414 matches
-
Dar vreme e deatunci, feciorii tatii, Și ia ascultă... Iar e jale-n țară... Ce-i asta, Iancule, de gem din greu stejarii? Ascultă!... Parcă Morții buciumară! Hei, greai țărâna ce ne-astupă gura Și grea-i durerea ce străbate leatu! Ascultă! Te așteaptă iarăși Morții ...Mai du-te, Iancule, o dată la 'mpăratu' (C.L. Cărți și reviste, din Revista Bucovina nr.4/1943) * „...Singura revistă străjerească deschisă exclusiv preocupărilor de creație literară a fost Primăvara, sub îndrumarea lui C. Angelescu, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tinerel voinic, numai de 19 ani. Domnule colonel! se adresează colonelului Burghele, eu mi-am făcut datoria cătră țară (și-și bătea cu palma livretul de serviciu), acuma aduc și pe băiatul meu ca să lucreze aicea ce trebuie. El e leat 1914! Mândru, cu fecioru său, omul a intrat să ia lucru măcar că e-n zi de Sâmbătă! Doi meseriași se prezintă după aceea, imediat, gâfâind: Trăiți domnule colonel, pe noi ne-a căutat poliția și nu ne-a găsit, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lele, nu bagi cărțile mele în seamă. Să cauți să-l lași să-și ia ce e obiceiul, că vom trămite Domnia mea de acolo, te va spânzura... Aceasta-ți scriu și însumi am zis Domnia mea. Scris Octomvrie 24, leat 7125. *1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de argint aurit ctitoricești, nr. inv. 108, în picior de lemn. 17.Două covoare vechi. 18.Una ladă de Brașov, nr. inv. 320. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în triplu exemplar. Delegat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tzigara-Samurcaș Superioara Sf. Mânăstiri Horezu ss. Monahia Epifania Teodorescu ss. Preot M. Aureliu. Unul dintre covoarele orientale de sub nr. 17 a fost lăsat la Mînăstire ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Epifania Teodorescu Am ridicat 11 (unsprăzece) talere de zinc cu inscripția leatului. PROCES-VERBAL NR. 8 Astăzi, 22 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, împuternicit prin înaltul ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916 a transporta Tezaurele Mănăstirilor, am ridicat de la Sf. Mănăstire Arnota, județul Vâlcea, următoarele odoare ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tetraevanghel slav, ferecat. 2.Evanghelie gr., tipărită Veneția, 1799, ferecată. 3.Evanghelie gr., tipărită Veneția, 1793, ferecată. 4.Evanghelie slavă, tipărită Pecersca, 1697, legată pluș și argint. 5.Cutia Sf. Moaște Vasile cu data 1765 - argint. 6.Cutia Sf. Moaște, leat 7145-1637 - argint aurit. 7.Douzeci și trei linguri cu inscripție Vasile VV și Tudosea (una ruptă). 8.Douăzeci și două lingurițe argint, 1861. 9.Panagher de aur de la Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, dat bisericii sale din Bacău. 10Disc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
afirmați în '60-'70, despre care am scris favorabil, în repetate rânduri, nu o dată în premieră: Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru, Petre Stoica, Florin Mugur, Șerban Foarță, Constantin Abăluță, Daniel Turcea. Îl adaug acum pe Miron Kiropol, de un leat cu mine, a cărui impresionantă creație am cunoscut-o mai îndeaproape abia în ultimii ani. Am greșit oare cu selecția mea? Criticul Grigurcu este considerat unul dintre cei mai exacți cititori de poezie din cultura română, un diagnostician de elită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Îmi amintesc foarte bine. Aveam opt sau nouă ani când tatăl meu mi-a pus în brațe un teanc de cărți cu povești și o revistă al cărei titlu era Universul copiilor. Cu siguranță că mai există, printre oamenii din leatul meu sau mai vârstnici, foști cititori ai acestei publicații, scoase înainte de război și un timp după, de N. Batzaria (Moș Nae), un scriitor și publicist astăzi uitat. M-a încântat cu revista lui de îndată ce am deschis-o, căci mă introducea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
vehiculata anecdotă. Culmea este că nu doar cei tineri din redacție nu m-au putut identifica în tânărul subțirel, cu mustăcioară neagră, din fotografie, dar nici N.M. Ca și ei, m-a întrebat: Ăsta cine-i? Și N.M. este din leatul meu, multe am suferit împreună, vorba lui Băieșu, nu de ieri, de azi ne cunoaștem, ci chiar din vremurile în care ne proiectează vechea fotografie. Cu toate acestea, nici el n-a putut face vreo legătură între mine, cel de-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Adus-au Neagoe-vodă și o icoană den Țarigrad, chipul domnului Hristos ; care un ovrei au dat cu un cuțit În chipul domnului, și au ieșit sânge. Se vede și până astăzi În icoană - că iaste la Argeș, la mănăstirea sa ; leat 7023 [= 1515]” <endnote id="(75)"/>. De asemenea, legenda a fost relatată și de Paul de Alep - secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei - În jurnalul călătoriei lor În Țările Române. El a descris icoana respectivă, pe care a văzut-o la Mănăstirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la buzunari Și banii care-i găsește La săraci Îi Împărțește <endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când se judecau „străini” În cadrul Divanului, ca În acest fragment dintr-o cronică versificată, Istoria Țării Românești dă la leat 1769 : Amândoi [dregătorii] ținea bastoane Și judeca din canoane. Pe armeni și pă ovrei Îi lăsase numai p[i]ei <endnote id="(712, p. 134)"/>. Câteodată, crima etnică era privită cu (auto)ironie : „Un ghiet creștin a omorât pe un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fusese trimisă și o listă a acestora iar finalul adresei avea următorul text: „Tot odată vă facem cunoscut că din aceștia se scutescu numai acei ce sunt funcționari ai Statului”. Iată și numele celor chemați la oaste pentru a instrui leatul: „Steria Atanasie, Giurcăneanu Ion, Nică Gheorghiu, Enachi V. Enăchescu, Ion Cosivan, Alixandru Frunzescu, Costache Vasiliu, Baican Ilie, Drosu Ion (toți caporali). Meri Acri Vasile, Munteanu Gheorghe, Camariu Anton, Ianuși Ștefan, Frențescu Dumitru, Gheorghe Mihalachi, Patrași Ioje, Bostan Ștefan, Antonică Dumitru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu as fi un adev)rât american dac) nu as Împ)rt)și aceast) sl)biciune - deci „suprafețe estetice”. Ins) Prall vorbea despre viața obișnuit) și experiențele banale, despre o ceașc) de cafea sau faldurile unei draperii, despre o g)leat) pus) sub un burlan: „Savurând, iubind contemplarea” gusturilor, culorilor, formelor, miresmelor. Cred c) aceast) capacitate de a contemplă a fost și ea afectat). Ceea ce Îmi reamintește remarcă f)cut) de A.B. Yehoshua despre dificultatea (mai degrab) imposibilitatea) de a
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
rămăsese decât pielea gospodărește spânzurată de o cracă sub un tei - plop tremurător în original). Și încă o dată, și mai puternic, în Cântecul cățelei, poezie care beneficiază în limba română de mai multe versiuni, datorate lui George Lesnea, Lucian Blaga (leatul lui Esenin!), Ioanichie Olteanu... Subiectul, care învecinează banalitatea (asprei vieți țărănești) cu tragedia (maternității) demarează cât se poate de simplu: un mujic deloc idealizat de ultimul poet cu satu-n glas își face, amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în cadrul ambasadei RS România din Santiago de Chile, care în prezent se află în țară, în vederea verificării și luării măsurilor care se impun. Rugăm a fi informați asupra rezultatului verificărilor și măsurile luate. SECRETAR DE STAT G-ral Mr. ZAGONEANU GHEORGHE "Leatul" de la UM 0625 a dispus pe nota primită: Măsuri urgente de verificare. Informare și la 0195. Stimate tovarășe... Gheorghe, ce-ai făcut mătălică "în ultimii 5 ani"? Ai rămas tot secretar de stat? Ai fost avansat și ai devenit general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de la Cernăuți). ...Frumoasă zestre... ca și trenurile de refugiu, în care am călătorit douăzeci de zile pe o platformă, sub ninsoare rea, cum sunt ultimele ninsori ale iernii. Toate acestea m-au înzestrat, pe mine și pe cei de un leat cu mine, cu un anume profil sufletesc. Dar o să adun cu grijă, așternându-le la loc ferit, și "altfel" de imagini. Câteva, puține, cărți, amintiri din călătorii, unele uluitoare; concerte de neuitat; marile spectacole de teatru (când încă nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pînă cînd îi ieșea următorul om în cale. Însă tot Puskas stopa perfect, pe Oxford, o minge trimisă de Di Stefano de la 40 de metri. Oare cîți fotbaliști din generația de azi pot să facă asta? A vorbit Di Stefano, leat cu dispărutul. A ieșit apoi la rampă Zoco. A apărut în imagini bătrînul Santiago Bernabeu, care avea întotdeauna garoafă la butonieră. L-au arătat și pe Franco. Făuritorul Spaniei moderne avea mai multe motive să-l îndrăgească pe Puskas. Întîi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
subțirele Și din grumazi cu mărgele... Un număr de cronici rimate din a doua jumătate a secolului XVIII aparțin unei producții mahalagești, cu stângăcii savante, ritmuri inegale și o mare măscărie populară, prevestind pseudofolclorul suprarealist, exemplu Istoria Țării Românești de la leatu 1769 și a Bucureștilor, săracii: Ce să vezi și ce să zici? O grămadă de calici, Toate ulițele pline De mișei, de porci de câine, Cu câte un peșkir legat de mâni Și-n cap pene de găini. Uciderea lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
boare Ca un miros fără floare, Al căreia lemn uscat Rădăcina și-a uitat. Ca un foc fără cărbune, Ca un fum fără tăciune. Sfintele sale potire Au intrat în clocotire, Sufletul îmi umblă beat Pe subt veac și peste leat. Și de sfântă băutură Mă ia cu frig și căldură. Carnea n-ar fi mai bolnavă Dac-aș fi băut otravă. Cu Flori de mucigai Arghezi începe o poezie de savoare, presu-punînd un cititor pregătit. Punctul de plecare îl formează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șuie sălbăticiuni roșcate. EUGEN JEBELEANU ȘI ALȚI POEȚI Eugen Jebeleanu, care voia în poezie "puritățile din ape și din cer", "incendii" "în diamant", barbiza excesiv, dând indicații de facultate poetică în descrierea parnasiană a unei cești: Văd timp de bătălii. Leat mediu. Cu alții-n fier și-n gânduri grave, Dădu și prințul un asediu. Pe undeva, prin mlaștini slave. Acum scrie o poezie (Elegii și alte poeme, Cântecele regilor de jos) cu ușoară tendință socială, de un sentimentalism minor, patetică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
id=”1”> Această poezie ilustrează, pe de o parte existența factorului psihologic sensibilitate la probleme în cazul băiatului, și, pe de altă parte, lipsa acestui atribut, la spectatorul invidios. de Tudor Arghezi Într-o vreme la-nceput Și-ntr-un leat nemaiștiut, Care, nu pot să însemn, Casele erau de lemn. Și ulucile de scânduri, Ca și azi, întinse rânduri, Puse strâmb și cap la cap Și proptite cu proțap. Dar zburau cu fiecare Vânt mai tare, Case, garduri și pătule
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
iar în fruntea pomelnicului a scris cu litere mari fapta cea hoțească a lui C. Mavrocordat": „Pomelnicu a fericiților ctitori a Sfintei Episcopii Huși. Ce s-au prefăcut din porunca Preasfinției sale Kyrio Kir Iacovu când au intrat episcop la leat 1782 Decembrie 18 în vremea când Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod, la moartea fratelui Episcop Inochentie, au prădat Episcopia Huși până în scândură și a aruncat-o în grea datorie de 75 pungi de bani". Defăimarea era spre știința generațiilor următoare, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
împrejurare, împuținându-i-se resursele, episcopul Meletie propune și roagă pe domnitor să-i sporească veniturile întru susținerea economică a eparhiei. Ioan Scarlat Alexandru Calimachi, consultându-și divanul, ținând seama de actele anterioare ale „Domnului Constantin Dimitrie Moruzi Voievod din leatul 1782 Ghenarie 9, cât și de altul de la domnul Alexandru Constantin Voievod din leat 1783, precum și din alte dovezi", „a găsit cu cale ca pe lângă dejma obișnuită... ponturile visteriei din câmp și din apă, din vii și din livezi, să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sporească veniturile întru susținerea economică a eparhiei. Ioan Scarlat Alexandru Calimachi, consultându-și divanul, ținând seama de actele anterioare ale „Domnului Constantin Dimitrie Moruzi Voievod din leatul 1782 Ghenarie 9, cât și de altul de la domnul Alexandru Constantin Voievod din leat 1783, precum și din alte dovezi", „a găsit cu cale ca pe lângă dejma obișnuită... ponturile visteriei din câmp și din apă, din vii și din livezi, să se facă și în venitul vetrei târgului oareșcare sporire"... Adică să se ia „5
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]