661 matches
-
p.388]; într-adevăr, Zola a oferit sistematic două imagini ireconciliabile ale eroinei sale: ba față ușuratica, personaj construit pornind de la povestirea curtezanei lui Dumas-fiul, ba Venus, incarnare fascinantă și înspăimântătoare a forțelor sexualității. Mitul are o dinamică proprie cu legități specifice, denumite diferit: situații, scenarii, raporturi, relații invariabile, teme posibile etc.61. Vom face apel la câteva din cele mai reprezentative. Raymond Trousson precizează că secolul al XIX-lea și secolul XX au făcut, din ceea ce era odată un "mit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare își joacă rolul și câștigă, în consecință, cel mai bun actor. Itinerarul personajelor este o cunoaștere a legităților scenei, a culiselor, decorului, precum și a tehnicilor, care preced reprezentarea. Succesul eroului depinde în mare parte de aptitudinile sale de a-si juca rolul 166. Ascensiunea lui Georges Duroy este exemplara sub acest aspect: "Îl connut leș coulisses des théâtres
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Francisque Sarcey. Afirmând pe scena o teatralitate afișată, o idealizare a vieții, un deosebit efect al jocului actorilor, a costumelor și a decorațiilor, aceasta concepție a devenit o fundamentare teoretică a teatrului acestei perioade, care a contrapus realismului "grosolan" anumite legități specifice ale teatrului, care presupun înlocuirea adevărurilor vieții cu efecte de frumusețe externe și o armonie susținută a formelor [v. Levbarg, 1984, p.62, 63,70]. Teatralitatea compensează, sub aspectul formei, conținutul tematic limitat. Ceea ce ni se pare deosebit de important
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Femeia pariziana înseamnă teatru în sine. Ea se impune prin atmosfera de sărbătoare, prin plăcerea jocului, prin improvizație, păstrând ceva din tradiția Commediei dell'Arte. Pariziana este, cum sugerează doamna Girardin, un rol care, ca orice rol, are mai puțin legități precise decât interpretări, de unde caracterul viu al acestui personaj 194. Ea introduce multă spontaneitate într-o lume formalizata. În același timp, ea nu lasă nimic la voia întâmplării. Spontaneitatea să e naturală, dar poate fi și construită, ea vine dintr-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et de rapporter à elles tout ce qui existe dans le monde. Cette apparente faiblesse est leur force, et elles nous imposent leur croyance" [p.130, subl.n.]. Am putea deci conchide despre o supunere mimata a Parizienei, respectând toate legitățile unui joc de teatru bine montat. Ea găsește o formulă subtilă și elegantă de guvernare, care este cea din culise. Confruntarea directă este mai puțin specifică pentru Pariziana, jocul de culise este stihia să. Această concepție teatralizata a acțiunii umane
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
reprezentanții "Noului român". Modernitatea anticipatoare a lui Zola, fondată pe un principiu de renovare internă, o face să fie deschisă. Hiperbolizarea, simbolizarea și mitizarea imaginii nu sunt doar procedee artistice prin care Zola intensifica impresia generală creată, ele țin de legitățile interne ale fenomenelor reprezentate. De aceea considerăm că dezbaterile tradiționale purtate, de regulă, sub semnul lui Balzac, ar fi, pe alocuri, mai bine înțelese, dacă ar fi examinate în lumina creației lui Zola. Dacă personajele lui Balzac sunt captive (în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și financiare care au loc în economie între diferitele subiecte economice; b) SCN este o reprezentare simplificată și agregată a realității economice. Economia națională este formată dintr-o mulțime de agenți economici care desfășoară diverse activități. Pentru a putea înțelege legitățile funcționării unei astfel de economii, SCN trebuie să simplifice, adică să reflecte din toate elementele caracteristice pe cele esențiale și să obțină indicatori macroeconomici care să ofere o imagine sintetică a activității economice. Elementele evidențiate prin SCN sunt fluxurile de
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în științele sociale. Pentru realizarea obiectivelor precizate anterior, demografia folosește un ansamblu de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
popula”. footnote> (umană) reprezintă o colectivitate statistică formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp, într-un teritoriu bine delimitat. Populația este - într-o altă concepție - o colectivitate umană, definită printr-un ansamblu de caracteristici specifice și legități proprii de dezvoltare. Rezultă așadar, că nu orice grup de indivizi umani formează o populație în sensul demografic al cuvântului; acesta trebuie să îmbrace forma unei comunități, fiind deci vorba de totalitatea persoanelor care conviețuiesc pe un anumit teritoriu și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
înregistrare în actele de stare civilă sau în alte sisteme de evidență, fiind supuse observării statistice curente. Evenimentele demografice, fiind cazuri reale singulare, prezintă interes din punct de vedere medical, biologic, social și economic, dar ele nu permit desprinderea unor legități care guvernează populațiile, și de aceea nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei statistico-demografice, fenomenele demografice se exprimă într-o primă etapă cantitativ, în mărimi absolute (numărul născuților vii, numărul deceselor etc.) și apoi și în
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului și structurii populației, condiție absolut necesară a descifrării legităților care guvernează evoluția demografică și a influenței acesteia asupra dezvoltării social-economice. Populația reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezentând practic punctul de pornire în fundamentarea opțiunilor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
înregistrate în rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Cunoscută în literatura de specialitate modernă și sub denumirea de didactică specială, metodica predării unei anumite discipline reprezintă aplicarea principiilor și normelor didacticii generale la specificul unui domeniu științific, din punctul nostru de vedere, științele juridice. Didactica științelor juridice studiază legitățile psihologice și principiile pedagogice ale organizării și desfășurării procesului de predare-învățare a conținuturilor cu caracter social-juridic. Caracterul acestei științe este bipolar, atât normativ, cât și explicativ, metodica studiind nu numai procesul de transmitere a cunoștințelor și de formare a priceperilor
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
coerența. Conform primei condiții, consistența internă, conținutul trebuie să integreze date esențiale ale domeniului, iar cea de-a doua condiție, coerența, solicită definirea logică și sistematică a acelorași conținuturi. Principalele forme de prezentare ale conținuturilor sunt: - datele factuale; - principiile, conceptele, legitățile; - modelele și metodele de cunoaștere; - atitudinile, sentimentele și judecățile de valoare. Modalitatea de specificare a principalelor conținuturi din științele social-juridice se realizează astfel: Filtre/ Cultură generală Plan Cultură socială/Cultură școlară Obiect de învățământ Programă /Filtre Cultură profesională Manual Sursa
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prășit, secerat) în funcție de sezon. Am mai spus-o și o voi mai spune. Prin această antrenare în muncă se realiza nu atât o eficiență economică de moment, cât o educație naturistă o înțelegere și o înfrățire cu toate componentele și legitățile naturii dar înainte de toate, o obișnuință cu munca, altfel spus o educație a muncii. Școala generală (1931-1937) Era privită de familie ... în frunte cu tata ... ca având o importanță majoră. Nu-mi amintesc ca cineva dintre noi copiii să fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Franța și Olanda, au scos la iveală faptul că, deși în practică comunitatea europeană a făcut progrese remarcabile în domeniul integrării economice și monetare (vezi Piața Unică și moneda comună euro), nu există încă un cadru conceptual, o teorie cu privire la legitățile procesului de integrare supranațională. Dacă în ceea ce privește integrarea națională și expresia ei politică, statul național, s-a ajuns la o elaborare destul de veridică a exigențelor constitutive și a modului în care funcționează mecanismele respective, astfel încât să se poată formula juridic normele
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
nu schimbă sensul. Cele amintiute mai sus sunt valabile pentru toate părțile morfologice: verbe o fo; pronume: nime’; adverbe: numa’; pepoziții: făr’ (Fugi soare făr’ de picioare - fragment de descântec). Alte exemple de cuvinte sau structuri, alese aleatoriu, confirmă această legitate a unei limbi vii, în continuă transformare, vizând simplificarea formelor lingvistice considerate inutile, ce duc la vorbirea facilă și întrun ritm normal, fără eforturi, ale aparatului fonator. De pildă cuvântul colea din sintagma locuia colea care are la bază adverbul
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
asemenea sistem economic, chiar dacă uneori am luat în discuție și nivelul mondoeconomic și microeconomic de dezbatere. În ansamblul său, economia este entitatea care se suprapune peste un corp social omogen prin caracteristicile sale ( națiune și organizarea umană națională). De aceea legitățile economice au caracteristici proprii de manifestare, date de trăsăturile umane, de cultură și de civilizație. Pe tot parcursul dezbaterii vom considera și că "banii nu sunt neutri"29. Concepția despre neutralitatea banilor este o utopie,asemenea multor utopii care circulă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ca set de reguli ale colectivității 175. Cheia dezvoltării și perfecționării dimensiunii sociale a caracterului uman, pe baza moralei elaborate și utilizate în timp, o reprezintă istoria și așezarea civilizației umane în tiparele ei naturale. Milităm pentru recunoașterea unei asemenea legități și recunoaștem în același timp rolul omului ca ființă creatoare, care poate modifica lumea materială exterioară prin efortul minții și brațelor sale176. Hegel atinge în mod magistral problematica raportării omului la ceilalți oameni și la sine însuși. Consideră conștiința de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
planetară. Statele mici au datoria precauției și a echilibrelor proprii bine calculate. Spuneam că economia planetară, lumea politică și economică civilizată, a ales între folosința expansivă și cea restrictivă a monedei. Că toți suntem de acord cu expansiunea este o legitate, ca și expansiunea universului natural. Chiar bunăstarea nivelului tehnologic și de viață de azi le datorăm modului expansiv, în care moneda s-a adaptat rapid și permanent la nevoile economiei reale. Mises pune în evidență această alegere: "O doctrină foarte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
pună sub semnul întrebării ordinea existentă. Milton Friedman a sesizat în mod corect că oamenii preferă inflația deflației, deoarece acesta este tipul de relație acceptat în mersul economiei și societății. Aici nu este vorba despre o alegere conștientă, ci despre legități naturale, obiective. Milton Friedman arată: "Eu nu am descoperit niciodată, până în prezent, un tip de relație mai satisfăcătoare și mai precisă decât creșterea regulată a cantității de monedă 802. Folosirea monedei ca motor al expansiunii economice este ca un medicament
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Este bine ca statul să intervină, dar nu este bine ca statul să înlocuiască piața și decizia liberă a omului de afaceri liber. Capitalismul nu este nicio societate bună și nici una rea. Este tot ceea ce am putut "inventa", tot ceea ce legitățile economiei și societății în acțiune ne-au putut oferi. A considera că intervenția statului este bună și că de-reglementarea este rea, este o capcană în care au căzut mulți economiști și politicieni. Criza nu este o ocazie pentru a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
care "a stabilit o relație între sfera monetară" (moneda) și "sfera reală" (economia productivă), prin intermediul unei variabile rata dobânzii 973. Această demarcație nu are doar un caracter didactic. Ea prilejuiește analize ale celor două sfere plecând chiar de la existența unor legități specifice. J.M. Keynes definește inflația astfel: "... atunci când o nouă creștere a volumului cererii efective nu mai determină o nouă creștere a volumului producției și se manifestă exclusiv printr-o creștere a unității de cost, strict proporțională cu creșterea cererii efective
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]