663 matches
-
se dovedesc pînă la urmă gradul de viabilitate și capacitatea de dezvoltare a sistemului. Acestea fac ca, în timp și spațiu, prin selecție, sistemele economice să se concentreze, să reziste un număr mic dintre ele. Însă aceasta nu este o legitate. Alteori, selecția poate duce, dimpotrivă, la fragmentare și diversificare. Spre deosebire de teoreticienii economici clasici și neoclasici, Kornai consideră că multe procese economice "se caracterizează prin caracterul discret al variabilelor și caracterul frînt, brusc, rupt al relațiilor". De aceea instrumentele matematice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
neutră. Ulterior, s-a descoperit că, de fapt, fenomenul economic era mult mai complex, că timpul și spațiul nu numai că aveau o mare semnificație pentru economie, dar erau valori relative, cum tot un caracter relativ aveau să capete și legitățile economice. Știința economică a devenit o știință în care relativitatea era la ea acasă, sistemele economice erau, de fapt, nedeterminate, caracterizate de incertitudine. Prin formalizare, s-a încercat transformarea științei economice dintr-una socială, umană, într-una naturală, precisă. Experimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
societatea bazată pe cunoaștere Etica În societatea bazată pe cunoaștere doar cu reflecția asupra realității ci de a se apleca și asupra Înțelegerii și descrierii unei lumi care nu este Încă, dar ar putea fi, Întrucât nu contrazice tendințele și legitățile dezvoltării sociale actuale. Importanța aceste funcții prospective se regăsește În capacitatea discursului etic de a anticipa o realitate socială viitoare, cu bune și rele, cu mutații mai mult mai sau puțin semnificative la nivelul comportamentului moral individual sau de grup
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fost în mod conștient asumată cu toate imperfecțiunile și criticile de rigoare ulterioare. Un schimb între doi participanți se realizează atunci cînd unul dintre ei posedă un bun care prezintă o utilitate mai mare pentru celălalt. Aceștia reacționează potrivit acestei legități, fiecare participant urmărind să-și maximizeze utilitatea. De exemplu, dacă unul dintre participanți are de răspuns la dilema cît va alege dintre bunurile X și Y, el va decide cantitățile respective din cele două bunuri astfel încît să răspundă egalității
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
noțiunea de elasticitate a cererii. Veniturile factorilor de producție sînt renta (pentru pămînt), salariul (pentru muncă), dobînda (pentru capital) și profitul (pentru întreprinzător). Renta este considerată de Marshall drept un cost de producție pentru întreprinzători, pe termen scurt fiind supusă legității cererii/ofertei și fiind valabilă legea randamentelor descrescînde. Salariul apare bidimensionat: pe termen scurt de către productivitatea marginal a salariaților; iar pe termen lung de către costul de producție al forței de muncă. Diferența dintre dobîndă și profit rezidă în următoarea apreciere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cum spunea Ronald Reagan, să ne reîntoarcem la bază. După o perioadă relativ stabilă după 11 septembrie 2011, economia americană a intrat în letargie, cel puțin în perioada 2007-2010. Evoluțiile constant pozitive ale mai tuturor variabilelor economice păreau să sfideze legități consacrate în domeniu și să promită intrarea într-un soi de ,,paradis economic". Bazată pe noile tehnologii și investiții financiare, economia reală se subordona tot mai mult celei virtuale. Bursa afișa zilnic valori amețitoare, întreținute speculativ. Jumătate dintre americani practicau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și financiare care au loc în economie între diferitele subiecte economice; b) SCN este o reprezentare simplificată și agregată a realității economice. Economia națională este formată dintr-o mulțime de agenți economici care desfășoară diverse activități. Pentru a putea înțelege legitățile funcționării unei astfel de economii, SCN trebuie să simplifice, adică să reflecte din toate elementele caracteristice pe cele esențiale și să obțină indicatori macroeconomici care să ofere o imagine sintetică a activității economice. Elementele evidențiate prin SCN sunt fluxurile de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în științele sociale. Pentru realizarea obiectivelor precizate anterior, demografia folosește un ansamblu de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
popula”. footnote> (umană) reprezintă o colectivitate statistică formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp, într-un teritoriu bine delimitat. Populația este - într-o altă concepție - o colectivitate umană, definită printr-un ansamblu de caracteristici specifice și legități proprii de dezvoltare. Rezultă așadar, că nu orice grup de indivizi umani formează o populație în sensul demografic al cuvântului; acesta trebuie să îmbrace forma unei comunități, fiind deci vorba de totalitatea persoanelor care conviețuiesc pe un anumit teritoriu și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
înregistrare în actele de stare civilă sau în alte sisteme de evidență, fiind supuse observării statistice curente. Evenimentele demografice, fiind cazuri reale singulare, prezintă interes din punct de vedere medical, biologic, social și economic, dar ele nu permit desprinderea unor legități care guvernează populațiile, și de aceea nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei statistico-demografice, fenomenele demografice se exprimă într-o primă etapă cantitativ, în mărimi absolute (numărul născuților vii, numărul deceselor etc.) și apoi și în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului și structurii populației, condiție absolut necesară a descifrării legităților care guvernează evoluția demografică și a influenței acesteia asupra dezvoltării social-economice. Populația reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezentând practic punctul de pornire în fundamentarea opțiunilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
înregistrate în rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
conduce la atingerea echilibrului macroeconomic; pe cînd Keynes afirma că nivelul economiilor este determinat de nivelul venitului, iar volumul plasamentelor nu este influențat de volumul economiilor și ca consecință balanța dintre economii și investiții este mai degrabă Întîmplătoare, decît o legitate. Factorii prioritari ce determină volumul real al investițiilor sunt: profitul scontat din investițiile realizate și rata dobînzii. Întreprinzătorul va continua procesul investițional În cazul În care eficiența marginală a investițiilor va depăși rata dobînzii. Astfel, rata dobînzii determină nivelul minim
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
De exemplu, Prob (1/2 <r1 < + 1/2) = 38,3%. Abaterea medie pătratică este importantă, deoarece indică stabilitatea rentabilităților seriei, în jurul rentabilității medii. Astfel, cu cât este mai mică, titlul este mai stabil și riscul mai scăzut. Se manifestă următoarea legitate: Pentru un nivel dat al riscului, investitorii vor prefera plasamentul ce oferă rentabilitatea cea mai ridicată, iar pentru un nivel dat de rentabilitate, investitorii vor prefera plasamentul cel mai puțin riscant. 2.2. CORELAȚIA RISC-RENTABILITATE A UNEI INVESTIȚII ÎN VALORI
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
prin diversificare. În realitate, pe piața financiară primele două condiții sunt în mod obișnuit negate: speranțele de rentabilitate sunt diferite, iar riscurile inegale și interdependente. Criteriul dublu: speranță de rentabilitate dispersie (risc), introdus de Markowitz și ridicat la rang de legitate, se formulează ca o problemă de eficiență: maximizarea speranței de rentabilitate pe unitatea de risc asumată subiectiv de către investitor; minimizarea riscului (dispersiei) pe unitatea de rentabilitate sperată. Modelul lui Markowitz este construit în jurul celei de a doua dimensiuni a problemei
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
la scadență, prețul de cumpărare într-o tranzacție cu primă depășește prețul de cumpărare pe piața cu reglementare lunară, pentru același activ suport.11 În sinteză, pentru operațiunile cu aceeași scadența "de tip RM" (reglementare lunară), se poate enunța următoarea legitate de preț: curs cumpărare RM ≤ curs vânzare RM < curs cumpărare cu primă ≤ curs vânzare cu primă (1). Prin asocierea unei operațiuni cu primă, cu o operațiune pe piața cu reglementare lunară, cu aceeași perioadă de lichidare și cu schimbarea poziției
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
23 Emerging Europe RSF EE 100 58,4 -8,3 Tab IV.1. Evoluția burselor din țările emergente ale Europei (27 martie 2003) 4.2. ANALIZA FUNDAMENTALĂ "Fundamentaliștii" caută răspunsul la întrebarea : "Ce să cumpere/vândă?", pornind de la principii și legități economice. Secvența lor de abordare cuprinde analiza companiei țintă, a sectorului respectiv și a contextului economic particular. Ei încearcă să anticipeze un posibil interes investițional (individual sau instituțional), care să antreneze o mișcare de preț al acțiunilor companiei vizate. Vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fi nepăsători cu ei și cu restul tot mai vidat de speranțe ale omului. Nu întâmplător, etica noului timp este dominată de preocuparea pentru valori și virtuți morale tonifiante, care să redeștepte reafirmarea omului într-o lume mai ordonată de legitățile activităților constructive și pașnice. Iar acțiunile implică și promovarea ajutorului reciproc prin solidaritate umană. Crustele genetice ale acesteia din urmă prea sunt acoperite de abuzurile artificialității și de tendința revenirii fie la capitalismul sălbatic, fie la mixaje mai greu de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o modalitate de a asuma alienarea specifică vieții metropolei prin identificarea exterioară a mărcilor care conferă celorlalți o identitate fluidă, con struită ca diferență. Trăsăturile identificate ca fiind individuale se dovedesc a fi de fapt trăsături tipologice, ele stau sub legitatea colportajului și creează un univers fantomatic (o aparență „infernală“, după cum o numește Benjamin pe urmele lui Baudelaire), din care lipsește identificarea conceptuală a obiectelor și persoanelor. Percepția exteriorității radicale a orașului și a mulțimii sale, a stranietății cu chip incert
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
face vizibilă aura proprie mărfii, umanizând-o în figura prostituatei. Este im por tantă sesizarea acestei funcții în cazul flaneurului și, odată cu ea, deconstrucția radicală a mecanismului econo miei mărfurilor. Privite pe scena arcadelor, mărfurile capătă aura care le dislocă legitățile imanente și le recompun într-un univers fantasmagoric. Expusă și privită ca atare, marfa de vine un actor care își joacă propria dramă. Ea iese din mu țenie prin privirea ascetică a flaneurului și își regăsește, sal vator, posibilitățile. „Noua
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Benjamin în Passagen-Werk, „Es ist das Eigentümliche der technischen Gestaltungsformen (im Gegensatz zu den Kunstformen), daß ihr Fortschritt und ihr Gelingen der Durchsichtigkeit ihres gesellschaftlichen Inhalts proportional sind. (Daher Glasarchitektur.)“ În universul urban al tehnicii, comportamentul social este guvernat de legități imperturbabile ale eficienței, consumului și progresului în care, precum în cazul falansterului lui Fourier, „la moralité n’a plus rien à faire“. Acțiunea revoluționară însăși, atunci când dictează în numele logicii progresului social, devine un proces mecanic, impersonal. Divertismentul mărfii, arată de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lumi urbane? Încercând o „punere la lucru“ a conceptelor lui Benjamin, pot fi invocate cel puțin două situații: pe de o parte, întrebările de mai sus pot viza metropola contemporană, postmodernă“, ale cărei mecanisme nu mai pot fi înțelese prin legitățile care guvernează lumea socială a secolului al XIX-lea; pe de altă parte, ele pot viza un spațiu diferit prin situarea sa culturală di ferită, nu prin cea temporală. Ar fi interesantă, de exemplu, încercarea unei lecturi à la Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în cazul lui Pașadia, de legământul incendierii operei. În același timp însă, istoria nu este cu precizie fixată temporal, veacurile trecute sunt veacuri mitice, de fapt, ele nu fac altceva decât să certifice caracterul de ruină al prezentului, nu vreo legitate transcendentă care să-l explice. Gestul deconstructiv pe care trecutul îl întreprinde în raport cu formele reificate ale prezentului este un exemplu de loc literar al Crailor... care intră în relație magică de similaritate cu o serie de reflexe ale experienței urbane
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]