616 matches
-
Între România comunistă și cea postcomunistă În a accepta importanța legitimității. Așa cum ai amintit mai devreme, prin simpla eroziune, coroziune, Îmbătrânire, Îmblânzire, prin trecerea timpului, multe lucruri care s-ar fi putut face rapid se fac cu Încetinitorul, Într-o lentoare mai mult decât agasantă, mai ales că este clar că se pot face. Dacă ne uităm la ce s-a petrecut În alte țări din Europa de Răsărit și Centrală, s-au obținut lucruri formidabile, ceea ce nu Înseamnă că nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
politice, sfârșindu-și-o respectat, ca o figură de anvergură a establishment-ului politic american și susținător al drepturilor civile. Poate că atunci când discutăm cazul Iliescu Îl putem privi și din această perspectivă. Rămâne de văzut. Mircea Mihăieș: Ai menționat lentoarea evidentă și În activitatea guvernului Năstase: au fost multe semnale din străinătate privind tergiversarea reformelor, creșterea ratei sărăciei, care depășise deja 40% În 1990, și lucrurile s-au accentuat ulterior. Între timp, pe plan internațional, George W. Bush și-a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
energie, lipsa libidoului, instalarea unei stări depresive; - dacă este legat, speriat, pus în jug, exprimă refularea aspectului instinctual a individului, care trăiește lipsit de emoții sau de dorință. Alura calului oferă și informații cu privire la evoluție: dacă merge la pas, evocă lentoarea, dar și constanța, la galop, viteza și violența, la trap, exprimă un ritm echilibrat, nici prea lent, nici prea rapid. Cât despre mânz, în afară de semnificațiile precedente, el simbolizează căutarea protecției, dorința de a fi «protejatul» unui șef, al unui mecena
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
parțial cu cea a celorlalte animale sălbatice (vezi Leu). Șopârlă Pentru că își schimbă pielea, șopârla simbolizează renașterea. În vis, reprezintă adesea dorința de transformare, de a renaște, de a o lua de la capăt. Este de asemenea asociată cu lenea, cu lentoarea și placiditatea. Subiectul vrea să se odihnească. Este pasiv și lasă evenimentele să treacă pe lângă el degrabă decât să participe sau să le decidă cursul. În sfârșit, termenul «șopârlă» arată uzura, separarea, ruptura, la fel cum șopârla își leapădă vechea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
respectă. Tigrul indică așadar agresivitatea înconjurătoare sau endogenă. Broască-țestoasă Două calități caracterizează broasca-țestoasă și explică de ce este un animal sacru pentru o serie de populații din lume: - longevitate, și, ca atare, înțelepciunea pe care se presupune că o au bătrânii; - lentoare, și, în consecință, o evoluție constantă, sigură și prevăzătoare. Visul îi reamintește subiectului valoarea timpului. Îl îndeamnă să fie răbdător, constant, măsurat și să aibă o viziune pe termen lung. Carapacea are mai degrabă o semnificație de protecție. Totuși, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ce s-a destrămat. Interpretarea de față se poate aplica și diferitelor părți ale psihicului, diviziunilor interne pe care subiectul dorește să le reechilibreze. Broderia, tricotatul și croșetatul au același sens, la care se adaugă noțiunile de răbdare și de lentoare. Repararea ori reunificarea cere timp. Această imagine onirică este legată de lunga așteptare a lui Ulise, în timpul căreia Penelopa brodează lințoliul lui Laerte (vezi Țesut). Degetarul simbolizează căutarea protecției, mai ales împotriva atacurilor exterioare. Elementele cele mai semnificative sunt însă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ce figurează împreună cu pământul, aerul și focul în rândul celor patru elemente structurale, este un simbol major, ale cărui semnificații sunt numeroase, deși legate între ele. Astfel, apa este expresia feminității, a fecundității și a maternității, a purității, fluidității și lentorii, a inconștientului, imaginației și creației. Gama ei de semnificații merge de la infim (picătura) la puterea absolută (val seismic, potop). În vis apa exprimă, în general, procesul de purificare interioară. Baie, duș, abluțiuni Baia și dușul (la fel ca toate elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
brusc amenințată (de o furtună, de exemplu), atunci sunt evocate temerile subiectului. El se teme, pe drept cuvânt sau nu, că situația sa, până atunci pașnică, ar putea fi în mod brutal bulversată. Mlaștină, smârc, iaz Mlaștina evocă mai ales lentoarea, împotmolirea și confuzia. Este o reprezentare a apelor tulburi, stătute și neproductive. Pune accentul pe absența evoluției unei situații sau pe obscuritatea și dezordinea ce domnesc în spiritul celui ce visează. Mare, ocean Marea este simbolul matricii universale, al apelor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ci o necesitate impusă de realitatea textului. Prima frază (mai ales într-un reportaj sau într-un alt articol amplu) este poarta prin care pătrunzi în realitatea subiectului. Ea impune tonul, călcătura pașilor următori, regimul stilistic și expresiv, dinamismul sau lentoarea, ironia sau sobrietatea etc. Se întâmplă să stai ore în șir până când, printr-un complicat și obositor proces de căutare, ajungi la fraza potrivită. Câte vor fi fiind, sfaturile nu sunt de mare ajutor tânărului jurnalist pentru a depăși această
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
multe feluri de a fi: dinamic, sentimental, visător, sincer, brutal, insinuant, critic sau investigator. Poți să lucrezi la știri, la sport, la externe, la cultură sau mondene. Poți să-ți reglezi bioritmul după nebunia unui post de televiziune sau după lentoarea pașnică a unei reviste săptămânale, de tip magazin. Important este să-ți placă ceea ce faci. Să te simți bine în pielea ta, să simți cu adevărat că ți-ai găsit locul. Restul este demagogie și păcăleală. Superbe statui de fum
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
căreia vom reveni. că Puterea ca acțiune presupune câteva elemente speciale, asupra cărora trebuie să insistăm. Acestea privesc următoarele două aspecte: capacitatea de trecere la acțiune, de transpunere În act a forței sufletești interioare prin curaj, Încredere, combativitate; incapacitatea sau lentoarea, dificultatea de a Întreprinde o acțiune, starea de inhibiție, timiditate, frică, neîncredere a persoanei legată de trecerea la acțiune. dă Ca act, puterea se manifestă În două direcții, În funcție de natura forței sufletești interioare care o determină și o menține: reușita
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nou sistem de servicii specializate. Suntem de-abia acum, după 14 ani de la Revoluție, în plin proces de implementare a unei concepții moderne de organizare a sistemului de asistență socială. Pe de altă parte, s-a moștenit însă o anumită lentoare în implementarea noului program, ceea ce a dus la o resorbție mai greoaie a sărăciei și excluziunii sociale. Este vital a se conștientiza că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot să fie un instrument esențial al prevenirii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
al eunucului sugerează mușchi de oțel, în nici un caz grăsime. Își întinde apoi nefericit obrajii, bărbia și gâtul către Panthagathus, să i le înmoaie cu apă. Bărbierul își execută tacticos ritualul. Dexteritatea lui este fără cusur, la fel ca și lentoarea cu care se mișcă. Tiberius ridică precaut un deget în aer să-i atragă atenția. Începe să vorbească abia când se asigură că briciul e suficient de departe de fața sa. — Grăbește-te, îl repede nervos. Până termini și cealaltă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Buboiul încă secretă puroi. Cei vii încă răspândesc otravă. Dar valurile nu mai ajung până la țărm. Se naște mereu în jurul nostru o cu totul altă viață. Rămân ei depărtați, și nu noi ne depărtăm. Noi rămânem doar împietriți aici, în lentoarea unor astfel de clipe pustii, scorojite, schiloade, un fel de crustă a unor amintiri mincinoase. Viața reavănă, adevărată se naște și se trăiește tot mai departe de noi. Nu știu dacă-i mai plină, mai generoasă, mai pură sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
măcinată matrița gândului împietrit. Simt cum vine vârsta bătrână. Cum mă topesc, risipit în apă de timp. Eram speriat cândva de un astfel de prag la care știam că voi ajunge. Spaima de odinioară mi-o trăiesc acum doar în lentoarea unor astfel de clipe de magmă răcită. În contemplare neputincioasă și în gol de gânduri. Îmi pare rău că îmbătrânesc într-o lume urâtă, între oameni înglodați în meschinării și temeri. Oameni asuprindu-se unul pe altul dintr-o neînțeleasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ani. O iubesc doar pentru că și eu sunt leneș, visător, troienit de colb, speriat de cel ce vine cu o cârpă să mă curețe de praf. Mi-e bine nefăcând nimic, moleșit de lenea unei țări tot mai scufundate în lentoarea nimicului devenit principiu de viață. Îi iubesc pe acești oameni ai Bibliotecii așa cum, de fapt, țin la mine și la toate ale mele. Sunt asemeni mâinilor mele, ochilor sau chiar inimii mele. Aș putea trăi fără toate acestea? Cum aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Gittens. Atât el cât și Morgan par dezamăgiți. Comunicarea este unul din motivele lor de îngrijorare. Dacă oamenii insistă să comunice cu nativii, cum mai pot ei să-i mai studieze în starea lor naturală? — Am crezut, zice Morgan cu lentoarea sa obișnuită, predispusă la contemplație, că sunt niște primitivi. Cred că mai sunt încă, spune profesorul. Relativ. Oricum, administrația de nord simte că este momentul unui recensământ, înaintea institurii unei taxe pe colibă. Aparent, s-au făcut pași în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Cei trei mii de muncitori răspunseră cu glasurile unor oameni care fuseseră salvați de la moarte. Nimeni nu avea nimic împotrivă. Nici unul nu intenționa să se mai plângă. Oamenii care vorbiseră erau, în mod clar, căpeteniile de grup care instigaseră la lentoare. Ceilalți aveau să urmeze ordinele și să lucreze. Oare Hideyoshi urma să-i ierte? Cei trei mii de oameni vorbeau gălăgios între ei, unii în șoaptă, alții răcnind, astfel că nu se mai înțelegea om cu om. Totuși, întreaga mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
înapoi la Kiyosu. Pe atunci, toată lumea credea că Hideyoshi se afla în Castelul Osaka, dar acesta venise în Castelul Sakamoto în ziua a treisprezecea din Luna a Treia, ziua când Ieyasu stătea de vorbă cu Nobuo la Kiyosu. O asemenea lentoarea nu îi stătea în fire. Ieyasu intrase deja în acțiune, încheindu-și planurile și progresând constant spre anticipata ofensivă de la Hamamatsu la Okazaki și apoi Kiyosu; dar Hideyoshi, care șocase adeseori lumea cu iuțeala lui fulgerătoare, de data asta, întârzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vreme Ieyasu se ocupase deja de asta și era complet pregătit, despre Hideyoshi se putea spune că luase startul cu întârziere. Chiar și în seara zilei a treisprezecea din lună, încă nu plecase de la Sakamoto. În ciuda aparențelor, însă, înșelătoarea lui lentoare nu era rezultatul unei neglijențe. Hideyoshi știa că Ieyasu nu putea fi comparat nici cu Mitsuhide, nici cu Katsuie. Trebuia să amâne declanșarea ostilităților, în scopul de a-și desăvârși propriile pregătiri. Aștepta că-l câștige de partea sa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o ceașcă de ceai la alta. Haideți, i-am implorat în tăcere, beți mai repede! Altfel se face ora cinei și n-o să mai avem timp destul pentru un masaj cum scrie la carte. Dar ceaiul era consumat cu o lentoare chinuitoare. îmi venea să le smulg ceștile din mâini și să beau eu ceaiul în locul lor! Apoi, pe când sorbeau cu toții ultimele picături cu o relaxare de-a dreptul insuportabilă, m-am oripilat văzând că apucau din nou ceainicul și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cine știe ce fel de mesaj negru? Gândul se pierde și revine, scurtă luminiscență, vârful aprins al unui ac. Da, lui Mircea ar trebui să-i spună toate acestea... Dida se rotise lent, în dreptul ferestrei, spre masa festivă. Se rotise în chiar lentoarea acestei fraze: da, lui Mircea i s-ar putea spune. Și zâmbea, incredibil, zâmbea ca o idioată. Parcă fermecată, prostește. Atâtea amintiri inoportune, disperarea și panica, și totuși un fel de împăcare fatalistă, sfioasă, fără vlagă, ca o frivolă alinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
curând, decis să cedeze. Mâine, gata! Nu, mâine e vineri, mâine ne odihnim. Poimâine, sâmbătă, ziua sacră, eliberarea. Sâmbătă, gata, s-a terminat! Dimineața de sâmbătă plutea într-o ceață fină, o pânză de tifon în fața soarelui. Orașul puerilizat, alintare, lentoare. Domnul profesor se prezentase pe la 9, neașteptată oră. Însemna că se trezise devreme. Era în alb complet, însemna că azi avea zi liberă. Perfect ras, catotdeauna. În brațe, un uriaș buchet de flori roșii, ca o coroană de înmormântare. Gazda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o mai putea întoarce, timpul ireversibil, cu venerica lui fantomă cu tot. Dar va relua, va relua totul, va relua, va recuceri acea zi. Rememora, reinventa, renaște, va reposeda sâmbăta pierdută. O dimineață cețoasă, gingașă. Un oraș puerilizat, alintare și lentoare. Da, își reamintea memorabila sâmbătă. Abia de se descurcase prin autobuze și tramvaie cu uriașul buchet de flori roșii într-o mână și cu geanta pe umărul celălalt. Abia se descurcase, cu ambele mâini ocupate, să apese butonul soneriei apartamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
moment crucial în relația dintre ei doi. —OK, uite ce-ți propun. Te duc acasă, la mama ta, și dacă te întreabă unde ai fost, poți să-i spui c-ai fost la un prieten acasă. Fiona rostea cuvintele cu lentoare, luând decizii pe măsură ce vorbele îi zburau de pe buze. În seara asta n-o să-i spun nimic lu’ taică-tu. O să mă mai gândesc la toate peste noapte și să vedem ce părere o să mai am de dimineață. Dar nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]