tot aici, noi tot cu gând de ducă., ibidem, p. 205; Țara-i o temniță, un scrâșnet și-o rugă., Traian Popescu, „Calvar”, p. 566); amintirea familiei lăsată în urmă este marcată totodată de gingășie și tristețe, iar întoarcerea
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Cu buzele ce-nmuguresc a dor, Când florile în doină te îngână, O pasăre mă cheamă... Vreau să zbor! E vară-n părul tău... Licori de aur Și soarele în noi s-a cuibărit, Când văi își împletesc cununi de laur, E timpul să plecăm spre infinit... E toamnă-n ochii tăi și cade bruma, Parfumul tău se-mprăștie-n gutâi, În pașii tăi a scris vecie huma, Iar frunzele ți-adorm la căpătâi. E iarnă lângă tâmpla ta și tremur
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
veac, Alergând prin lumea nouă Cu trăirile în sac. Doi copii ai lui Isus S-au trezit, iar, la altar, Sunt frumoși, cu capul sus, La nunta primită-n dar. Viitor le-a pus în ea, Au fost presărați cu laur Și-au primit în dar o stea Azi, la nunta lor de aur! Referință Bibliografică: Pe un luciu fără margini ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
PE UN LUCIU FĂRĂ MARGINI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368402_a_369731]
-
altfel decât noi. Strecurându-se primul printre picioarele noastre în casă, Nix se grăbește să se așeze încolăcit lângă sobă și adoarme visând cine știe ce și tremurându-și urechea albă... Bunicul, râzând, ne spune: — Torcălăul nostru s-a și culcat pe laurii succesului ! Referință Bibliografică: NIX / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1523, Anul V, 03 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
a realului, ticăiala, lehamitea în reluări ludice etc. Firește, sunt bucăți citabile, unele de-a dreptul delectabile, încântătoare: „ despre orice oricum oricând într-o hureike/ își permite mister mâșneve să scrie ( ... )/ cum sullyko a pohtit kahfea/ și kelia plutitoare visa lauri mărgăritar/ estimp marfușa ciornaia îl gâdilă pe mâșneve/ cu lauri la nas/ i pak mușneve își plantează laurii cu sulla/ doi pe centimetru pătrat ...” - „Proiectul mușneve”. Poezia - în concluzie - se împacă bine cu disponibilitatea. Referință Bibliografica: Râul Constantinescu: ”Rostirea lui
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
bucăți citabile, unele de-a dreptul delectabile, încântătoare: „ despre orice oricum oricând într-o hureike/ își permite mister mâșneve să scrie ( ... )/ cum sullyko a pohtit kahfea/ și kelia plutitoare visa lauri mărgăritar/ estimp marfușa ciornaia îl gâdilă pe mâșneve/ cu lauri la nas/ i pak mușneve își plantează laurii cu sulla/ doi pe centimetru pătrat ...” - „Proiectul mușneve”. Poezia - în concluzie - se împacă bine cu disponibilitatea. Referință Bibliografica: Râul Constantinescu: ”Rostirea lui Zalmoxis”, „Heralzii tăcerii” - recenzii de A.I.BRUMARU - ASTRA / Râul Constantinescu
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
despre orice oricum oricând într-o hureike/ își permite mister mâșneve să scrie ( ... )/ cum sullyko a pohtit kahfea/ și kelia plutitoare visa lauri mărgăritar/ estimp marfușa ciornaia îl gâdilă pe mâșneve/ cu lauri la nas/ i pak mușneve își plantează laurii cu sulla/ doi pe centimetru pătrat ...” - „Proiectul mușneve”. Poezia - în concluzie - se împacă bine cu disponibilitatea. Referință Bibliografica: Râul Constantinescu: ”Rostirea lui Zalmoxis”, „Heralzii tăcerii” - recenzii de A.I.BRUMARU - ASTRA / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1519, Anul
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
copite, coarne potriviți... Se ospătau cu negre gheare gurile de draci necurate; zise Sotea cel mai mare: - La diblași să dați bucate! La gât le-atârnă săcuiul cu galbenii grei de aur; le fixă în frunte cuiul chezarelor Frunze de laur... Le-ntinse tavă cu friptură și luară toți câte-o ciozvârta, dar când o duseră la gură, doar aer gurii pot să-nvârtă... Apoi tavă cupelor cu vin și când le duceau la buze, paharul gol e din senin... sleiți cântau
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
POVARA CLIPEI Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXV Povara clipei de David Sofianis reeditare 24.05. 2015 (A.D.) Adormi copilă blândă cu peștii tăi de aur înveșmântată-n lauri în somnul cel deplin odihna ta trezește simțirea cea profundă a faptului că mâine renaște-vei zâmbind apologeții vorbei te îmbie la visare și uiți mereu de tine răsufli fără gând dar așezându-ți fața cu tâmpla peste munte înlătura
POEM HIERATIC XXV POVARA CLIPEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367588_a_368917]
-
nu rămâne singular și va atrage și alte manifestări similare de exprimare a respectului pe care noi toți îl datorăm ostașilor români care au căzut în războaie pentru apărarea României. Prin îndemnul versurilor patrotice: „Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi/ Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi./ Ridicați pe piramida nemuririi, faima lor,/ Scris în cărțile de aur, cântecul nemuritor.” - Oficiului Național pentru Cultul Eroilor le mulțumește tuturor participanților la activitățile de cinstire a memoriei eroilor neamului din
CINSTE ȘI ONOARE EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367631_a_368960]
-
bine. Cine sunt eu? Sunt raza din apus, Ce îți coboară-n liniștea târzie, Să-ți lumineze visul nepătruns, De vraja ce se-ascunde-n poezie. În poezia care te-a-nrobit Și-n lumea ei te-a-nchis ca intr-o carte, Cu lauri, fruntea ți-a împodobit, Și-n dar ți-a dat, o viață fără moarte. Cine sunt eu? Sunt pana care-a scris Și încă multă vreme va mai scrie Iubirii noastre, lungul manuscris, Ce-o dăinui în vremea ce-o să
CINE SUNT EU ? de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367678_a_369007]
-
anul 1963 și până la sfârșitul vieții ai rămas devotat profesor la Tubingen. Știm, om al universalității, că multe generații de discipoli ai păstorit, care au constituit, preamărindu-ți numele, Școala de lingvistică de la Tubingen. Meritele tale au fost încununate cu lauri de Doctor Honoris Causa la aproape 50 de universități din întreaga lume și, ca o vrere a lui Dumnezeu, sfidând orice crepuscul, ai vorbit peste optzeci de limbi, în care ai gândit pentru că te simțeai al tuturor, al lumii întregi
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
bunele maniere ne învață Să ne purtăm cu viitoarea soață Aleasă din miriade de stele. Într-un fantastic peisaj nocturn, Între planete ți-aș întinde-o punte, Distanța dintre inimi s-o înfrunte. În mijlocul mării ți-aș ridica un turn, Lauri verzi ți-aș așeza pe frunte, Iar, la degete, inelele lui Saturn. COMPENSAȚIE Când m-am născut pe dealul dintre livezi, M-am trezit pe genunchii lui Dumnezeu, Norocul de pe lume era al meu; Am martori și nenumărate dovezi. Alergam
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
de regulă la locul lui, a dat un răspuns perplex, la întrebarea catedrei „Ce mănâncă tigrul?”. Sărind ca ars, cu două degete deasupra capetelor tuturor, cerșește și obligă doar pentru el un răspuns nimicitor și imperturbabil, păstrându-și, credea, toții laurii cuveniți pentru un merit pe care demult vroia să-i fie recunoscut:”Tigrul, mănâncă mămăligă!”. Hohotul de râs care i-a urmat, dimpreună cu precedentul care l-a iscat au rămas și azi „parola de recunoaștere!”, identitatea inconfundabilă a celor
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
SCRIITORILOR ROMÂNI. Melodia si versurile acestuia sunt compuse de subsemnatul. Vin cu recomandarea ca toate manifestările pe care le organizați să le deschideți cu "Imnul LSR" Mihai Ganea IMNUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI Pe fruntea țării o cunună De flori și lauri s-a ivit Veniți cu toții împreună Să prindem mândru răsărit Refren: E Liga e Liga frumoasă cunună Din gând făurit în Limba Română Și dor, libertate să punem în carte Iubire de țară, iubire de frate Poeții noștri sunt mândria
IMNUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI (TEXT ŞI MUZICĂ) de MIHAI GANEA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368691_a_370020]
-
și bolții stelare, al cântecelor de păsări ce urcă la ceruri. Prin poeziata, oprești dorul pripeag fiindcă prin sufletul tău a ars lacrima plină de emoții și recunoștință față de Maica Domnului pentru harul primit . Tu, ești ca o frunză de laur ce înconjoară frunțile celor ce scriu. Ești o adevărată biblie de rugăciuni scrise din toate suferințele tale neștiute. Eminescul meu cel drag Stâlp în scrisul românesc, Ești arhiereu în rang În genunchi te prețuiesc. Referință Bibliografică: Gânduri pentru Eminescu / Constanța
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
anul 2003 printr-o hotărâre a Guvernului Român i s-a acordat Ordinul Național pentru Merit (în grad de ofițer) pentru întreaga activitate și contribuția adusă la studierea, conservarea și promovarea României și a patrimoniului cultural-național. A primit recunoștință și lauri și din parte a mai multor foruri academice străine precum: „London Academy of Music and Dramatic Arts” (1993), „Academia Europaea”, Londra (1993) și „Academie Europeene des Science et des Artes” din Paris (1988). În perioada 1973-1979 a fost membră a
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
nenorocirile din lume s-au adunat peste acest trup firav de femeie, cu zâmbetul mereu prezent pe buze , cu un simț al umorului cum nu mi-a fost dat să mai întâlnesc...în drumul de la București spre Geoagiu-Băi, împreună cu Ileana, Laur și Emilian, am râs și am plâns deopotrivă, neînregistrând timpul care zbura pe lângă noi, împrumutând din buna noastră dispoziție sau din tristețea noastră. Uneori, privirea Emmei cădea ca un stor peste ferestre, întunecând pentru o clipă lumina din ochii ei
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
a hotărât divinul, Degeaba te forțezi să ieși din drumul tău. Voi vârfuri ce semețe atrageți temerarii Deasupra lumii mereu încremenite, Mai drepte stați în vânturi ca stejarii, De mici și mari, la fel sunteți râvnite. Să porți pe creștet lauri, ce bărbătesc orgoliu Ce face omul chiar pe frate să-și ucidă, E clipa de urcare cea ce îmbrăcă-n doliu E gloria un șarpe ce-așteaptă să te prindă Cu zimții lui de aur te orbește Victorie părându-ți
CORABIE E VIAŢA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364741_a_366070]
-
la valorile umane și la cele divine. Adugând și suferințele din anii grei de închisoare, rezistența de a nu ceda în fața temutei securități, îi dau dreptul de a fi numit erou al neamului, pe deplin îndreptățit să poarte cununa de lauri, în fața cărora putem să ne plecăm fruntea. Îi urăm din plinul inimii: MULTĂ SĂNĂTATE ȘI SUCCES ÎN REALIZAREA DORINȚELOR ! ---------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada mai 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - VICTOR ROȘCA LA 90 DE ANI - PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
pe lângă această pluritate de aptitudini profesionale, Lorena deține și trăsături de identitate fără termen, înnăscute, ca frumusețea și mentalitatea..., politețea, noblețea comportamentală, eleganța aspectării vestimentare decurgând și de aici, dar și din aportul personal al asimilării culturale. Toate acestea sunt laurii adevărați ai Lorennei, cei reprezentați pe stampe și statui nefiind altceva decât frunze uscate cu care te puteai și naște în antichitate ca descendent al unei familii monarhice sau nobiliare. Pe Lorenna o laurează însă formele și calitatea interrelaționării cu
LORENNA. UNIFORMITATE ÎNTRE CE TREBUIE SĂ FIE ŞI CE ESTE ARTISTUL… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364759_a_366088]
-
de protectorul său de la Roma, Lucius Aelius Seiano, iar pe lângă acele câteva lucruri procuratorul ținea în fortăreața Antonia și câteva busturi de mici dimensiuni ale câtorva zeități greco romane precum și un bust la fel de mic al împăratului Tiberius având pe cap laurii imperiali poleiți cu aur. Procuratorul abandonase deci ideea de a construi o arenă în Ierusalim poate și pentru faptul că în Cezareea Palestinei avea una, iar la Ierusalim oricum venea destul de rar și numai îndatoririle de procurator aveau să-l
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
îi primi cu politețe pe toți cei care doriseră să-l vadă, cu o anumită răceală însă, pe o terasă pietruită situată mai jos de vila Jovis, stând așezat pe jilțul său aurit, înfășurat în togă și având pe cap laurii de aur imperiali, dar le ură bun venit tuturor și fără a le porunci ceva, îi ,,rugă” să descurce ițele problemelor care îl frământau și care în opinia sa erau foarte importante pentru imperiu dar și pentru lumea întreagă. Apoi
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
Lucius Aelius Seiano din Roma. Fusese trădat chiar de fostul prefect al gărzii pretoriene în care avusese încredere deplină și căruia el îi acordase puteri discreționare la Roma. Seiano îi înșelase încrederea încercând să-i uzurpe tronul și coroana de lauri imperială în timp ce el, Tiberius, își vedea de traiul său tihnit în insula Caprae. Tiberius fusese însă fără milă. Dăduse poruncă ca Seiano să fie executat, însă nu numai atât. Familia lui fusese și ea exterminată cu cruzime, la fel și
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
sosise în triumf, Octavian Augustus îl întrebase pe Tiberius ce gust avea triumful, gloria... Își aducea aminte bine acele momente de triumf și euforie, cînd coborâse din carul aurit tras de patru cai, chiar dacă sclavul care îi ținea coroana de lauri deasupra capului său îi repeta într-una după cum era regula: ,, Ia aminte să nu cazi! Ia aminte să nu cazi !...ˮ ,, Gloria este ceva care naște invidie cât ești în viață, princeps Augustus, uneori chiar și după moarteˮ, fu răspunsul
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]