450 matches
-
Carol Mihalic de Hodocin în aceeași chestiune. Prezentând domnitorului, comparativ cu realizările în materie din Germania sau Belgia, posibilitățile de realizare a unei căi ferate între cele două localități, el își exprima convingerea că traducerea în viață a proiectului respectivei legiuiri ar fi depășit cu mult mijloacele existente în țară, că ar fi fost de prisos și că, înfăptuită, n-ar fi asigurat nici măcar jumătate din cota de profit scontată. În opinia sa, calea "ferată" preconizată de N. Suțu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sporesc dacă ele (precum în staturile Austriei) sînt din partea guvernului învoite nu numai tuturor lăcuitorilor, ci încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea statului; driturile statului în privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24 au să rămână numai pentru trebuința acestei băi de fer, căci întrebuințarea acelor păduri în altă lucrare ar aduce contenirea acestei întreprinderi, întemietă prin jărtfe de mari capitaluri. Parchetuirea acestor păduri, după legiuirea organică, având un an după închierea acestui contract a să face, atuncea să va lămuri câte fălci de pădure să vor putea lua pentru trebuința acestei băi de fer, de care însă, din văile și localitățile sus-însămnate, ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cetate, orice zid, orice val, orice sat, întrebându-l cine l-a făcut, el îți va răspunde: „Ștefan cel Mare”. Orice pod, orice biserică, orice fântână, orice curte sau palat vechi, el le va raporta eroului său. Orice bunătate, orice legiuire omenească, orice puneri la cale înțelepte, Ștefan Vodă le-a urzit! În sfârșit, acest Domn pentru moldoveni rezumă toate isprăvile și instituțiile făcute în cinci veacuri de atâția stăpânitori”. Și totuși, Ștefan s-a socotit întotdeauna domn al Moldovei „din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
altundeva, regulile aplicabilele comerțului erau de natură cutumiară. Primele legi scrise Pravila lui Vasile Lupu și Îndreptarea legii a lui Matei Basarab nu cuprindeau dispoziții comerciale, acestea apărând pentru prima dată în Codul lui Andronachi Donici din 1814 precum și în Legiuirea lui Caragea (1817, Muntenia) și Codul Calimach (1828-Moldova). Prin intermediul dispozițiilor cuprinse în Regulamentele Organice de la 1831 Codul comercial francez este aplicat și în Muntenia și Moldova, iar în 1864, după constituirea statului unitar român, a fost adoptată Condica de comerciu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în 1906). În spațiul românesc, arondat politic puterilor vecine, evoluția organizării statale s-a produs, începând de pe la 1740, sub oblăduirea domnitorilor fanarioți (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea), care au edictat cele dintâi așezăminte, pravile, coduri sau legiuiri, cuprinzând elemente de administrație, dar și de drept privat. Texte cu un conținut referitor la ordinea etatică au mai fost produse și de acel segment de boierime autohtonă (de la Tudor Vladimirescu, la moldovenii "Cărvunari") care revendica independența Valahiei și a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
a Moldovei, precum și instituirea unui regim de monarhie parlamentară, pentru a garanta dreptul de proprietate, libertățile din Declarația franceză a drepturilor omului și cetățeanului, accesul meritocratic la funcțiile publice, sancționarea abuzurilor administrației, ordine în finanțele publice și armată națională. Și legiuirile fanarioților și revendicările boierilor "pământeni" aveau încă în substanța lor pilonii ordinii feudale, care oferea privilegii aristocrației laice și clerului, punând povara dărilor pe omul de rând, fie el țăran sau târgoveț. În plină modernitate europeană, putem spune că Principatele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
și pusă în lucrare cu inteligență și energie va fi mănoasă în rezultate binefăcătoare pentru noua noastră provincie. Pe lângă acaestă lege, întemeierea școalelor în toate orașele și satele din Dobrogea, activarea și înmulțirea căilor de comunicațiune, punerea în lucrare a legiuirei care declară orașele Tulcea și Constanța porturi france și, în fine, legarea căiei ferate Cernavodă-Constanța cu rețeaua căilor ferate din România, lărgirea și îmbunătățirea portului maritime, aceste legiuiri vor avea de rezultat sigur și neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Dobrogea, activarea și înmulțirea căilor de comunicațiune, punerea în lucrare a legiuirei care declară orașele Tulcea și Constanța porturi france și, în fine, legarea căiei ferate Cernavodă-Constanța cu rețeaua căilor ferate din România, lărgirea și îmbunătățirea portului maritime, aceste legiuiri vor avea de rezultat sigur și neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru întâia dată, de mult, a fâlfâit în Dobrogea ca un simbol de libertate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
condițiunile nouei provincii s-au îmbunătățit. În realitate puțin s-a făcut. Ba chiar legile votate, fără excepțiune pentru toată România, în Dobrogea nu se aplică cu sinceritate. Voesc a vorbi de noua lege comunală, care negreșit că a desființat legiuirile de mai înainte, însă, peste Dunăre, tot se ține de legea excepțională a Dobrogei, care în întâii ani ai ocupațiunei putea să fie necesară, dar astăzi nu-și mai are rațiunea de a fi. Ei bine, astăzi prefectul se socotește
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
italiene trebuiau să constituie motiv serios pentru a împiedica să ne aliem cu dușmana ei, Jugoslavia, mai ales că aceasta din urmă a aplicat în chip permanent minorității românești cel mai aprig sistem de deznaționalizare, demn de cele mai strașnice legiuiri ale contelui Tisza. De ce să ne mirăm însă, după această inexplicabilă atitudine a României, că Italia - nemulțumită de felul cum fusese tratată de către foștii ei aliați la încheierea păcii - devenise revizionistă în ceea ce o privește? Apropierea de Ungaria s-a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
regiune anume, nu pentru Întreaga țară. Cu toate acestea, pentru că este un raport despre o zonă rurală, e foarte probabil ca cifra să se apropie de valorile superioare ale ratei mortalității. 64. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 65. Iordache Făcăoaru, „Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, p.236. 66. Gheorghe Banu, „L’Orientation moderne de l’eugénique”, XVIIe Congrès, p. 639. 67. Banu, „L’Orientation moderne”, p. 638. 68. Banu, „Necesitatea”. 69
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de Medicină Legală, vol. 3, nr. 3-4, 1939-1940. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, „Neoiobăgia”, În Opere complete, vol. 4, 1910; reprint: Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Enăchescu, S.D., „Sterilizarea eugenică”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr.2, 1936, pp. 273-279. Făcăoaru, Iordache, „Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp. 231-239. Făcăoaru, Iordache, Curs de eugenie, Cluj, 1935. Făcăoaru, Iordache, „Înmulțirea disgenicilor și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
al lehuziei regulate și ajutorul moașei în timpul lor; facerea și lehuzia neregulată, îndatoririle și lucrările moșitului, îngrijirea de copii nou-născuți, atât în stare de sănătate, cât și la bolile cele mai frecvente ale lor; exercitarea candidatelor la conducerea facerii; explicarea legiuirilor relative la practica moșitului. La sfârșitul anului școlar elevele vor da un examen din materiile audiate. Apoi, la hotărârea Direcției generale sanitare, vor susține, în capitala țării, un examen de recepție, în fața unei comisii alcătuită din profesorul școlii de obstetrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
compusă din protomedic, cei patru medici de cvartal din capitală și chirurgul-mamoș, avea însărcinarea specială de a atesta diplomele, în vederea acordării liberei practici. Postul de protomedic, cu întinse atribuții administrative, fusese creat cu un an înainte. Ca urmare a noilor legiuiri, numărul medicilor, farmaciștilor, chirurgilor și veterinarilor oficiali a crescut simțitor. În Iași existau, bunăoară, în 1837, un protomedic, patru medici de cvartal, doi chirurgi, medic al închisorii, un oculist, un dentist, un "hultuitor" (vaccinator), patru moașe și un veterinar. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
totul! Dar nu trebuie încredințate acelorași naturi aceleași ocupații? Ba da. Tot învârtindu-ne, ajungem de unde am plecat și cădem de acord că nu este împotriva naturii să dăm soțiilor de paznici arta Muzelor și gimnastica. Absolut. Nu dăm deci legiuiri imposibile și asemănătoare unor vise deșarte, de vreme ce stabilim o lege conformă cu natura. Dimpotrivă, legile de astăzi, care ocolesc această legiuire, ocolesc, pare-se, natura. Așa se pare. Însă nu cercetăm noi dacă putem numi legiuirile noastre, nu numai posibile
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acord că nu este împotriva naturii să dăm soțiilor de paznici arta Muzelor și gimnastica. Absolut. Nu dăm deci legiuiri imposibile și asemănătoare unor vise deșarte, de vreme ce stabilim o lege conformă cu natura. Dimpotrivă, legile de astăzi, care ocolesc această legiuire, ocolesc, pare-se, natura. Așa se pare. Însă nu cercetăm noi dacă putem numi legiuirile noastre, nu numai posibile, dar și cele mai bune? Ba da. Că sunt posibile, s-a căzut la învoială... Da. Dar trebuie să cădem la
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Absolut. Nu dăm deci legiuiri imposibile și asemănătoare unor vise deșarte, de vreme ce stabilim o lege conformă cu natura. Dimpotrivă, legile de astăzi, care ocolesc această legiuire, ocolesc, pare-se, natura. Așa se pare. Însă nu cercetăm noi dacă putem numi legiuirile noastre, nu numai posibile, dar și cele mai bune? Ba da. Că sunt posibile, s-a căzut la învoială... Da. Dar trebuie să cădem la învoială că ele sunt și cele mai bune. E limpede. Așadar, ca să obținem o femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca în ea să fie cei mai buni bărbați, cât și cele mai bune femei? Nu există. Or arta Muzelor și gimnastica, așa cum am văzut, produc, prin prezența lor, acest rezultat. Cum de nu! Am stabilit, deci, nu doar o legiuire posibilă în cetate, ci și una bună! Așa e. Să se dezbrace, așadar, femeile paznicilor, de vreme ce ele vor îmbrăca virtutea în locul veșmintelor, și să ia parte la război și la restul pazei cetății și nu altminterea să facă. Să li
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
adnotări de hotărâri ale tuturor instanțelor judecătorești săși spună cuvântul asupra acestor probleme, în cadrul obiectului ei pur științific.” Redactată sub forma mărimii unei cărți obișnuite, numărul unu al revistei cuprinde 104 pagini cu articole teoretice: „Privire cronologică asupra pedepsei și legiuirile represive și penitenciare ale României” de dr. C. Rădulescu; „Natura juridică a cecului” - de dr. Gălășescu - Pyk; „Pactul de qusta litis - după legiuirea în vigoare în Bucovina” de dr. S. Dische, avocat în Cernăuți; „Observări asupra arvunii” - de dr. Ilie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cărți obișnuite, numărul unu al revistei cuprinde 104 pagini cu articole teoretice: „Privire cronologică asupra pedepsei și legiuirile represive și penitenciare ale României” de dr. C. Rădulescu; „Natura juridică a cecului” - de dr. Gălășescu - Pyk; „Pactul de qusta litis - după legiuirea în vigoare în Bucovina” de dr. S. Dische, avocat în Cernăuți; „Observări asupra arvunii” - de dr. Ilie Popescu - Spineni; Buletin jurisprudențial, Buletin legislativ, Situația pieții economice și financiare a României, Recenzii - revista revistelor. Pe linia aceasta, cu materiale care de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Cernăuți, 12 ianuarie 1870-1872. * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei, anul 1869 Ordinæciunea nr. 14682 a Guvernului Țării din 27 decembrie 1869 se referea la legiuirea trecerii la legea de apărare în vigoare în privința celor ce stau în armată și în privința persoanelor militare în pensiune, apoi celor aflate în întreținere ca invalizi. Primirea de voluntari anual pentru 1869 și despre Libera intrare în armată în genere
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a transformat Corpul Slujitorilor în Corp de Jandarmi, la 3 aprilie 1850. Acesta a solicitat Divanului Obștesc la 25 februarie 1850, printr-un Ofis, luarea în discuție a proiectului privind reformarea Corpului slujitorilor. La 21 martie 1850, Divanul a votat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor, iar pe 30 martie 1850, tot printr-un Ofis, s-a aprobat încheierea discuțiilor. La 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor, iar pe 30 martie 1850, tot printr-un Ofis, s-a aprobat încheierea discuțiilor. La 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului Ocârmuitor, devenind astfel ziua de naștere a Jandarmeriei. Atribuțiile noii înființate arme au fost specificate la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]