27,810 matches
-
competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut în vedere exclusiv situațiile în care nelegalitatea se constată ca urmare a verificării măsurilor preventive deja dispuse, fie cu ocazia soluționării contestației împotriva actelor jurisdicționale prin care s-au
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în mod necesar, o analiză a legalității măsurii privării de libertate. Or, redefinind și reconfigurând instituția al cărei sediu de reglementare a fost în Codul de procedură penală, și nu într-o normă cu caracter civil încă de la origine, legiuitorul a făcut ca tocmai în acest context social actual, în care există o sensibilitate foarte mare a opiniei publice față de drepturile subiective nepatrimoniale ale oricărui cetățean, să se ajungă la o restrângere a sferei de aplicare. Se au în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
la rezultatul în sine al procedurii judiciare penale; prezenta relevanță foarte mare comportamentul onest al inculpatului în cadrul procesului penal, deoarece nu avea dreptul la despăgubiri persoana care a stânjenit ori a încercat să stânjenească aflarea adevărului. În reglementarea actuală, legiuitorul și practicienii, interpretările oficiale și cele neoficiale se învârt în jurul noțiunii de privare nelegală de libertate, pe care trebuie să o aibă în vedere instanța civilă după ce o constată o instanță penală, și toată lumea se așteaptă să
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
exercitării dreptului constituțional menționat, fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate și cu art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reține că, prin art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, legiuitorul a condiționat repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate de stabilirea acesteia prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
imprescriptibilitatea dreptului persoanelor prejudiciate prin erori judiciare de a porni acțiune în repararea pagubei sau vreun termen-limită în care acest drept poate fi exercitat. Art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituție, prin expresia „condițiile legii“, lasă la opțiunea legiuitorului stabilirea condițiilor procedurale în care dreptul la reparații poate fi exercitat, aceeași idee regăsindu-se și în dispozițiile art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora „Atunci când o condamnare
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiului accesului liber la justiție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, aparține competenței exclusive a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
un proces echitabil, cu consecința nerespectării dreptului de proprietate privată. ... 6. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece măsura impusă de legiuitor cu privire la atacarea doar cu o cale de atac, respectiv cu apel, a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță nu este de natură a aduce atingere dreptului de proprietate privată. Se mai apreciază că
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
în primă instanță nu este de natură a aduce atingere dreptului de proprietate privată. Se mai apreciază că textele de lege criticate reprezintă astfel de norme derogatorii, caracteristice procedurii reconstituirii dreptului de proprietate privată în materia fondului funciar, pe care legiuitorul a înțeles să o reglementeze astfel încât să asigure judecarea cu celeritate, de natură să dea satisfacție rapidă solicitanților și să clarifice situația juridică a terenurilor în discuție. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că procesul echitabil nu
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, Curtea a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
exemplu prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a mai reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
s-a mai pronunțat asupra acelorași prevederi legale, prin raportare la prevederile art. 21 din Constituție, și cu o motivare similară. Prin această decizie, paragrafele 17 și 18, Curtea a reținut că prevederile criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale, iar Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial, în art. 129, că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), Curtea neputând să se substituie autorului excepției în formularea acesteia. ... 20. Totodată, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, Curtea mai reține că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului, cum este, în prezenta cauză, a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare. În acest sens sunt și Decizia nr. 292 din
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
În acest sens sunt și Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, paragraful 24, prin care Curtea a statuat că, în materia căilor extraordinare de atac, legiuitorul are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, în acel caz fiind vorba despre hotărâri pronunțate în materie de carte funciară, sau Decizia nr. 532 din 2 iulie
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
dintre acestea. Totodată, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021*), paragraful 23, nepublicată încă, Curtea a statuat că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, adaptate specificului materiei în care sunt edictate. *) Decizia Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
litigii între aceștia, susținându-se că trebuie înscrise în cartea funciară toate drepturile reale, indiferent de modul de dobândire. De asemenea, și în situația reglementată de art. 900 din Codul civil, referitoare la prezumția existenței sau inexistenței unui drept tabular, legiuitorul trebuia să prevadă posibilitatea de a face dovada contrară a existenței/inexistenței dreptului tabular în toate cazurile, nu numai în cele prevăzute la art. 887 din același cod, așa cum dispune în prezent textul de lege criticat. ... 5. Reprezentantul Ministerului Public
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
determină o stare de incertitudine juridică din cauza posibilității reale de intervenții succesive și dese din partea puterii executive. Tocmai pentru a preîntâmpina astfel de situații, prevederea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție dă expresie preocupării speciale a legiuitorului constituant, care a stabilit că statutul funcționarilor publici - învestit cu exercițiul autorității publice - trebuie reglementat prin lege organică, deci și raportul de serviciu al acestora, care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale și în ale cărui aspecte
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
j) din Constituție. Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, precum și a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, deoarece funcționarul vizat se putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia. ... 18. Prin urmare, prin Decizia nr. 737 din
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
recurge la procedura hotărârii prealabile. În cauza de față, dispozițiile art. 418 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt clare și neechivoce, simpla interpretare gramaticală a acestora fiind de natură a conduce la înțelegerea sensului avut în vedere de legiuitor. Astfel, dispozițiile art. 418 alin. (2) din Codul de procedură penală vizează neagravarea situației inculpatului, în cazul în care apelul declarat de procuror a fost doar în favoarea inculpatului. Per a contrario, apelul declarat de procuror în defavoarea inculpatului permite
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
în rezolvarea aceleiași spețe“. Or, în cauza de față dispozițiile art. 418 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt clare și neechivoce, simpla interpretare gramaticală a acestora fiind de natură a conduce la înțelegerea sensului avut în vedere de legiuitor. Astfel, dispozițiile art. 418 alin. (2) din Codul de procedură penală vizează neagravarea situației inculpatului, în cazul în care apelul declarat de procuror a fost doar în favoarea inculpatului. Per a contrario, apelul declarat de procuror în defavoarea inculpatului permite
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
de către unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita și personal“. În acest context, s-ar putea ajunge la concluzia că prin noțiunea de „reprezentant legal“ legiuitorul a avut în vedere reprezentarea ce își are izvorul în lege, în sensul art. 1.295 din Codul civil, însă urmează a se face distincția între izvorul puterii de reprezentare și „mandatul“ de reprezentare propriu-zis. Așadar, chiar dacă reprezentarea minorului de
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
cetățenia română în temeiul art. 5 și 8 din Legea nr. 21/1991. Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cărora un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității în fața legii și a autorităților publice. Nici din analiza expunerii de motive a legii criticate, nici din analiza reglementării în ansamblu, nu reies elemente care să conducă la introducerea
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
procedurii judiciare de exequator. Un alt aspect al discriminării generate de prevederile de lege criticate îl constituie încălcarea obligației prevăzute de art. 7 din Constituție privind românii din străinătate. Rațiunea prevederilor art. 10 din Legea nr. 21/1991 este conformă intențiilor legiuitorului declarate în art. 1 alin. (3) din Constituție, de a adopta măsuri prin care să reducă din daunele cauzate de instituirea regimului comunist pe teritoriul României în perioada anterioară anului 1989. Legiuitorul, încă de la momentul reformării statului român într-
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
1989. Legiuitorul, încă de la momentul reformării statului român într-un stat bazat pe principii democratice, ulterior Revoluției de la 1989, a adoptat norme care au stimulat redobândirea/repatrierea cetățeniei române de către foștii cetățeni ai României Mari. Ca urmare, intenția legiuitorului este aceea de a institui o procedură simplificată și de scurtă durată pentru foștii cetățeni români care au pierdut cetățenia română contrar voinței lor și care au suferit adevărate tragedii cu efect pentru toate generațiile ulterioare. În final, se susține
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]