492 matches
-
surprinși, puțini dintre ei știind amănuntul acesta sau orice altceva despre mine, În afară de faptul că mă măritam cu fiul Lindei. — Astăzi, Îmi amintesc de propria mea nuntă cu mama ei. Ellie, n-o să-ți aduci aminte, dar acum Îi semeni leit. Ai aceeași frumusețe, energie și dragoste de viață. Făcu o pauză, iar lumea aplaudă, fără să realizeze cineva ce impact aveau aceste cuvinte asupra mea. Nu am știut cum să mă port cu o copilă de treisprezece ani, recunoscu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mă Întristez. Eu izbucnesc În rîs, după care mă reculeg și ridic dintr-o sprînceană În direcția ei. — Vii În pat, iubito? o Întreb, imitîndu-l cît pot de bine pe Dan. — O, Doamne! izbucnește Trish. Asta e! Asta e privirea! Leit a lui Gregory! Fie te-ai culcat și tu cu el, fie toți bărbații se uită la fel! zice ea, prăpădindu-se de rîs. Ușa se dechide din nou, iar În prag se arată Andy. — Iubițel? rostește el cu severitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cu căruciorul. Își strînge În brațe iepurașul (pe care, cu destulă lipsă de imaginație, l-am numit Iepure) și se uită cu ochi mari la nebunia din jur. Eu sînt Îmbrăcată Într-un trening Gap, care vă jur că arată leit variantei mult mai scumpe de la Juicy Couture, și pantofi sport Puma nou-nouți. Pot spune că mă simt foarte bine, de parcă aș fi Victoria Beckham defilînd printr-un aeroport, dar, firește, fără șapca de baseball, ochelarii de soare și extensiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mine cînd eram mică. Nu e tocmai adevărat. Nu spune nimeni asta, de fapt, căci tata nu l-a mai văzut pe Tom de luni Întregi, iar altcineva nu are de unde să știe. — Serios? se miră ea. Ce ciudat. Seamănă leit cu Dan. Chiar nu observi? — Nu, chiar nu observ. Termin de pus gheața În pahar și ies din bucătărie. După seara trecută, nu mă mai pot duce să mă văicăresc la Dan, dar simt nevoia să mi-o iau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
-mi știa numele. Aflasem deja că un sol al ducelui sosise aici înaintea mea. - Și n-ai găsit vreo fântână sau vreun pârâu unde să te speli, înainte să mi te înfățișezi? replică el, ridicându-și privirea. Ochii îi erau leiți cu ai lui Rotari, având în plus o cumpănită fermitate, care impunea respect. Nasul drept, cu o mică cocoașă la mijloc, ovalul prelung al feței, arcuirea sprâncenelor se transmiseseră și ele nepotului. Totuși, era parcă oleacă mai mărunt. Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
strugure copt. Felul de a se îmbrăca era simplu, dar țesătura era de cea mai bună calitate. Ne-a măsurat din cap până-n picioare pe fiecare-n parte, apoi a ridicat un deget tremurător spre mine și a glăsuit: - Ești leit tatăl tău la tinerețe, dar parcă mai oacheș. Nu se-ntindea la vorbă. L-a asigurat pe cârciumar să nu-și facă probleme în privința plății, după care i-a spus să plece. Ne-am așezat sub o boltă de viță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cuvântul nostru. - Ei bine, a încheiat, mâine, dacă o să fiți întrebați la cine mergeți, să spuneți că negustorul Mattia o să fie gazda voastră. S-a ridicat de la masă, a dat peste cap încă două căni de vin, fixându-mă: - Ești leit taică-tu, și a plecat. Poposeam la Mattia doar cu scopul de a ne recăpăta puterile. Funcționarul care a venit să ne întrebe ce era cu noi s-a mulțumit cu minciuna că suntem pelerini. Am rămas la negustor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
până mai târziu: cerea pedepsirea unui longobard din pătura de jos care îl înfruntase cu semeție, pălmuindu-l pe motiv că-i sedusese fata. Respectând dorința lui Rotari, care se săturase deja de ciocnirile cu fiul său, care-i semăna leit ca fire, încercam să-i scot pe amândoi basma curată apelând la un chițibuș. Era cel puțin a cincea oră din noapte, și pusesem punct chestiunii. Perdeaua de la ușă a fost aproape smulsă de Rotari, devastat, gol pușcă, așa cum îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe Antonio nespus de irezistibil, În uniforma albastră de ofițer. Nici Olimpiei nu-i plăcuse. Dar din motive cu totul diferite de cele ale soțului. Știi cum era tatăl tău la douăzeci de ani? comentase ea. Frumos, fițos și irascibil. Leit Antonio al tău. Cum e tatăl tău la cincizeci de ani, o știi prea bine. Așa că, vezi ce faci. Emma făcuse după capul ei. Iar acum Olimpia Îi spunea că odată ce și-l luase pe frumosul Antonio, trebuia să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de lung, Încât Valentina, stânjenită, se prefăcu la Început că are treabă cu casca, Încercând s-o Închidă În portbagaj, iar apoi nu mai știu Încotro să se uite. Miria Îi spuse ceva În șoaptă, iar Axel Rose râse. Era leit solistul de la Guns’N’Roses, avea chiar și părul lung și blond și o bandană pe cap. Dar ăsta era renumitul Paolo, care avea casă la Campodimare. Coborâră În localul de la demisol. Prin gemulețele mici se vedeau picioarele trecătorilor. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lănci și săbii și barde și cuțite zimțate, iar ofițerii purtau centuri și colane la gât, din cranii și oase și urechi și mâini de oameni, înșirate pe lanțuri, toate detaliile erau sculptate cu migală, iar chipul regelui alb semăna leit cu al ambasadorului, și arăta destul de fioros, dar tot nu descoperisem încă ce anume îl pune în mișcare pe nenea șahistul, deși m-am uitat și la spinarea lui, nicăieri nu se vedea vreun cablu sau vreo curea de transmisie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Îngrozită. - Este... - Inimaginabil, da, de aia ne-am lăsat trași pe sfoară de tîmpitul ăla de Morineau. - Stéphane, șopti ea, Încă În stare de șoc. - M-a sunat iarăși Franck, avea descrierea celui care a scos dosarul necunoscutei din Molène. Leit Morineau. - Nu-mi vine să cred... dar care e legătura Între Morineau și Mary? - Ryan! L-am căutat pe admiratorul tău, directorul Închisorii, am aflat că Morineau le dăduse benevol lecții de informatică deținuților, Între alții lui Ryan. Marie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ea Însăși”. Ceea ce e un alt fel de a afirma „Muzica are farmec” și așa mai departe. Și tocmai atunci s‑a Întâmplat să discutăm despre omul acela „charismatic” al cărui nume este, sau a fost, Rakhmiel Kogon. Rakhmiel semăna leit, era sosia actorului Edmund Gwenn, care l‑a jucat pe Moș Crăciun În Miracolul de pe strada 34. Dar Rakhmiel era un Moș Crăciun ostil, o persoană periculoasă, cu ochi injectați și Încruntați și o față În care mușchii mâniei erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
un trenci verde șanjan, șlefuit de uzură. Poartă ochelari cu rame de aur și o mare pălărie de pai. O clipă! Nu e singur, în spatele lui stă în picioare un drac de chibiț care-i privește peste umăr. Dracul seamănă leit cu Tudor Vladimirescu, cel de pe fosta hârtie de 25 de lei, în șubă cu fireturi. Când și când întinde o mână și-i arată jucătorului o damă de pică sau un opt de caro; alteori, se scarpină după gât, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
îndelungat. — Campbell! exclamă el în cele din urmă cu o enormă satisfacție. Howard W. Campbell, rosti el întorcându-se spre mine acuzator, îl cunoști? m-a întrebat. — Nu, am răspuns eu. Nu, repetă el, radiind de rea-voință. Semeni cu el leit. A scos din sacoșă un număr al ziarului Daily News, l-a deschis la una din paginile din mijloc și l-a întins lui Resi. Spune și dumneata, nu seamănă ăsta foarte bine cu domnul cu care ești? o întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
îi mulțumesc întâi lui Dumnezeu în textele de pe coperta albumului („U R the 1 where all love flows!“2), își întind părul, au siluete perfecte, de păpuși Barbie, și sunt probabil acompaniate de mătușile lor, cântărețe de gospel, grase și leit „fata de la meteo“. Oricum, lui Sally nu-i plăceau Circle Jerks. Un alt motiv bun care avea să-l țină la distanță cât timp urma să lucrez în subsolul teatrului; luasem cu mine și casetofonul. —„One day or another, I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
extrem de rău că toți ceilalți făceau atâta vâlvă pentru nimic. —E clar că n-ai cum s-o convingi că greșește, zise Hugo, aprinzându-și o țigară și uitându-se în jur după o scrumieră. Camera era foarte bine mobilată, leit hol de hotel de lux, așa cum se dorea a fi, cu canapele tapisate, picturi cu păsări înrămate și, ici-acolo, mese personalizate, până la un punct, de fotografiile în rame de argint presărate oriunde era un pic de loc. Singurul element
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
anchetatori neprofesioniști. De fapt, cam tot așa aveau să procedeze și anchetatorii „profesioniști” din Cluj. La primu-i contact cu arestul Siguranței clujene, Pazi rămâne uimită că celula ei, de circa 2 metri pătrați, având o prea mică fereastră zăbrelită, seamănă leit cu cea pe care o profețise țiganca vrăjitoare de la Laz. Atunci, Pazi nu acordase nici o Însemnătate predicției țigăncii și de aceea nu o consemnase nici ca beneficiu de inventar, voind s-o uite deoarece conținea un Îndemn blasfemitor. Însă, văzând
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
viața ta va hi un zbucium și o durere. S-or liniști treburile, când ai să hii tu singură și bătrână. N-ai să hii fericită decât În vis. Eu te pot scăpa de aleanul ista mare numai să asculți leit ce te Învăț să faci. Uite aici un cap de cuc (a scos din traistă un cap de pasăre ce părea smuls). Te duci Înainte de răsăritul soarelui la fântână, scoți apă neîncepută, pui ciutura pe colacul fântânii și slobozi În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
căsătoriți, bunic, deocamdată, cu un nepot, rămas, de vreo doi ani, văduv. Moment trist. Marcat de lacrimi. Și de o parte și de alta. Ea - cu un soț, mierea și pâinea lui Dumnezeu, și cu un fiu, de opt ani, leit taică-său, la Înfățișare, la mers, la zâmbet, la Gabriela Cinteză. Iar, după cum se vede, relua ` el, rapid, obiceiuri, la dorințe, mă rog, la toate, avându-i În vedere, deocamdată, etatea. Anii le-au marcat amândorura viața și prin momente
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
două mâini. Am vârât de urgență și cealaltă mână în geantă și, din nou, am adus, în lumina becului de 40 de wați, două mâini. Colegii se tăvăleau pe jos și râdeau de se spărgeau de mine, jurîndu-se că arătam leit ca o caracatiță. Ne-am dat seama târziu că inundația asta de mâini nu era lucru curat și, după ce ne-au prins, am anunțat la poliție." "Niște tîmpiți", gemu, mai neînduplecat ca niciodată, Ulpiu. Dinspre Palatul Regal, simțea cum soarele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a face cu credinciosul său Țaca. Ci că morfolea, între palmele sale cu degete subțiratece, dar ferme, hoitul unei alte podoabe de derbedeu: Papașa Ion, coleg de taximetru și de anvelopă cu Genel. La același garaj. Numărul 4. Din Crîngași. Leiți și cocliți la infracțiune aidoma, de, uneori, bete, nu-i deosebeau nici muierile lor. D-ăștia de te dezbrăcau și te lăsau îmbrăcat doar cu leucoplastul. Te furau, te încoțopeneau și se băligau în viața ta, ca într-o pungă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Atunci când ochii nici nu le jucau prea tare în cap, nici nu rămâneau holbați, Puțică erau dintre cei buni la toate. Inclusiv să se mire, când toate erau lămurite. Căci Puțică nu erau niște gemeni ca toți gemenii, ei semănau leit, dar fiecare era imaginea în oglindă a celuilalt. Amândoi erau ceacâri, atâta doar că unul avea ochiul stâng albastru și cel drept castaniu, iar celălalt începea albăstreala cu ochiul drept. Unul avea un neg mare și scorțos ca o ciupercă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
filonului magic la tema de morală beneficiază de un ,,tratament’’ epic edificator prin funcționalitatea lui umoristică. În ceea ce privește Făt-Frumos cu Moț-în Frunte, cel deal treilea ,,basm nuvelistic’’, aderența la fantastic se produce aici numai în virtutea unui progres de fermecătoare ambiguizare a leit motivului magic explorat de autor. ,,Ursita’’ face dreptate acolo unde vitregia legilor naturii a ,,însemnat’’ pe om cu defecte imposibil de înlăturat (urâțenia fizică și puținătatea minții, în cazul de față). ,,Arma secretă’’ a ,,ursitei’’ este, firește, iubirea. Zice autorul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
are în vedere binele popoarelor, ci esploatarea lor. Dar, dacă maghiarii au bunul de-a fi o naționalitate bine definită, ei pe de altă parte repetează sub coroana Sf. Ștefan acelaș joc pe care parlamentul austricesc îl esercitează dincoace de Leita. Maghiarii sunt întru atâta o putere alături cu parlamentul din Viena, întru cât în urma lor au un popor al lor propriu, pe când parlamentul din Viena n-are pe nimenea în alaiul său, căci e greu de a crede că deputatul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]