464 matches
-
implicate, ca puncte de plecare în elaborarea strategiei celei mai adecvate pentru depășirea lor. Parteneriatele școală - familie nu se reduc la aceste forme tradiționale prin care școala colaborează cu familia: ședințe cu părinții, vizite la domiciliul elevilor, corespondența cu părinții, lectoratele pedagogice, vizitele părinților la școală etc. În contextul reformării învățământului românesc actual, parteneriatele educaționale trebuie să ofere soluții reale la marile probleme cu care se confruntă învățământul, la realizarea cărora să contribuie: întregul personal angajat în învățământ, toți elevii din
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
elevilor și studenților o înțelegere a sensurilor unei opere. Sunt de remarcat și încercări de bibliografiere a unor probleme literare (Al. Bojin, Tudor Arghezi văzut de contemporani, Ion Brăescu, Literatura franceză în traducerea scriitorilor români ș.a.). Cei interesați de specificul lectoratelor de limba română din străinătate găsesc informații bogate despre activitatea acestora la rubrica „Limba și literatura română peste hotare”. Mai rar întâlnite în paginile altor publicații, articolele și studiile de stilistică, incluse în rubrica „Limbă și stil”, se adresează celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
Verso" / 177 3.3.2.11. "Destine literare" / 178 3.3.2.12. Revista "Steaua" / 180 3.3.2.13. Revista "România literară" / 181 3.3.2.14. Revista "Familia" / 182 3.3.3. Ghid complet: Finlanda / 184 Capitolul 4. Lectoratul de la Turku și revista "Columna" / 187 4.1. Lectoratul de limba română de la Universitatea din Turku / 187 4.2. "Columna" - depozitar de marcă al receptării literaturii și culturii finlandeze / 190 4.2.1. În "Columna" despre "Columna" / 190 4.2
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
3.3.2.12. Revista "Steaua" / 180 3.3.2.13. Revista "România literară" / 181 3.3.2.14. Revista "Familia" / 182 3.3.3. Ghid complet: Finlanda / 184 Capitolul 4. Lectoratul de la Turku și revista "Columna" / 187 4.1. Lectoratul de limba română de la Universitatea din Turku / 187 4.2. "Columna" - depozitar de marcă al receptării literaturii și culturii finlandeze / 190 4.2.1. În "Columna" despre "Columna" / 190 4.2.2. Traduceri publicate în paginile revistei / 192 4.2
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
multiple repercusiuni. O a doua publicație reținută de autor pentru bogăția materialului său privitor la cele două țări este revista "Columna", revistă cu un caracter cu totul special deoarece este redactată în mare parte în limba română, ca publicație a Lectoratului de limba română de la Universitatea din Turku, revistă ce se caracterizează prin marea bogăție de texte pe această temă. Între materialele publicate aici, se numără cele intitulate Relații diplomatice dintre România și Finlanda, Relațiile româno-finlandeze în 1941. Eduard Hjalmar Palin-ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acest "subiect" poate să-l întrețină sub raporturile confluențelor și interferențelor în spațiul celor două culturi (chiar dacă jazzul, filmul, rock-ul sau teatrul de păpuși pot crea și ele evenimente pe măsură). Demn de tot interesul este însă capitolul intitulat Lectoratul de la Turku și revista "Columna", care dă măsura unei exigențe sporite în comentariu și informație vehiculată. Prezența unei reviste românești de natura și cuprinsul "Columnei" este un caz destul de rar în istoria raporturilor culturale românești cu alte țări, fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acesteia sub cinci teme principale: dans, artă, film, literatură și muzică finlandeză. Alte publicații avute în vedere au fost "Tribuna", "Oglinda literară", "Suplimentul de cultură", "Transilvania" etc. Capitolul al patrulea a fost rezervat unei celule românești din Finlanda, mai precis lectoratului de limbă și cultură română de la Universitatea din Turku, înființat în 1975, și revistei "Columna", singura revistă cu apariție constantă din 1982 dedicată exclusiv interferențelor culturale româno-finlandeze. Lectoratul de la Turku a fost, până în 2008, singurul din întreaga Scandinavie și a
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al patrulea a fost rezervat unei celule românești din Finlanda, mai precis lectoratului de limbă și cultură română de la Universitatea din Turku, înființat în 1975, și revistei "Columna", singura revistă cu apariție constantă din 1982 dedicată exclusiv interferențelor culturale româno-finlandeze. Lectoratul de la Turku a fost, până în 2008, singurul din întreaga Scandinavie și a fost motorul principal de promovare a limbii și culturii române în Finlanda. Totodată, a mediat, în special cu ocazia diferitelor evenimente organizate în anii '80-'90, o mai
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost motorul principal de promovare a limbii și culturii române în Finlanda. Totodată, a mediat, în special cu ocazia diferitelor evenimente organizate în anii '80-'90, o mai bună cunoaștere între cele două națiuni, la nivel cultural și educațional. Revista lectoratului, "Columna", animată și susținută de lectorii care s-au succedat la Turku, a dus o intensă activitate de promovare a culturii românești pe de o parte, dar și de publicare a unor studii și traduceri din literatura finlandeză cu scopul
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandeză cu scopul de a face cunoscuți cititorului român diverși autori. Cu această ocazie trebuie amintit Ion Stăvăruș, inițiatorul "Columnei", precum și ceilalți lectori care au participat. Deși apărută pe tărâm finlandez și nu românesc, această revistă, angrenată în ansamblul activităților lectoratului, nu putea fi trecută cu vederea datorită densității materialelor publicate exact pe problematica abordată de această lucrare de cercetare. Capitolul al cincilea se centrează pe traduceri din literatura finlandeză contemporană, apărute în decada 2003-2013, și abordează atât scriitori confirmați valoric
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și Raoul Bossy. Din punct de vedere politic, cele două state se reunesc în coaliția germană împotriva Uniunii Sovietice, România susținând cauza Finlandei de a se elibera de sub teroarea sovietică. Legăturile dintre România și Finlanda sunt întărite prin înființarea unui lectorat românesc la Helsinki, lucru care a deschis calea numeroaselor conferințe, concerte, proiecții de film, reprezentații teatrale, conferințe radio, publicări de cărți, traduceri (traducerea operei Kalevala de Barbu Brezianu, în 1942), vizite jurnalistice, vizite ale unor artiști români, precum pianistul și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
au devenit apropiate datorită contextului istoric în care s-au aflat. Pentru poporul român, finlandezii reprezintă un model de corectitudine și inovație în mai multe domenii. România, la rândul ei, s-a făcut cunoscută Finlandei prin traducătorii săi, prin absolvenții lectoratului de la Universitatea din Turku, prin investitorii care au venit în țara noastră (de exemplu, Nokia). În finalul articolului, nu ezită să vorbească despre importanța revistei "Columna" care la rândul ei a jucat rolul de ambasador în Finlanda 68. Mircea Iliescu
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
poartă numele lui Alvar Aalto 246. Un ecou românesc la Universitatea din Turku, revista "Columna", încheie seria articolelor dedicate Finlandei. Această revistă reprezintă un liant între cultura finlandeză și cea românească. Revista este un periodic al studenților și cursanților de la lectoratul românesc al acestei universități. "Columna" își propune să prezinte câteva personalități artistice și literare românești, dar și opere fundamentale din literatura română. Pe lângă acestea, revista mai tratează subiecte privind caracteristicile limbii române, folclorul, proverbe românești și finlandeze, dar și experiența
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ambasadei Finlandei la București, ocazie cu care a participat și ambasadorul Finlandei în România, Pekka Harttila 329. Anul 2001 debuta cu expoziția de fotografie a grupului subREAL, Interviuri cu orașul- Helsinki. Urmează în luna februarie Kalevala Day, eveniment organizat de Lectoratul de limba finlandeză al Universității "Babeș-Bolyai". În luna următoare se lansează revista "Balkon", primul număr fiind dedicat Finlandei. În luna aprilie, Centrul Cultural Sindan organizează un workshop cu tema Limba și Literatura Finlandeză. Orchestra Filarmonicii "Transilvania" organizează, la rândul său
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
programul cuprinzând doar compozitori finlandezi. De asemenea, tot în 2001 s-a organizat Festivalul Filmului Finlandez la București și Cluj. Ca ultimă activitate pentru anul 2001 a fost organizarea Zilei Naționale a Finlandei la Centrul Cultural Sindan, în colaborare cu Lectoratul de limba finlandeză de la Universitatea "Babeș-Bolyai". Expoziția de fotografie a lui Eugen Alexandru Gustea de la Timișoara deschide seria activităților culturale din 2002, marcând colaborarea dintre Finlanda și România. În luna martie, trei artiști finlandezi organizează un performance cu ocazia Zilei
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pentru a le oferi informații practice referitoare la mijloacele de transport, cazare, orele de lucru, diferitele servicii (poștale, telecomunicații, sănătate, religioase) etc. Un lucru important de menționat este faptul că acest ghid furnizează și o serie de hărți. Capitolul 4 Lectoratul de la Turku și revista "Columna" 4.1. Lectoratul de limba română de la Universitatea din Turku Lectoratul de limba română din cadrul Universității din Turku, Finlanda, este unul dintre cele mai vechi lectorate deschise de statul român de-a lungul timpului. El
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mijloacele de transport, cazare, orele de lucru, diferitele servicii (poștale, telecomunicații, sănătate, religioase) etc. Un lucru important de menționat este faptul că acest ghid furnizează și o serie de hărți. Capitolul 4 Lectoratul de la Turku și revista "Columna" 4.1. Lectoratul de limba română de la Universitatea din Turku Lectoratul de limba română din cadrul Universității din Turku, Finlanda, este unul dintre cele mai vechi lectorate deschise de statul român de-a lungul timpului. El a fost întotdeauna găzduit de Facultatea de Științe
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
servicii (poștale, telecomunicații, sănătate, religioase) etc. Un lucru important de menționat este faptul că acest ghid furnizează și o serie de hărți. Capitolul 4 Lectoratul de la Turku și revista "Columna" 4.1. Lectoratul de limba română de la Universitatea din Turku Lectoratul de limba română din cadrul Universității din Turku, Finlanda, este unul dintre cele mai vechi lectorate deschise de statul român de-a lungul timpului. El a fost întotdeauna găzduit de Facultatea de Științe Umaniste a amintitei universități, având un statut privilegiat
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
aspecte oarecum contestate și neclare ale istoriei României. În cele din urmă, diversitatea e factorul cel mai important, iar faptul că limba română se bucură de succes, chiar și unul restrâns, e un fapt pozitiv. Istoric vorbind, rolul și scopul lectoratului a fost acela de a menține viu interesul vizavi de limba română, iar generațiile de profesori care s-au succedat și-au adus contribuția în funcție de propriile interese academice, aducând de fiecare dată un suflu nou și divers. Nu am vrea
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cursuri nu se bucură deloc de popularitate (de exemplu cursul de istoria limbii române sau cel de literatură), iar altele sunt mai apreciate de tânărul auditoriu (cursul de introducere în limba română, cel de exprimare orală sau cel de gramatică). Lectoratul de la Turku a fost timp de multă vreme, încă de la deschiderea lui în 1975, singurul din Finlanda. În 2013 s-a inaugurat de către statul român încă un lectorat, de data aceasta la Universitatea din Tampere. Așadar este ușor de imaginat
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
introducere în limba română, cel de exprimare orală sau cel de gramatică). Lectoratul de la Turku a fost timp de multă vreme, încă de la deschiderea lui în 1975, singurul din Finlanda. În 2013 s-a inaugurat de către statul român încă un lectorat, de data aceasta la Universitatea din Tampere. Așadar este ușor de imaginat statutul de limbă "exotică" al limbii române în aria scandinavă. Persoana de care se leagă crearea, menținerea și susținerea acestui lectorat este profesorul Lauri Lindgren. Așa cum susține și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a inaugurat de către statul român încă un lectorat, de data aceasta la Universitatea din Tampere. Așadar este ușor de imaginat statutul de limbă "exotică" al limbii române în aria scandinavă. Persoana de care se leagă crearea, menținerea și susținerea acestui lectorat este profesorul Lauri Lindgren. Așa cum susține și domnia sa într-un interviu acordat Marilenei Aldea: "Despre înființarea lectoratului românesc de aici, pot să spun că, într-adevăr, inițiativa mi-a aparținut. Nu am făcut decât să înaintez o propunere, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ușor de imaginat statutul de limbă "exotică" al limbii române în aria scandinavă. Persoana de care se leagă crearea, menținerea și susținerea acestui lectorat este profesorul Lauri Lindgren. Așa cum susține și domnia sa într-un interviu acordat Marilenei Aldea: "Despre înființarea lectoratului românesc de aici, pot să spun că, într-adevăr, inițiativa mi-a aparținut. Nu am făcut decât să înaintez o propunere, în acest sens, Ministerului Învățământului din România. Ministru era atunci Prof. Dr. Mircea Malița"701. Distinsul profesor emerit amintește
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
făcut decât să înaintez o propunere, în acest sens, Ministerului Învățământului din România. Ministru era atunci Prof. Dr. Mircea Malița"701. Distinsul profesor emerit amintește cum "apoi, prin cooperare, ministerele de resort, din Finlanda și din România, au înființat un Lectorat de Limba Română la Turku și un Lectorat de limbă finlandeză la Cluj. Lectoratul românesc de la Turku a funcționat aproape continuu, cu excepția unor scurte întreruperi, la sfârșitul anilor șaptezeci și optzeci"702. Dar trebuie spus că predarea limbii române în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sens, Ministerului Învățământului din România. Ministru era atunci Prof. Dr. Mircea Malița"701. Distinsul profesor emerit amintește cum "apoi, prin cooperare, ministerele de resort, din Finlanda și din România, au înființat un Lectorat de Limba Română la Turku și un Lectorat de limbă finlandeză la Cluj. Lectoratul românesc de la Turku a funcționat aproape continuu, cu excepția unor scurte întreruperi, la sfârșitul anilor șaptezeci și optzeci"702. Dar trebuie spus că predarea limbii române în Finlanda nu a început în 1975; în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]