17,036 matches
-
îl recomanda cu deosebire să trateze și să scrie cărțile Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (1895) și Legendele Maicii Domnului. În cele aproape 350 de pagini ale cărții, în fapt un amplu corpus de texte, sunt adunate nu numai legende propriu-zise, ci și datine, credințe, colinde, cântece de stea, descântece, bocete, toate concurând la conturarea unui portret al Sfintei Fecioare, al născătoarei de Dumnezeu, al apărătoarei și salvatoarei oamenilor “din toate nevoile și necazurile”. Sunt texte străbătute de pietate creștină
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
stea, descântece, bocete, toate concurând la conturarea unui portret al Sfintei Fecioare, al născătoarei de Dumnezeu, al apărătoarei și salvatoarei oamenilor “din toate nevoile și necazurile”. Sunt texte străbătute de pietate creștină, de respect religios, expresii ale cultului Maicii Domnului. Legenda Căutarea Domnului nostru Iisus Hristos, care își are izvorul în Viețile sfinților și în Visul Maicii Domnului, ocupă cea mai amplă secțiune a cărții (p. 106-301) și este apreciată de Marian drept “cea mai frumoasă și totodată cea mai răspândită
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
nostru Iisus Hristos, care își are izvorul în Viețile sfinților și în Visul Maicii Domnului, ocupă cea mai amplă secțiune a cărții (p. 106-301) și este apreciată de Marian drept “cea mai frumoasă și totodată cea mai răspândită din toate legendele”. Cartea a avut parte, inițial, de o primire contradictorie. Dacă Ion Bianu a lăudat-o în faza de manuscris și a propus tipărirea ei, Nicolae Iorga, în rubrica sa, “Cronica” din Sămănătorul (1904, nr. 47) opinează, mai întâi, că mariologia
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
li se ierte păcate, - au trezit numai ecouri puține și nu tocmai adânci în închipuirea poporului. El știe mai mult să parafrazeze în versuri și în proză povestirea evanghelică.” N. Iorga n-a apreciat nici calitatea artistică a textelor despre legenda căutării Fiului Sfânt făcând asemenea aprecieri: “Din această legendă sunt versuri câte vrea și nu vrea cineva, toate asemenea în felul începutului și în mersul faptelor, dar deosebite în amănunte.“ Să adăugăm că nota lui N. Iorga se încheie cu
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
și nu tocmai adânci în închipuirea poporului. El știe mai mult să parafrazeze în versuri și în proză povestirea evanghelică.” N. Iorga n-a apreciat nici calitatea artistică a textelor despre legenda căutării Fiului Sfânt făcând asemenea aprecieri: “Din această legendă sunt versuri câte vrea și nu vrea cineva, toate asemenea în felul începutului și în mersul faptelor, dar deosebite în amănunte.“ Să adăugăm că nota lui N. Iorga se încheie cu o observație generală asupra inspirației bisericești în creațiile populare
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
de faptele, bucuriile și durerile oamenilor.” Să menționăm, nu din dorința de a polemiza cu N. Iorga, că Marian n-a intenționat să dea o antologie, deci n-a avut în vedere criteriul estetic, ci a voit să publice toate legendele hagiografice despre Fecioara Maria cunoscute de el până atunci, că a voit să reprezinte mai toate zonele țării, că ecourile trezite de viața și faptele Maicii Domnului în conștiința românilor nu sunt puține și că textele tipărite de Marian nu
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
faptele Maicii Domnului în conștiința românilor nu sunt puține și că textele tipărite de Marian nu sunt lipsite de variație, autorul cărții ținând să sublinieze, de mai multe ori, deosebirile de structură ori formale în sublinieri de genul: “A patra legendă..., care se deosebește de cele premergătoare precum și de cea următoare”; A patra legendă se deosebește de cele premergătoare mai mult prin aceea că...”; “A cincea și ultima legendă din Bucovina se deosebește foarte mult în privința cuprinsului de cele ce s-
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
de Marian nu sunt lipsite de variație, autorul cărții ținând să sublinieze, de mai multe ori, deosebirile de structură ori formale în sublinieri de genul: “A patra legendă..., care se deosebește de cele premergătoare precum și de cea următoare”; A patra legendă se deosebește de cele premergătoare mai mult prin aceea că...”; “A cincea și ultima legendă din Bucovina se deosebește foarte mult în privința cuprinsului de cele ce s-au înșirat până atunci”; “O altă legendă..., între multe alte amănunte deosebite de
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
ori, deosebirile de structură ori formale în sublinieri de genul: “A patra legendă..., care se deosebește de cele premergătoare precum și de cea următoare”; A patra legendă se deosebește de cele premergătoare mai mult prin aceea că...”; “A cincea și ultima legendă din Bucovina se deosebește foarte mult în privința cuprinsului de cele ce s-au înșirat până atunci”; “O altă legendă..., între multe alte amănunte deosebite de cele ale legendei anterioare...” Vom vedea însă că și în ceea ce privește calitatea artistică, măcar a unora
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
precum și de cea următoare”; A patra legendă se deosebește de cele premergătoare mai mult prin aceea că...”; “A cincea și ultima legendă din Bucovina se deosebește foarte mult în privința cuprinsului de cele ce s-au înșirat până atunci”; “O altă legendă..., între multe alte amănunte deosebite de cele ale legendei anterioare...” Vom vedea însă că și în ceea ce privește calitatea artistică, măcar a unora dintre ele, opinii formulate, ulterior, de către alți examinatori ai cărții, se vor deosebi de opinia lui N. Iorga. Într-
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
de cele premergătoare mai mult prin aceea că...”; “A cincea și ultima legendă din Bucovina se deosebește foarte mult în privința cuprinsului de cele ce s-au înșirat până atunci”; “O altă legendă..., între multe alte amănunte deosebite de cele ale legendei anterioare...” Vom vedea însă că și în ceea ce privește calitatea artistică, măcar a unora dintre ele, opinii formulate, ulterior, de către alți examinatori ai cărții, se vor deosebi de opinia lui N. Iorga. Într-un dens articol, “Maica Domnului”, apărut în revista Familia
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
nr. 6), Mircea Eliade, după ce constată că în răsăritul Europei, înainte de creștinism, “femeia și mama au fost socotite din cele mai vechi timpuri ca un miracol divin pe pământ”, remarcă în mod deosebit textele despre maternitatea dramatică a Maicii Domnului: “Legendele românești asupra Maicii Domnului întrec în frăgezimea sentimentului care le-a creat chiar cele mai umile legende medievale germanice. Este o trăsătură caracteristică a sufletului poporului românesc de a se apropia de tainele suprafirești ale creștinismului, cu umilință, dar și
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
socotite din cele mai vechi timpuri ca un miracol divin pe pământ”, remarcă în mod deosebit textele despre maternitatea dramatică a Maicii Domnului: “Legendele românești asupra Maicii Domnului întrec în frăgezimea sentimentului care le-a creat chiar cele mai umile legende medievale germanice. Este o trăsătură caracteristică a sufletului poporului românesc de a se apropia de tainele suprafirești ale creștinismului, cu umilință, dar și cu o cordială spontaneitate. Este o trăsătură caracteristică asta, dar și o dovadă de tăria sentimentului religios
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
românesc. Căci puterea și autenticitatea credinței se verifică prin formele firești, umile, omenești pe care le ia o religie. De aceea poporul românesc se apropie cu familiară pietate față de Domnul Dumnezeul său, de Maica Domnului și de toți sfinții. În legendele românești asupra Maicii Domnului, ceea ce predomină este maternitatea dramatică a Fecioarei Maria. Poporul nostru cunoaște o seamă de legende asupra Maicii Domnului - dar atenția sa a fost fermecată mai ales de latura umană, umilă, a miracolului; poporul s-a înduioșat
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
De aceea poporul românesc se apropie cu familiară pietate față de Domnul Dumnezeul său, de Maica Domnului și de toți sfinții. În legendele românești asupra Maicii Domnului, ceea ce predomină este maternitatea dramatică a Fecioarei Maria. Poporul nostru cunoaște o seamă de legende asupra Maicii Domnului - dar atenția sa a fost fermecată mai ales de latura umană, umilă, a miracolului; poporul s-a înduioșat mai ales de suferințele de mamă ale Fecioarei Maria.” Ciclul acesta de legende, apreciază Mircea Eliade, “este cel mai
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
Poporul nostru cunoaște o seamă de legende asupra Maicii Domnului - dar atenția sa a fost fermecată mai ales de latura umană, umilă, a miracolului; poporul s-a înduioșat mai ales de suferințele de mamă ale Fecioarei Maria.” Ciclul acesta de legende, apreciază Mircea Eliade, “este cel mai sublim prinos pe care îl aduce sufletul poporului nostru” Fecioarei Maria. După opinia unui istoric al religiilor, menționăm una a unui critic literar, anume a lui Alexandru Dima, care, în Zăcăminte folclorice în poezia
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
cel mai sublim prinos pe care îl aduce sufletul poporului nostru” Fecioarei Maria. După opinia unui istoric al religiilor, menționăm una a unui critic literar, anume a lui Alexandru Dima, care, în Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană (1936), citind legendele pe care le-a studiat S. Fl. Marian, (“tărâm de vis și sfințenie”) din cartea pe care o evocăm, nu este stăpânit de fiorul mistic pe care l-a pus sufletul nordic în legendele pe tema vieții de dincolo, ci
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
în poezia noastră contemporană (1936), citind legendele pe care le-a studiat S. Fl. Marian, (“tărâm de vis și sfințenie”) din cartea pe care o evocăm, nu este stăpânit de fiorul mistic pe care l-a pus sufletul nordic în legendele pe tema vieții de dincolo, ci asistă “nu numai la un act de adorațiune, ci la o caldă și firească reducere a dumnezeiescului la omenesc și pe deasupra - ceea ce este într-adevăr specific misticii noastre populare - la o localizare la orizonturi
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
Maica Domnului”, s-a inspirat în mod vădit din cartea pe care o evocăm. Dacă o serie de cărți ale lui S. Fl. Marian au fost reeditate târziu, după 1989, în primul rând trilogiile despre sărbători și naștere - nuntă - înmormântare, Legendele Maicii Domnului n-a fost reeditată de un secol. Nici măcar nu era voie să fie citată, singurul studiu care a folosit-o fiind unul, din 1953, publicat de Gheorghe Alexe în revista Studii teologice.
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
secol XVIII. Sunt implicate, totuși, numeroase trimiteri, fie și sumare, la conținutul operei literare: modele epice, idei-ecouri ale doctrinei luminilor, tratate cu luciditatea îndurerată a ironistului, personaje, comentarii din infrapagină etc. Cât îl privește pe Vlad, Aufklärer-ul, cel care, după legendă, ambiționa să scoată mulțimea din starea ei de minorat, i se dă în poemă semnificația personajului de contrast, o paradigmă. În raport cu faptele lui, detaliate narativ în registru grav, se relevă eroicomicul unei umanități instinctuale, ridicolă prin pretenții, incapabilă de acțiune
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
integrarea operelor mari pe o orbită de universalitate. G. Călinescu mai compusese studii fundamentale dedicate câte unui singur autor proeminent ( Creangă, Eminescu printre alții). Ținând prelegeri la catedră, el cucerise auditoriul prin verva oratorică, un ton al expunerii, intrat în legendă, cu vocea cântată, cu legănări și piruete preparate dinainte ca o înscenare irezistibilă. Pe drept cuvânt s-a afirmat că noua generație de critici și literați a ieșit de sub mantaua lui G. Călinescu. După dispariția lui Eugen Lovinescu s-a
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
mașina de scris Secession și un cuib cu grafeme dintr-un idiom dispărut, 'nainte de '900, în marea dalmată mâine master Andru va duce, în New Zeeland, mesajul meu drept în cutia ta de scrisori de la marginea oceanului. maria din legendă sora mea seamănă cu tine, Katherine, ca umbra: acasă,-n Oldenholm, calculează amurgul hebdomadar; face o medie sub cumpăna zării, o ia îndelung în privire și-o toarnă de-a dreptul, în golul memoriei, sub forma unui fluviu oarecare ca
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
peste pământul său mic boreal sora mea seamănă o amiază cu tine: pictează pe câmpuri, vangoghian, mari adevăruri și incantația; apoi barizul muiat într-o mână de stele, pe umerii ei, o fac să fie un warrior sarmat petrecut în legendă ferecat în zale podul vin până la pod: ești mereu acolo, te sprijini ca nimeni de transcendent îmi aduci și azi autograful: esența dimineții de aur din colecția regală de manuscrise văzduhuri se schimbă 'ntre ele; zile și nopți s-au
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
să te smochinești ai să fii un fruct exotic) de Daniel Bănulescu, apărut la editura "per procura" în traducerea poetului și traducătorului german Ernest Wichner. Poemele traduse au fost alese din Republica Daniel Bănulescu. Statul de nord. Statul de sud. Legenda lui Daniel și a Brunhildei (apărută în versiunea originală în Daniel al rugăciunii). La acest reușit și îmbucurător eveniment cultural, la care am mai participat din România poetul Constantin Virgil Bănescu și cu mine, Daniel mi-a dăruit recentul lui
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]
-
fuseseră mereu plante medicinale, cel puțin în lumea țăranilor. Deja din timpuri străvechi, bulbii ghioceilor se foloseau pentru vindecarea degerăturilor și umflăturilor provocate de ger, pentru a înviora celulele nervoase și chiar pentru a repara țesuturile degenerate de poliomielită. În legendele românești ghioceii sunt lumina interioară a pământului. Intrarea mea în Asociația suedeză a ghioceilor se produsese grație hazardului. Am profitat de ignoranța mea în materie de festivaluri de flori și de postura mea de invitat, pentru a privi mai degrabă
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]