584 matches
-
infecțiile puternice pe frunzele ce cireș. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și combaterea chimică, prin tratamente cu zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb 80-0,2 %, sau alte fungicide. 9.6.5.Monilioza sau putregaiul fructelor de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală frecventă și păgubitoare la cireș și vișin, poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poartă pernuțe cu spori, ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecție ce se manifestă pe fructele mature. Frunzele ofilite și uscate rămân atârnate pe pomi până toamna sau chiar în timpul iernii. Pe fructele în pârgă sau cele mature, alături de Monilinia laxa (Aderh. et Ruhl.) Honey se găsește și Monilinia fructigena (Aderh. et Ruhl.) Honey. La atacul pe fructe, după Victoria {uta și col. (1974), cele mai rezistente soiuri de vișin sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Ilva nouă; iar de cireș: Jubileu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
corelație între stilul educativ al familiei și structura de clasa a societății. Elisabeta Stănciulescu in cartea « Sociologia educației familiale » spune că Bourdieu distinge în societatea franceză trei modele educative caracteristice pentru trei grupuri sociale: clasele superioare practica un model educativ « lax » care permite dezvoltarea liberă a personalității copiilor și manifestarea autonomiei lor ; la polul opus, clasele populare practica un model educativ caracterizat printr-o atitudine laisserfaire, aparent similară « laxismului » claselor superioare, dar diferă de acesta prin aceea că exprimă mai degrabă
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
turile societ)ții pe care o produc interacțiunile lor. Primul mod în care structurile își produc efectele const) într-un proces de socializare, care limiteaz) și modeleaz) comportamentul. Al doilea mod se manifest) prin intermediul competiției. În sectoarele sociale care sunt lax organizate sau segmentate, socializarea are loc în cadrul segmentelor, iar competiția are loc între ele. Socializarea încurajeaz) similarit)țile atributelor și comportamentului. La fel și competiția. Competiția genereaz) o ordine, ale c)rei unit)ți își reglementeaz) relațiile prin deciziile și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unui sistem se schimb), odat) cu modific)rile în distribuția capabilit)ților între unit)țile sistemului. Pe m)sur) ce se schimb) structura internațional), se schimb) și amploarea interdependentei. În termenii sistemelor politice, cel internațional-politic este caracterizat de bog)ții laxe. Odat) stabilit) aceast) propoziție, dorim s) cunoaștem modul în care variaz) interdependenta în cazul sistemelor de structuri diferite. Interdependenta este o relație între p)rți egale. Interdependenta este diminuat) de creșteri ale disparit)ților privind capabilit)țile naționale. În cele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
timp, le izoleaz), într-o m)sur) considerabil), de efectele comportamentului celorlalte state. Inegalitatea națiunilor genereaz) o condiție de echilibru, la un nivel sc)zut de interdependent). În absența unei reglement)ri autoritare, faptul c) între statele mari conexiunile sunt laxe, precum și existența unui anumit grad de control exercitat de ele, contribuie la promovarea p)cii și stabilit)ții. Dac) membrii unui domeniu anarhic se afl) într-o condiție de interdependent) sc)zut), concertarea eforturilor, în vederea îndeplinirii scopurilor comune, este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
reușit; am făcut rugăciuni și slujbe sfinte cu hoții și cu ucigașii și am nădăjduit că voi putea sluji și cu arhiereii mei. Va veni oare și ziua aceea? Perioadele petrecute în diferite închisori au fost și crunte, și mai laxe, mai blânde chiar. Nu știu ce anume determina aceste oscilații, de la cruzimea cea mai inimaginabilă la politețe și larghețe, după cum nu știu ce a determinat eliberarea mea nesperată până în preziua scoaterii mele din închisoare. Dacă nu ar fi iubirea cu care oamenii m-au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
intracategorial), cât și dinspre domeniul percepției către alte zone conceptuale (intercategorial), alegem două modele complementare de explicare a mecanismelor polisemiei, a lărgirilor de sens/extinderilor semantice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ. Modelul cognitiv se bazează pe o definire mai laxă a conceptului categorie, arătând că unele categorii sunt mai difuze, nu sunt definite pe baza unui set bine stabilit de atribute necesare și suficiente și permit interferențe și suprapuneri ale membrilor care le constituie. În acest sens, categoria percepțiilor poate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analiză pentru a arăta că nu există un număr "fix" de sensuri atașate acestei unități lexicale și că, parcurgând mai multe lucrări care dezvoltă această temă, separarea sensurilor diferă. Acest fenomen se poate explica - așa cum am sugerat anterior - prin limitele laxe ale categoriei percepției. 67 Autoarea introduce termenul clase semantactice, considerându-l relevant pentru ideea convergenței dintre semantică și sintaxă. 1 În DLR, tomul XIII, V-Veni, s.v. vedea. 69 Articolul de dicționar pentru verbul a vedea este foarte extins. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Iugoslaviei de către Națiunile Unite, și la pașaportul diplomatic al dlui Adrian Costea, nu? Prin 1995, încercam să înțeleg de la un cunoscut judecător român de ce nici unul dintre marii escroci nu putea fi priponit. Mi-a explicat că legislația este atât de laxă, încât mulți dintre șnapanii momentului s-au îmbogățit „operând pe muchia legii”. „Bine”, am zis eu, „dar cât de lată e această muchie?” „Mai lată decât o autostradă germană, domnul meu”ț Am încercat să mai întreb ceva, dar judecătorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
la intrarea în Uniune), ne îndrept...m c...tre o configurare suboptimal... a politicii macroeconomice: un buget tot mai strâns (incapabil s... finanțeze sectoare-cheie și s... satisfac... cerințele implement...rii obligațiilor fâț... de UE), cu o politic... monetar... tot mai lax... în ceea ce privește creditul în lei (din dorința de a descuraja capitalul speculativ), si o apreciere a leului care favorizeaz... creșterea deficitelor externe și erodeaz... din incas...rile bugetare. Avem nevoie de un deficit bugetar mai mic decât cel de anul trecut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de preaderare. Chiar admițând constrângeri ce decurg din angajamentele fâț... de UE (liberalizarea deplin... a contului de capital), ne îndrept...m c...tre o configurare suboptimal... a politicii macroeconomice: un buget tot mai strâns, cu o politic... monetar... tot mai lax... în ceea ce privește creditul în lei (din dorința de a descuraja capitalul speculativ) și o apreciere a leului care favorizeaz... creșterea deficitelor externe. Se impune un deficit bugetar inferior celui de anul trecut și este bine s... fim precauți fâț... de deficitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
chiar în concepția de viață. Firește că am simpatii și antipatii, dar mai ales silă și sațietate. Politica a devenit, pentru mine, un soi de vulcan noroios care scuipă la suprafață tot felul de dejecții. Părinții mei făceau o politică laxă, provincială. Tata era georgist, adică făcea parte din aripa lui George Brătianu. Mama era liberală și adeptă a lui Dinu Brătianu. Mama, care era o femeie foarte activă, a îndeplinit și funcția de consilier municipal. În preajma alegerilor, pleca însoțită de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cotidian lucrurile „sfinte și însemnate”. Riscă să treacă iremediabil, cu inocență, pe lângă marile revelații și miracole, de care e plină viața. Dar credința îi poate mântui. În aceeași vreme, sunt alții înzestrați cu simțul divinului, dar cu o conduită destul de laxă, de o nu prea statornică observanță (Mitia Karamazov, spre pildă). A nu avea simțul divinului nu e totuna cu a nu avea nimic sfânt. Acest din urmă caz, chiar dacă nu e malefic în mod manifest, nu are mai puțin potențialități
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu urbanitatea laxă, onctuoasă a miticismului și explică respingerea inițială a acestui „mize- rabil patriot”, a cărui operă, „cea mai mare parte”, nu reprezenta decât „o infamie la adresa poporului român” . Stau față în față polemic Transilvania vs Muntenia, prima devenind componentă a României
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca xantina, Festuca sylvatica, Festuca pratensis,), Flocoșică (Holcus lanatus), Ovăscior (Holcus avenaceus), Floare de pe părău (Melica uniflora), Hir, Fir (Poa laxa) Șuvar (Poa trivialis), Firișor (Poa bulbosa), Iarbă deasă (Poa nemoralis), Floare de șanț, Mătăuz (Triodia decumbens), Osigă (Bromus secalinus), Golomăț (Dactylis glomerata), Tremurici (Briza media), Mei păsăresc, Mohor (Setaria viridis), Grâu sălbatic (Triticum cristatus), Hir, Fir (Triticum repens), Nebunie, Hiricele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Morgan, amiral, corsar și pirat, mort ca guvernator al insulei Jamaica, în 1688. El e, de altfel, cel mai important personaj al cărții lui Exquemelin și eroul romanului de debut al lui John Steinbeck. Dovada cea mai bună a graniței laxe dintre corsar și pirat a adus-o destinul unui alt celebru căpitan de vas, William Kidd. Cinstit și respectat ca ofițer de marină englez, Kidd a primit, la început, permisiunea de a ataca vase comerciale franceze, susținut politic și financiar
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
poate realiza ceea ce solul are nevoie, refacerea, fără ca planta să se opună, iarna, respectiv orice plantă poate profita de solul oxidat, vara, fără ca microorganismul să se poată opune. În zona ecuatorială, la plante relativ evoluate, relația cu microorganismele este mai laxă, acestea din urmă marginindu-se doar să adere la rădăcini. Evident, perișorii absorbanți, la care aceste plante au dreptul evolutiv, dispar. Coincidența condițiilor redox cerute de plantă și microorganism În situația unei temperaturi ridicate, nu pretinde relațiile strânse În cadrul asociației
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În mod continuu, stabilind asociații cu acestea. Am arătat atunci că aceste asociații sunt extrem de strânse la plantele vechi, precum coniferele, la care microorganismele, de fapt ciuperci, se Întrepătrund cu țesuturile rădăcinii. Dar, pe măsură ce planta evoluează, aceste relații devin mai laxe, ciuperca mărginindu-se doar să acopere rădăcinile. Si astfel, coborând pe firul evoluției, Înapoi la conifere, plante tipice pentru relația intimă cu microorganismul, mai găsim o explicație. Coniferele au apărut, și trăiesc și astăzi, În condițiile unui sol sărac și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
special generației lui T. După mai bine de trei decenii apar alte două antologii. Ceea ce nu se uită (1977) grupează poezie antifascistă, ilustrată de peste șaptezeci de poeți din România (români, maghiari și germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la nivelul universului intim. Asemănătoare este Mult iscusita vremii slovă (1978), antologie care, în formularea lui Dumitru Micu, „se vrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
excesivă prearticulatorie a aerului, cu umflarea obrajilor determină un p neclar și poate fi corectată demonstrând logopatului lipsa acumulării aerului la acest nivel sau menținând cu fermitate obrajii lipiți de arcadele dentare cu ajutorul degetelor de la ambele mâini. - Dezocluzia largă și laxă bilabială determină un p ultrasurd ce poate fi corectat explicându-se tensionarea mai fermă a orbicularului buzelor, ce trebuie lipit de arcadele dentare, și micșorarea spațiului ocluziv bilabial. - Parazitarea fonemului p de vocala î devine evidentă în grupurile biconsonantice urmat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Estomparea sunetului s se datorează formării necorespunzătoare a canalului fricativ: fie prea larg, cu pierderi de aer pe marginile limbii, fie prea strâmt printr-o presare prea puternică a limbii pe incisivi, lipsei ocluziei spațiilor interdentale printr-o poziție prea laxă a buzelor sau ocluziei parțile labiale. Distanța dintre maxilare se corectează cu o baghetă subțire î1mm) din lemn, iar prin gestică se explică poziția limbii în formarea canalului constrictorimpermeabilitatea la nivelul marginilor laterale ale limbii și cum trebuie să țină
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
care circulația sanguină venoasă este încetinită (saculele valvulelor, sinusurile venoase ale solearilor) sub formă de tromboză de depunere sau tromboză de coagulare; trombușii neaderenți sunt roșii, alcătuiți predominant din eritrocite înglobate în rețea de fibrină, puține trombocite și sunt mai lacși, în timp ce trombușii albi, aderenți sunt alcătuiți predominant din agregate trombocitare, fibrină și puține hematii [6,7]. Creșterea trombusului se face prin suprapunere succesivă (apoziție) de trombi roși și trombi albi la suprafață prezentând striațiuni (liniile Zahn). Creșterea trombusului se face
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
cazuri, evenimente, cauze, tendințe pentru legislație, etică și societate. 7.1. De la obligație la interiorizarea modelului de responsibilitate corporativă Înainte de anii '50, societatea nu avea îndoieli legate de datoriile afacerii față de ea. Angajarea socială a afacerii avea un sens foarte lax și se desfășura pe două direcții: acoperirea nevoilor de bunuri ale oamenilor și datoria față de stat. Prima dintre datorii era parte din contractul social și îi conferea acesteia dreptul de a fi instituționalizată ca firmă și dreptul de a transpune
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de ordin general. Și în cele din urmă, majoritatea IMM-urile din sectorul agroalimentar (subiect al cercetării) nu au ajuns la stadiul de conștientizare și operaționalizare voluntară a valorilor și principiilor de RSC. Lipsa presiunilor din partea societății civile și principiile laxe de moralitate ale mediului politic românesc reprezintă variabilele independente resimțite de IMM-uri ca suficient de permisive pentru amânarea asumării responsabilității lor corporative. Construirea unei infrastructuri etice de către mediul de afaceri românesc nu este o problemă de management intern (deși
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]