2,543 matches
-
a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 14 decembrie 2004). Curtea a mai reținut că, în cadrul raporturilor constituționale dintre
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
sau încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, până la momentul reținerii, de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu atribuții de control, ca fiind prejudicii“ [art. I pct. 3]. ... 46. Cu titlu preliminar, având în vedere scopul legiferării, respectiv exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială, considerate a fi încasate nelegal în urma constatării unor prejudicii de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu atribuții de control, Curtea
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
nr. 31 din 27 ianuarie 2016, paragrafele 11 și 12, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2016). Totodată, Curtea a observat că soluția corectă care conciliază rolul preeminent al Parlamentului în procesul de legiferare și rolul Președintelui României de a sancționa punerea în executare a legii este aceea ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare. Această soluție se sprijină pe dialogul constituțional dintre cele două autorități publice, ce implică separarea
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
incumbă tuturor cetățenilor români, precum și tuturor autorităților publice. Activitatea autorității legiuitoare este, de asemenea, subsumată obligației expuse mai sus, fiind reglementată prin regulamentele proprii de organizare și funcționare. Respectarea dispozițiilor regulamentare este fundamentală pentru buna desfășurare a activității de legiferare în România. Orice lege trebuie adoptată în condiții de deplină transparență, prin voința politică exprimată conform propriei conștiințe a fiecărui membru al corpului legiuitor, după studiul aprofundat al normelor supuse dezbaterii parlamentare. Pentru formarea voinței politice a fiecărui membru al
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege, nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Legiuitorului îi revine obligația ca în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea acestor cerințe, concretizate în claritatea, precizia și predictibilitatea legii (a se vedea Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
doua critică de neconstituționalitate exprimă, în realitate, nemulțumirea autorilor sesizării față de opțiunea legiuitorului pentru soluția legislativă reglementată la art. I din legea examinată, soluție considerată nesatisfăcătoare prin comparație cu o alta, indicată de aceiași autori. Or, în procesul de legiferare, Parlamentul este suveran să adopte, prin vot, o anumită soluție legislativă, singura limitare a opțiunii sale constând în obligația respectării normelor și principiilor fundamentale, fără, deci, ca oportunitatea respectivei soluții legislative să poată constitui obiect al controlului de constituționalitate. Dispozițiile
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. ... 6. Autorul sesizării susține că adoptarea Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022 s-a făcut cu încălcarea vădită a prevederilor Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992 (denumit în continuare Regulamentul), precum și
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012, Deciziei nr. 85 din 13 februarie 2019, Deciziei nr. 261 din 5 mai 2022, precum și raportat la exigențele de ordin procedural și substanțial care se impun a fi respectate în cadrul legiferării. ... 16. În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru a comunica punctul de vedere al birourilor permanente
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție (paragraful 23 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). ... 15. De asemenea
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
27). Așanumita omisiune legislativă este un aspect ce ar putea viza o eventuală oportunitate, și nu legalitatea actului normativ, Curtea Constituțională fiind învestită cu efectuarea unui control de legalitate în sens larg și nicidecum a unui control de oportunitate a legiferării. ... 35. Obligația judecătorilor de a lua decizii fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea autorităților judiciare este formulată în mod clar, precis și previzibil, astfel că aspectele de neconstituționalitate ale legii invocate
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
incumbă tuturor cetățenilor români, precum și tuturor autorităților publice. Activitatea autorității legiuitoare este, de asemenea, subsumată obligației expuse mai sus, fiind reglementată prin regulamentele proprii de organizare și funcționare. Respectarea dispozițiilor regulamentare este fundamentală pentru buna desfășurare a activității de legiferare în România. Orice lege trebuie adoptată în condiții de deplină transparență, prin voința politică exprimată conform propriei conștiințe a fiecărui membru al corpului legiuitor, după studiul aprofundat al normelor supuse dezbaterii parlamentare. Pentru formarea voinței politice a fiecărui membru al
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
actului de revocare a procurorului se apreciază că prin aceste pretinse critici de neconstituționalitate, autorii sesizării urmăresc de fapt ca, prin decizia pe care o va pronunța, Curtea să completeze legea criticată, fapt ce contravine principiului conform căruia actul de legiferare este de competența exclusivă a Parlamentului (Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 30 septembrie 2021). Întrucât criticile autorilor obiecției de neconstituționalitate constau în aprecieri subiective, constatăm că acestea nu se subscriu nivelului de relevanță constituțională impus de prevederile art. 1
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
oportunitate (Decizia Curții Constituționale nr. 317 din 13 aprilie 2006), nu poate crea sau modifica o normă juridică, nu poate avea rolul de legislator pozitiv (Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 20 septembrie 1996), nu se poate subroga funcției de legiferare a Parlamentului, care, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, este unica autoritate legiuitoare a țării (Decizia Curții Constituționale nr. 99 din 14 februarie 2008) și se poate pronunța doar asupra caracterului constituțional al reglementării care face obiectul controlului (Decizia
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
are caracter meritocratic și se reduce la o numire făcută de majoritatea membrilor Secției pentru judecători a CSM (președintele ÎCCJ, 4 judecători și ministrul justiției). ... 270. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că aspectul antamat este o chestiune de legiferare. Faptul că președintele ÎCCJ numește 2 judecători ai ÎCCJ în componența comisiei de evaluare pentru concursul de promovare în funcția de judecător la ÎCCJ, iar CSM un profesor universitar constituie o chestiune de opțiune și oportunitate legislativă. Nicio prevedere constituțională
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
art. 284 alin. (5) din legea criticată, este contrară art. 133 din Constituție. Numărul locurilor pentru promovarea pe loc trebuie să fie stabilit de CSM. ... 342. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că Parlamentul are o competență generală de legiferare. Faptul că acesta a stabilit un număr maxim al locurilor pentru promovarea pe loc pentru fiecare nivel de instanțe nu înseamnă că și-a depășit competența. CSM are în continuare competența de a stabili numărul concret al acestor posturi, cu
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
privința dreptului judecătorului/procurorului de a-și exprima opinia cu privire la inițiativele legislative, respectiv domeniul inițiativei să fie de interes public și să nu aibă caracter politic. Or, se poate observa că nu există un domeniu care să facă obiectul legiferării și să nu fie de interes public - toate domeniile legiferării sunt de interes public. De asemenea, orice inițiativă legislativă are întotdeauna și un caracter politic, chiar dacă textul menționat - prin repetarea sintagmei „fără caracter politic“ - încearcă să inducă ideea că
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
la inițiativele legislative, respectiv domeniul inițiativei să fie de interes public și să nu aibă caracter politic. Or, se poate observa că nu există un domeniu care să facă obiectul legiferării și să nu fie de interes public - toate domeniile legiferării sunt de interes public. De asemenea, orice inițiativă legislativă are întotdeauna și un caracter politic, chiar dacă textul menționat - prin repetarea sintagmei „fără caracter politic“ - încearcă să inducă ideea că ar exista inițiative legislative fără caracter politic. În consecință, potrivit
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
mai mult, acest text este, în același timp, și contradictoriu, contrar exigențelor de calitate a legilor prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție (din moment ce afirmă că un act esențialmente politic nu este politic sau un domeniu de legiferare poate sau nu să fie de interes public). De altfel, și Comisia de la Veneția a subliniat faptul că „judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor să fie pusă la îndoială
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
față. Atunci când legiuitorul delegat identifică dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care ridică probleme de neconstituționalitate, este permisă intervenția Guvernului prin ordonanță de urgență, cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, în condițiile în care legiferarea pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgență, nu este de natură să înlăture de îndată consecințele negative asupra interesului public general. Prin urmare, constatarea unor consecințe neconstituționale justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit art.
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
se referă la măsura arestului la domiciliu, ci de modul de reglementare a altei instituții (măsura preventivă a controlului judiciar), în privința căreia susține că ar trebui să existe identitate de tratament juridic. Astfel formulată, critica autorului vizează activitatea de legiferare și politica legislativă în materie penală, în privința cărora, în principiu, controlul Curii Constituționale este foarte limitat. Prin considerentele cuprinse în decizia mai sus citată Curtea evidențiază deosebirea de esență între controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune, ce reprezintă
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
dar nu se interzice elaborarea unor astfel de studii sau intervenții dacă acestea nu dăunează aspectului sau valorii clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală. Aceeași prevedere se regăsește în mai multe țări din cadrul Uniunii Europene, acestea având autonomie în legiferarea intervențiilor pe clădiri protejate. Pentru toate aceste clădiri istorice se solicită însă elaborarea Certificatul de Performanță Energetică, iar cerințele de creștere a confortului interior impun abordarea unor măsuri de creștere a eficienței energetice pe clădiri cu valoare istorică și arhitecturală
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a stabilit că nu are competența de a se implica în domeniul legiferării și al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competența acestei autorități constituționale (a se vedea Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 21 decembrie
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
a pronunțat în mod constant prin deciziile nr. 108 din 14 februarie 2006, nr. 1.250 din 7 octombrie 2010 și nr. 1.658 din 28 decembrie 2010. Astfel, edictarea dispozițiilor legale a căror neconstituționalitate s-a invocat intră în sfera de legiferare, statul bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea politicilor sale. ... 38. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 39. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
sunt încă libere. ... 16. Referitor la invocarea, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, a opiniei preliminare a Comisiei de la Veneția, se susține că aceasta nu poate fi considerată o stare excepțională, urgentă, de natură a justifica legiferarea printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, atâta vreme cât această opinie fusese emisă încă din luna iulie 2018, când procesul de adoptare a Legii nr. 242/2018 nu era finalizat. La pct. 148 din Raportul preliminar al Comisiei de la
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]