1,271 matches
-
ușurință prin trimiterea la un alt act normativ de rang egal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii. Legiuitorul nu trebuie să își respecte numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, o asemenea situație putând determina o lipsă de previzibilitate a respectivului text, contrară exigențelor constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv la condițiile
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
ușurință prin trimiterea la un alt act normativ de rang egal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii. Legiuitorul nu trebuie să își respecte numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului incriminator să stabilească, într-o manieră clară și precisă, obiectul material al infracțiunii, o asemenea situație putând determina o lipsă de previzibilitate a respectivului text, contrară exigențelor constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. În consecință, Curtea a apreciat că Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în acest domeniu. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 95 din 5 martie 2024, precitată, își păstrează valabilitatea
DECIZIA nr. 394 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293789]
-
constituționale prevăzute la art. 115 alin. (6), de a nu adopta ordonanțe de urgență care „pot afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. ... 56. Aplicând considerentele deciziilor invocate la cauza de față, Curtea subliniază că nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. ... 56. Aplicând considerentele deciziilor invocate la cauza de față, Curtea subliniază că nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023, astfel încât
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. ... 56. Aplicând considerentele deciziilor invocate la cauza de față, Curtea subliniază că nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023, astfel încât nu se poate reține încălcarea, de plano, a drepturilor fundamentale invocate. ... 57. În jurisprudența sa, Curtea a învederat că dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție cuprind
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
încalcă dispozițiile constituționale, așa cum au fost menționate. Consideră că se încalcă și art. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind demnitatea umană. Precizează și că art. 1 alin. (5) din Constituție obligă legislativul să se asigure că legiferează în conformitate cu Constituția și că garantează calitatea legislației și apreciază că dispozițiile art. 31 din Codul muncii nu sunt de natură să treacă testul calității. ... 11. Se susține, tot în considerarea aceluiași obiectiv care vizează calitatea legislației, că art.
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
reglementată de dispoziții legale, care nu prevăd posibilitatea acordării mai multor indemnizații în situații cum este și aceea de față, în care un magistrat prestează activitate suplimentară, ca urmare a deficitului de personal. ... 41. Mai mult, legiuitorul român nu a legiferat posibilitatea redistribuirii unor indemnizații pe care ordonatorul de credite le-ar fi estimat, ca incluse în bugetul său de cheltuieli cu resursa umană, în raport cu numărul judecătorilor din schema de personal. De aceea, indiferent de volumul de activitate efectiv
DECIZIA nr. 78 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293199]
-
cea de față. ... 84. Salarizarea magistraților presupune plata unei indemnizații de încadrare, stabilită prin legea specială, în funcție de criterii exprese cum ar fi nivelul instanței, funcția, vechimea în muncă și în funcție. ... 85. Mai mult, legiuitorul român nu a legiferat posibilitatea redistribuirii unor indemnizații pe care ordonatorul de credite le-ar fi estimat, ca incluse în bugetul său de cheltuieli cu resursa umană, în raport cu numărul judecătorilor din schema de personal. De aceea, indiferent de volumul de activitate efectiv
DECIZIA nr. 78 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293199]
-
a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu“ (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). ... 20. Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
spune dreptul o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea sa de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu. ... 112. Deși jurisprudența constituțională invocată vizează alte infracțiuni, raționamentul și argumentele expuse în aceasta sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul infracțiunilor săvârșite în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene, inclusiv cea
DECIZIA nr. 190 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298438]
-
sistemului național de învățământ de stat, particular și confesional. ... 25. În același timp, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că Ordonanța Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului nu conține dispoziții care reglementează domeniul ce poate fi legiferat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. n), exclusiv prin intermediul legilor organice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.374 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 28 ianuarie 2009). ... 26
DECIZIA nr. 692 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299624]
-
prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră sesizată. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, precitată). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
faptul că efectele ordonanței sau ordonanței de urgență a Guvernului se produc anterior aprobării nu constituie o restricție sau o condiționare ce ar afecta competența sa legislativă generală și deplină, ci o consfințire a faptului că atribuția Guvernului de a legifera este una de atribuire, specială și limitată, care urmează a fi aprobată sau respinsă de Parlament. Punctul 2 al dispozitivului prezentei decizii inversează raportul dintre competențele de legiferare ale Parlamentului și Guvernului, făcând posibilă exercitarea unei competențe de legiferare care
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
Or, în cazul salariaților cărora li se aplică exclusiv dispozițiile art. 3 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009, cererea de acordare a voucherelor de vacanță este întemeiată în tot, întrucât în cazul acestora nu este legiferată obligația de a fi acordate voucherele de vacanță proporțional cu timpul lucrat. ... 33. Dimpotrivă, art. 3 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009 dispune acordarea unei singure indemnizații de vacanță, sub formă de vouchere, în cuantum
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
că, în cazul salariaților cărora li se aplică exclusiv dispozițiile art. 3 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009, cererea de acordare a voucherelor de vacanță este întemeiată în tot, întrucât în cazul acestora nu este legiferată obligația de a fi acordate aceste vouchere proporțional cu timpul lucrat, în concordanță cu dispozițiile Ordinului nr. 3.498/2022. ... 37. În acest sens au pronunțat hotărâri judecătorești și au exprimat opinii teoretice Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, Tribunalul București - Secția a
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
că, în cazul salariaților cărora li se aplică exclusiv dispozițiile art. 3 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009, cererea de acordare a voucherelor de vacanță este întemeiată în tot, întrucât în cazul acestora nu este legiferată obligația de a fi acordate voucherele de vacanță proporțional cu timpul lucrat, observându-se, totodată, că în același sens sunt și dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordinul nr. 3.498/2022, care stabilește modalitatea de acordare a voucherelor de vacanță în
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
de contestare a evaluării anuale a unui angajat, ceea ce înseamnă că angajatul poate recurge la această cale chiar depășind și termenul general de prescripție extinctivă de 3 ani. ... 11. În concluzie, susține că, prin modul în care a fost legiferată norma criticată, nu se respectă principiul predictibilității, în sensul că lipsește pârâta de a-și adapta conduita cu privire la o asemenea cerere din punctul de vedere al termenului de exercitare a acțiunii. ... 12. Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă consideră
DECIZIA nr. 679 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298919]
-
urgență a Guvernului nr. 83/2014, modificată prin Legea nr. 71/2015, cu interpretarea primită prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016. ... 14. A arătat că prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 nu a fost instituit un drept al instanțelor judecătorești de a legifera în viitor în materie de salarizare, apreciind totodată că, deși valoarea sectorială de referință ar trebui să fie unică în toată familia ocupațională „Justiție“, eventualele inechități pot fi evitate prin mecanismele de unificare a practicii judiciare puse la dispoziție de
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
1) din același act normativ impune compensarea orelor suplimentare cu timp liber corespunzător, obligație ce revine angajatorului în ceea ce privește programarea în serviciu a personalului militar. În cazul în care nu s-a acordat timp liber corespunzător, reglementarea nu legiferează, deoarece obligația stabilită în sarcina angajatorului era o obligație de rezultat imperativă, nu de mijloace și dispozitivă, impunând angajatorului adoptarea conduitei în aplicarea normei juridice imperative și ale reglementărilor incidente. ... 31. Opinia instanței este în sensul că, în cazul nerespectării
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
instanță recalcularea salariului la nivelul maxim stabilit în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru aceeași funcție/grad/gradație/vechime în muncă/specialitate pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, începând cu 16 ianuarie 2016, calcul ce a presupus acordarea a două elemente care nu sunt legiferate de legislația de salarizare specifică polițiștilor de penitenciare, mai exact, sporul de mobilitate de 25% și sporul de confidențialitate de 25%, în cuantum total de 2.244 lei brut lunar, respectiv, 1.313 lei net lunar. Aceste elemente nu reprezintă venituri salariale
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Curtea apreciază, prin urmare, că instanța a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în acest domeniu. ... 24. Întrucât nu există motive de la îndepărtarea de la această soluție și considerentele care au întemeiat-o, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, și prezenta excepție. ... 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.
DECIZIA nr. 552 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299573]
-
că Parlamentul nu are competența constituțională să modifice nici prevederile legale care nu au fost contestate din perspectiva constituționalității și nici pe cele contestate, dar a căror constituționalitate a fost constatată prin actul jurisdicțional al Curții. Parlamentul are competența să legifereze doar în sensul punerii în acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu decizia Curții Constituționale. Pe de altă parte, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării, Curtea a statuat că legiuitorul poate modifica și alte prevederi legale, dar numai
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
constituționale prevăzute la art. 115 alin. (6), de a nu adopta ordonanțe de urgență care „pot afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. ... 48. Aplicând considerentele deciziilor invocate la cauza de față, Curtea reține că nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. ... 48. Aplicând considerentele deciziilor invocate la cauza de față, Curtea reține că nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2023, astfel încât
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]