1,947,676 matches
-
realitate nouă apare în urma repetatelor mișcări de emancipare socio-politică întreprinse în secolul al XIX-lea: cea a repaosului duminical. În martie 1897, se votează de către guvernul român legea repaosului duminical în zilele de duminică și sărbători. Alte țări votaseră aceeași lege mai devreme. Tradiționala zi a domnului (a se înțelege, pentru un răstimp, a patronului) devine o zi a omului." Pornind de la un simplu fapt, să-i zicem, de stare civilă, autorul ajunge la implicații existențiale și la reflexul acestora în
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
gratis -, și mai mult timp liber - pentru table, barbut și flecăreala de la bodegă. O astfel de inițiativă ar fi scos în stradă în orice altă țară post-comunistă - dar acolo așa ceva e de neimaginat, pentru că lucrurile s-au rezolvat firesc, prin legi limpezi și eficiente - nu câteva mii, ci zeci sau sute de mii de cetățeni. La noi, cu chiu cu vai, vreo două mii de disperați s-au gândit că vor putea forma simbolicul lanț al bunului-simț în jurul nesimțirii cvasi-generalizate, reprezentată de
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
Ceaușescu? Dar cu "mineriadele"? Dar cu Târgu-Mureșul? Cu glas tare, am întrebat: "Dar ce se întâmplă dacă ai tăi chiar vor face ceea ce, demagogic, au promis? Adică îi vor da cheile arhivei Securității lui Ticu Dumitrescu și vor accepta aplicarea legii?" Prietenul meu a închis câteva secunde ochii, meditând, apoi s-a întors spre mine: În cazul ăsta, nu garantez nimic. La urma urmelor, nici nu suntem atât de departe de Iugoslavia, nu?"
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
transmis de domnul avocat Roland Cotârlan, cosemnatar alături de A.N.U.C. al materialelor privind necesitatea completării Constituției cu prevederile referitoare la cultură. (Red.) Legiuitorul constituant român de la 1991 nu a urmat modelul francez considerând (pe bună dreptate) că noua lege fundamentală a României trebuie să cuprindă și alte reglementări decât cele strict tehnice, rezervate funcționării statului și legiferării. Ca atare, o parte din articolele cuprinse în Titlul I și aproape toate cele 43 de articole ale Titlului II, adică mai
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
îngriji de conservarea moștenirii culturale și de a îngriji monumentele istorice și culturale." Art. 10 al Constituției Republicii Moldova prevede: "Statul recunoaște și garanteză dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase." Legile britanice nu sunt ierarhizate în constituționale, organice sau ordinare. Toate actele normative emanate de la Parlament au valoare egală și sunt integrate Sistemului Legal al Marii Britanii. Secțiunea 29 - Cultura - din sistemul legal al Marii Britanii prevede că " Fiecare are dreptul de a
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
par a fi studenți la Oxford, în cea mai consistentă parte a reprezentației au alură de cuțitari ori retardați, iar către final, cu ocazia reprezentării Prea lamentabilei comedii și prea îngrozitoarei morți a lui Piram și Tisbe sunt aristocrați în lege. Cum se explică aceste metamorfoze? Mister! Puck nu prelinge licoarea vrăjită pe ochii îndrăgostiților, ci le-o injectează cu o sârguință malefică pe post de drog. Meșteșugarii s-au metamorfozat în șantieriști, pompieri și instalatori autohtoni, care mai mult vorbesc
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
să treacă în șomaj. Ministrul Agriculturii a început o campanie de schimbare la față a fermierului român, iar ministrul Transporturilor vorbește despre autostrăzi și despre diverse proiecte de modernizare a drumurilor naționale. Dar nici Guvernul ca emanator de proiecte de legi nu stă degeaba. A produs un pachet de legi anticorupție pentru care și-a asumat răspunderea în Parlament, știind că dispune de o majoritate liniștitoare printre aleșii neamului chiar și fără sprijinul UDMR. De unde această agitație reformatoare? Politicienii din partidele
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
campanie de schimbare la față a fermierului român, iar ministrul Transporturilor vorbește despre autostrăzi și despre diverse proiecte de modernizare a drumurilor naționale. Dar nici Guvernul ca emanator de proiecte de legi nu stă degeaba. A produs un pachet de legi anticorupție pentru care și-a asumat răspunderea în Parlament, știind că dispune de o majoritate liniștitoare printre aleșii neamului chiar și fără sprijinul UDMR. De unde această agitație reformatoare? Politicienii din partidele de opoziție sînt de părere că, în mare parte
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
guvernele din timpul mandatului lui Emil Constantinescu, "Noi vrem să facem reforme, dar nu ne lasă poporul". Despre anticorupția la pachetul asumat în fața Parlamentului aș fi fost mulțumit să pot spune că guvernul lucrează bărbătește și se grăbește să aibă legi împotriva corupției care să intre în funcțiune cît mai repede. Din păcate, nu e cazul. Acest pachet de legi e un soi de varză legislativă care dovedește că guvernul nu prea știe ce vrea în lupta lui împotriva corupției sau
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
la pachetul asumat în fața Parlamentului aș fi fost mulțumit să pot spune că guvernul lucrează bărbătește și se grăbește să aibă legi împotriva corupției care să intre în funcțiune cît mai repede. Din păcate, nu e cazul. Acest pachet de legi e un soi de varză legislativă care dovedește că guvernul nu prea știe ce vrea în lupta lui împotriva corupției sau, mai rău, că se face că nu pricepe despre ce este vorba.
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
a lui Isus Cristos poate să devină, la insistența raționalistă a secolelor viitoare, un simbol, uman, numai, antropoformizat, ca atâtea altele ale cunoașterii și religiei de la vechii egipteni, cu obsesia morții, spre noi. O singură credință s-a împotrivit încălcării legilor fizice ale naturii, create de însuși Dumnezeu, refuzând orice fel de miracol, deci și o înviere din morți ad litteram, pe considerentul că, dacă un strop de ploaie ar cădea cu un milimetru mai jos ori mai sus, într-o
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
și o înviere din morți ad litteram, pe considerentul că, dacă un strop de ploaie ar cădea cu un milimetru mai jos ori mai sus, într-o parte sau alta față de ordinea universală strictă, întreg Cosmosul s-ar nărui cu legile lui cu tot. Credință, religie care nu-i alta decât iudaismul, anterior ca naștere și experiență, creștinismului; iar paradoxul umanității moderne, al celei mai avansate de când ea a trecut pragul preistoriei, îl constituie faptul că însuși Dumnezeu-Fiul, al creștinilor, este
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
luxului (teancuri de bani, îmbrăcăminte occidentală) și duce la prețuirea, fie și implicită, a sistemului care asigură nivelul de confort al personajului (îndeplinirea sau depășirea planului de producție la hectar ca realizare personală și scop profesional la Virginia în Serifii, Legea - inclusiv atunci cînd o încălca, în spiritul epocii, la Cezar în Dincolo de plăcere, progresul tehnologic al României la inginerul Dan Muraru, în Casa soarelui răsare). Invers, o poziție socială dezavantajată, presupune interese intelectuale și artistice, sfidarea normelor (de multe ori
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
Gabriel Dimisianu Nu mai știu, a fost sau nu promulgată "legea Pruteanu"? S-ar zice că nu a fost promulgată, din moment ce nu se văd semne că ar funcționa. Sau a fost promulgată și doar atât? Mulți au și prezis: va ieși legea Pruteanu dar nu se va aplica niciodată. Un lucru
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
Dimisianu Nu mai știu, a fost sau nu promulgată "legea Pruteanu"? S-ar zice că nu a fost promulgată, din moment ce nu se văd semne că ar funcționa. Sau a fost promulgată și doar atât? Mulți au și prezis: va ieși legea Pruteanu dar nu se va aplica niciodată. Un lucru pentru mine e totuși sigur. De unde locuiesc, de câte ori mă uit pe fereastră, văd neclintită firma cât toate zilele a supermarketului de peste drum: The Best. Este fosta noastră Alimentara care, urmând cursul
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
lume, cumpărătorii intră și ies în valuri. Nu par stresați de inscripționările în limbi străine, cum se temea pentru ei senatorul Pruteanu. Poate pe unii îi stresează prețurile, dar aceasta e altă problemă. Oricum, după tot tapajul, promulgată sau nu, legea Pruteanu a fost uitată. Brusc. De parcă nu s-ar fi vorbit despre ea niciodată. Păcat de atâta zbucium, păcat de energia imensă, inutil cheltuită de inițiatorul ei, plin de bune intenții, n-am nicio îndoială, însă neinspirat. De ce s-o
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
văzut, bătălia care am dat-o etc., etc. Dar acesta e un fleac, precum și confuzia dintre refulare și defulare, cuvinte folosite, ca sens, mereu unul în locul celuilalt. Dl Cosmâncă îl folosea pe recent pentru... viitor, promițând că nu știu ce articol de lege "îl vom modifica destul de recent" (adică repede!). Un șef de partid deplângea deunăzi "luptele intestinale" din formațiunea sa, iar alt om politic susținea că realizările unui coleg de partid merită o nota bene. Alte lucruri: de ce or fi spunând unii
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
Mitică Dragomir, senatorul fost fotbalist. Dar cine mânuiește beculețul, aceasta este problema. Cine sesizează greșelile, cine le clasifică în mici, mijlocii și mari? Dacă ar fi după mine primul la care aș recurge ar fi George Pruteanu, cu tot eșecul legii sale neinspirate. L-aș rechema, ca să vorbim tehnic, pe post. P.S. Scrisesem această notă când am aflat, de la un "telejurnal", că legea Pruteanu, întoarsă din drum de Președinte, este din nou în discuție la una din comisiile Parlamentului. Deci n-
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
mari? Dacă ar fi după mine primul la care aș recurge ar fi George Pruteanu, cu tot eșecul legii sale neinspirate. L-aș rechema, ca să vorbim tehnic, pe post. P.S. Scrisesem această notă când am aflat, de la un "telejurnal", că legea Pruteanu, întoarsă din drum de Președinte, este din nou în discuție la una din comisiile Parlamentului. Deci n-a fost promulgată, dar nici chiar uitată, cum am crezut. Faptul nu schimbă totuși cu nimic esența spuselor mele de mai sus
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
Mircea Mihăieș Ultimii ani ai lui Ceaușescu - ca și, în general, ultimii ani ai oricărei aberații politice - șochează prin mulțimea, diversitatea și, finalmente, inutilitatea legilor virulent represive. Vladimir Tismăneanu definea acest tip de reacții, cu totul străine ideii de lege, caracteristice regimurilor autoritare intrate în putrefacție, drept "interjecții dictatoriale". Amintiți-vă de puhoiul de "ordonanțe" din vremea lui Văcăroiu, simplă maculatură de cancelarie, de care
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Mircea Mihăieș Ultimii ani ai lui Ceaușescu - ca și, în general, ultimii ani ai oricărei aberații politice - șochează prin mulțimea, diversitatea și, finalmente, inutilitatea legilor virulent represive. Vladimir Tismăneanu definea acest tip de reacții, cu totul străine ideii de lege, caracteristice regimurilor autoritare intrate în putrefacție, drept "interjecții dictatoriale". Amintiți-vă de puhoiul de "ordonanțe" din vremea lui Văcăroiu, simplă maculatură de cancelarie, de care nu țineau seamă nici măcar cei ce le dăduseră. Ca să fim corecți până la capăt, nici blajin-haoticul
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
impozite, făcut una cu fotoliul. Regimul Năstase, care măcar la nivel de promovare a imaginii se arătase mai subtil, n-a putut evita catastrofa. De unde rezultă că legiferarea elucubrantă se află bine montată în gena politicianului român de toate culorile. Legi acut-limitatoare există în orice țară. Dar când un parlament votează texte de acest gen știe exact de ce-o face. La noi, unde parlamentul e o adunătură inertă de aplaudaci anexată unei haite de administratori iresponsabili, "interjecțiile" cutărui ministru ajung
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
un parlament votează texte de acest gen știe exact de ce-o face. La noi, unde parlamentul e o adunătură inertă de aplaudaci anexată unei haite de administratori iresponsabili, "interjecțiile" cutărui ministru ajung în trei secunde în "Monitorul Oficial". O lege altminteri normală, dură dar inevitabilă, precum aceea ce impozitează nu doar salariile ci și orice alt fel de avantaje ale angajaților, a devenit pretextul unui război civil mediatic. Pe de o parte, o mână de experți ai Ministerului Finanțelor, în
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
absolutiste", în prezent personalitățile de relief, prin forța lucrurilor directoare ("căpitanii ideologici", îndrumătorii "de tip guru", după cum îi persiflează Adrian Marino), cad în discredit: "Căci, în fond, absolutul manifestat pe tărîm religios, metafizic, juridic, estetic, etic sau politic, prin principii, legi, porunci etc., este la bête noire a enciclopediștilor". Pornire care nu face decît să limiteze enciclopedismul, să acorde iluminismului un statut de iremediabilă relativitate, în cadrele unei mentalități revolute: "Aceasta determină natura reducționistă a enciclopedismului, aceasta îl limitează între granițe
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
8). Succesiunea a două genitive e frecventă și normală; apariția a mai mult de trei e însă foarte rară. Secvența de patru substantive în genitiv se poate datora integrării sintactice a unui titlu care conținea deja două genitive: "amînarea adoptării Legii accelerării privatizării" (România liberă 1431, 1994, 3). În determinarea gradelor de acceptare a construcțiilor intră factorii evocați în recomandările lui T. Cipariu sau ale Mioarei Avram: dificultatea de a urmări relația semantică și mai ales monotonia repetării cacofonice a formelor
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]