2,513 matches
-
clasic sau neoclasic epurate de încărcătura greoaie a pantomimei, excesul de pantomimă din baletul Corsarul devine obositor și, în același timp, nu limpezește cursul acțiunii, ci, din contră, îl încâlcește. Prin comparație, ce "curate" sunt alte două balete romantice, Lacul lebedelor și Giselle, în care dansul este rege, pantomima abia strecurându-se ici-colo în spectacol. După baletul Don Quijote sau, cronologic, înaintea lui, Corsarul este un alt exemplu de inabilă, neinspirată transpunere a unei opere literare într-un spectacol de balet, în
Secolul al XIX-lea resuscitat by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9664_a_10989]
-
și chipurile de odinioară ale tinerei mame, corpul subțire de elf, așa cum va rămâne Astrid Lindgren până la bătrânețe. Și acel chip obsedant din fotografia cu prietenele ei din sat, toate îmbrăcate în haine bărbătești, Astrid cu șapcă și gât de lebădă amintind de un Gavroche din bătăliile de stradă, totul fiind în ea: mândrie și nesupunere autentică. Se spune că a fost o fată-băiat expunându-și feminitatea foarte rar, o fată de la țară pentru care n-au existat interdicții și roluri
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
Ștefănescu spune, În cartea lui, că sunt actori care n-ajung treapta, uneori sublimă, a ratării. Just! Dar cît doare acest sublim!... Despre talent : „Sunt mai talentat ca mine!” (Gh. Pituț). Ori , după vizionarea unui spectacol de operă, Coleridge răbufnea: „Lebedele cîntă Înainte de-a muri. N-ar fi rău dacă unii tenori ar muri, Înainte de-a cînta!”. Îtr-o seară, jucîndu-l pe Hamlet, celebrul Daniel Day Lewis a ieșit din scenă după 45 de minute și a refuzat să reintre
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
să explice și de ce un spectacol nu i se pare meritoriu...Chiar dacă pe moment artiștii vor fi indignați, ulterior opinia teatrologului Îi va pune pe (poate, profitabile) gînduri... Beatrice Rancea vorbind,Într-o emisiune tv, despre minunata Natalie Portman În Lebăda neagră afirmă: doar cei care-au făcut balet Înțeleg dificultatea rolului. Punct de vedere discutabil: ce se fac, În cazul acesta, actorii care au fost slabi la fizică și trebuie să-l joace pe Einstein? Criticii obezi și cu platfus
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
așa cere regulamentul). Un exemplu din practică constă în folosirea unor piese muzicale clasice de mare amplitudine și trăire afectivă ca acompaniament al exercițiului la sol al unor „mini-gimnaste” de 28-30 kg. și 130 cm. (Ravel - 53 „Bolero”; Ceaikovski - „Lacul lebedelor”; Prokopiev - „Spartacus”, Bizzet - „Carmen”, etc.)”5. În realizarea lucrului pe exerciții artistice la sol s-a urmărit execuția cât mai corectă și expresivă, dinamismul și amplitudinea corespunzătoare a mișcărilor, elementelor și combinațiilor, succesul în obținerea unor rezultate înalte depinzând foarte
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
așa cere regulamentul). Un exemplu din practică constă în folosirea unor piese muzicale clasice de mare amplitudine și trăire afectivă ca acompaniament al exercițiului la sol al unor „mini-gimnaste” de 28-30 kg. și 130 cm. (Ravel - 53 „Bolero”; Ceaikovski - „Lacul lebedelor”; Prokopiev - „Spartacus”, Bizzet - „Carmen”, etc.)”5. În realizarea lucrului pe exerciții artistice la sol s-a urmărit execuția cât mai corectă și expresivă, dinamismul și amplitudinea corespunzătoare a mișcărilor, elementelor și combinațiilor, succesul în obținerea unor rezultate înalte depinzând foarte
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
de când a aflat că fusesem dascăl), hai să vedem ce mai găsești acum, că am devenit tare curioasă... Și după ce-și dezvelea dinții albi și chițăia ștrengărește, sorbea din paharul cu șampanie și aștepta. 126 La mulți ani fericiți, lebădă grațioasă, am spus eu banal, frizând din nou ridicolul. Dar ea râdea cu toată ființa, coborând uneori capul spre umărul meu și amețindu-mă din nou cu parfumul părului ei bogat. Mi-a spus că se duce până la baie și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Ștefănescu spune, În cartea lui, că sunt actori care n-ajung treapta, uneori sublimă, a ratării. Just! Dar cît doare acest sublim!... Despre talent : „Sunt mai talentat ca mine!” (Gh. Pituț). Ori , după vizionarea unui spectacol de operă, Coleridge răbufnea: „Lebedele cîntă Înainte de-a muri. N-ar fi rău dacă unii tenori ar muri, Înainte de-a cînta!”. Recunosc, nu am știut, pînă mai ieri, multe lucruri despre Silvian Floarea. Acum știu că este un dramaturg. Cu vocație autentică. Al
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nări. Deocamdată Însă, micile detectoare de viață stăteau Îngrămădite ca niște tufe, În spatele unei alunițe parcă anume plasate ca semn de recunoaștere a peșterii În care vreun pirat Își dosise bogățiile inimaginabile. Vizavi de Jimbo, tăcută și grațioasă ca o lebădă și inertă ca un cuvânt de rămas-bun, era Anette. Părea că doar poposise acolo, strecurându-se În pat pentru a trage un pui de somn ori așezându-se câteva clipe În fața unei oglinzi, deși toată viața ei se reflectase numai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
animație se pot face cele mai reușite parabole politice și filozofice, nu mi-a stat în fire, recunoaște Regizorașul, dar niciodată nu-i prea tîrziu. Jiri Trnka, din Cehoslovacia, ăsta e numele regizorului, iar filmul a fost cîntecul lui de lebădă. Asta înseamnă că și în Cehoslovacia va fi revoluție, după ce va fi la noi, spune Santinelă fără să se gîndească prea mult. A fost deja, îi răspunde Regizorașul mecanic, noi am rămas ultimii, dar ia spune-mi, unde ai auzit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o existență demnă. Cu tine va fi mai greu, măgar bătrân și bășinos! Poate vei fi Însă internat Într-un sanatoriu de boli mintale la marginea unei păduri de pini, și-ți vei dicta memoriile, unei infirmiere cu gât de lebădă și surâs de Giocondă,,. Antoniu Începe să râdă, amuzându-se singur la ideea, că umbra patrupedă a lui Ben, va căpăta demnitatea pe care stăpânul lui și-a pierdut-o. -Și să mai știi, copac ofilit, frunză veștejită, că această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În picioare are o pereche de sandale, tot portocalii. Pe umăr, poartă un fel de geantă sport, bleu, Încăpătoare. Emană un miros de flori de câmp, și are unghiile Îngrijit tăiate și date cu lac strălucitor. -De undea-i apărut lebădă sălbatică? Antoniu nu-și poate stăpâni bucuria. -Cred că mă confundați...se scuză zâmbind tânăra reporteriță. Haideți mai bine, să vorbim despre cerșetori și cerșetorie. De dimineață tot caut un cerșetor așa, mai prezentabil și Îmbrăcat mai curat. Însfârșit, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și cafeniu, părând că se clatină și că se retrage, arăta mai degrabă a decor de teatru. În dreptul lui, conturate clar și incredibil de simplu, ca într-o stampă chinezească, pluteau pe suprafața râului, în lumina incertă și apoasă, două lebede ce lunecau în josul râului însoțite de ramura unui copac ce nu putea fi identificat. Se întoarseră puțin, apoi se depărtară și în cele din urmă dispărură. Mi-am continuat drumul, apoi m-am oprit lângă parapet și am privit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cu mădularul meu înmuiat lipit de obraz, ca un puișor ieșit din găoace. — Ei, hai, a mormăit ea, nu acum, știi că nu le am pe-astea cu poeziile. — Pe-asta ai s-o înțelegi. E despre cordeală. Despre o lebădă care fute o fată frumoasă. Și-a ridicat privirea fluturându-și genele false. — O-la-la. — Dar e o poezie serioasă. — Păi, zise ea lingându-mi cariciul, e o ofensă gravă. Ah, irezistibile mândrele astea istețe din Sud, mai ales când sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe tine, Portnoy. Recită-mi poezia aia porcoasă. — Porte-noir, i-am răspuns eu, după care am început: Un suflu brusc... Aripa se mai zbate. Uimită-și simte gâtul strâns în cioc, I-s coapsele de áripi mângâiate Și-o strânge lebăda la piept cu foc. — Auzi la el, coapsele! a exclamat ea. Unde-ai învățat chestia asta? — Șșșt. Stai, că mai e. Cum poate spaima să se smulgă din Înalta slavă-n pene-ntruchipată? Ce poate trupul ei, sub albul chin, Decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
literatura. Arta poate lua naștere oriunde în spațiu și timp. O pungă de plastic, albă, dansând cu vântul toamnei, pe fundalul unui zid cenușiu de beton (American Beautyă, poate să-mi stârnească aceeași emoție ca o mare balerină în Lacul lebedelor. Arta a început pe pereții peșterilor, la primele sunete articulate scoase în jurul focului, și va ajunge la imense holograme proiectate pe vârfurile munților sau în spațiul cosmic. Lumea, viața nu sunt omogene, nici izotrope. Nu orice segment existențial are noimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
să mai fie pământ. Dincolo de deal și de soldatul necunoscut e sărăcimea. Dar și la „Sfântu’ Vasile”, de când au înmormântat-o pe mătușa primului-ministru, au făcut o alee pentru ștabi, au pus pietriș, e și-o fântână acolo, c-o lebădă din care țâșnește apa. Și primarul are loc de veci acolo. Au schimbat gardul, e lumină, e pază. - Și care-ar fi cel mai aproape de cartierul nou de vile? - Cred că „Sfântu’ Vasile”... E cineva important? - E-un profesor universitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
care-l cere? Și care-i gata să accepte sensul prezentat în cuvintele unui străin? Dindărătul colii, vocea Contelui spune: — Un ziarist are dreptul... ... și datoria de-a distruge vițeii de aur la a căror apariție a contribuit. Cântec de lebădă O poveste de Contele Calomniei Într-o zi, câinele meu mănâncă nu știu ce gunoi învelit într-o folie de aluminiu, și trebuie să i se facă radiografii de vreo mie de parali. Curtea din spatele blocului meu e plină de gunoaie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să fie înlocuite cu albul monoton. Doar oceanul verde al coniferelor își păstra culoarea peste ani, peste decenii. Ciobanul stătea în ușă povestindu-ne cum în noaptea aceea privind afară văzu cum garda de onoare a cerului se schimba, constelația Lebedei făcând loc constelației Orionului, care urma să domnească peste întinderile albe de zăpadă. Povestirea ciobanului era foarte frumoasă. Printre pânzele imense și schimbătoare ale nopții miam imaginat muntele acela necunoscut ca un uriaș telescop care privea lumea de sus și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
asfințitului, până ce nu se mai vedeau decât niște puncte negre, în depărtări abia zărite. Începui să privesc iar misterioasa baltă, ce parcă adormea liniștită, legănându-și valurile fine, ca o părere. Și pe-ntinsul apei nu se vedea decât o lebădă albă ca spuma laptelui, ce dormita și ea, grațioasă, sub umbra întunecată a unei sălcii uitate. Pasărea parcă înspuma întunecimea acelui loc, întovărășind bătrâna salcie. Luna de argint încununa bolțile cerești. Cărările de păcură erau acum luminate de văpaia lunii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
venea peste aceste locuri ca o binecuvântare a naturii. Înserarea se lăsase ușor, fără să-mi dau seama. Pe cer, mii de steluțe albe vegheau asupra acelui loc: una îngrijea poate de un fir de lejnicioară, alta veghea asupra unei lebede ce acum dormea cu capul în penele-i de argint, iar sus de tot, luceafărul nopții își trimitea ninsoarea de steluțe albe spre lacul fermecat, înfășurându-l într-o lumină nouă, caldă. Dar, deodată, se auzi un țipăt nemelodios: era
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în penele-i de argint, iar sus de tot, luceafărul nopții își trimitea ninsoarea de steluțe albe spre lacul fermecat, înfășurându-l într-o lumină nouă, caldă. Dar, deodată, se auzi un țipăt nemelodios: era cântul de pe urmă al unei lebede. Se stinse o viață aici pe pământ. Lacul își pierduse un tovarăș. Privind în sus pe cer, văzui o steluță mică, o scânteie de foc, cum aluneca de pe boltă și-și stinge licăririle. Poate era steaua acestei lebede sau poate
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
al unei lebede. Se stinse o viață aici pe pământ. Lacul își pierduse un tovarăș. Privind în sus pe cer, văzui o steluță mică, o scânteie de foc, cum aluneca de pe boltă și-și stinge licăririle. Poate era steaua acestei lebede sau poate, fermecată fiind de această împărăție de apă, se coborî să dea strălucirea ei bătrânului lac. Însă, înaintea steluței, luna își trimise ea razele de argint înspre misterioasa baltă. Privind înainte, luciul de cristal al lacului mă fermeca. Părea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de vis. Și în aceste împrejurări nu poți decât să-l lași pe moș Ene să-ți picure pe gene câteva prafuri de somn și să adormi liniștit în mijlocul naturii, în mijlocul vieții, visând o poveste cu un lac, cu o lebădă, cu o steluță, cu lună, cu doi tineri... Alina Catană, clasa a VII-a C Pe malul mării Stăteam lângă nisipul fierbinte al mării, departe de locurile animate, care-mi displăceau. Stăteam pe un colț de debarcader... Singură... Meditând... Valurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
deasupra liniei orizontului. Săgeți de flăcări prinseseră viață în jurul meu. În apa de argint a canalului dunărean, peștii săreau zglobiu, vestind începutul unei noi zile. Aburi fantomatici se înălțau din apă spre cerul limpede ca lacrima. Din stufăriș ieșiră opt lebede, grațioase, ca niște prințese ale naturii. Numeroase viețuitoare își semnalau prezența prin foșnetul și ciripitul necontenit. De după un colț al canalului, își făcură apariția lotcile pescarilor lipoveni. Deși învățați cu răsăritul soarelui, se citea pe fața lor mândria și dragostea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]