477 matches
-
întrebe prin ucenicii săi: "Tu ești Acela care are să vină, sau să așteptăm pe altul?" 4. Drept răspuns, Isus le-a zis: "Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce auziți și ce vedeți: 5. Orbii își capătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 6. Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire." 7. Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
4. și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 5. Dar ziceau: Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod." 6. Cînd era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7. s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și pe cînd sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8. Ucenicilor le-a fost necaz, cînd au văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și toți preoții și-au îndreptat privirile spre el, și iată că era plin de lepră pe frunte. L-au scos repede afară, și el însuși s-a grăbit să iasă, pentru că Domnul îl lovise. 21. Împăratul Ozia a fost lepros pînă în ziua morții, și a locuit într-o casă deosebită ca lepros, căci a fost izgonit din Casa Domnului. Și fiul său Iotam era în fruntea casei împăratului și judeca poporul țării. 22. Celelalte fapte ale lui Ozia, cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
plin de lepră pe frunte. L-au scos repede afară, și el însuși s-a grăbit să iasă, pentru că Domnul îl lovise. 21. Împăratul Ozia a fost lepros pînă în ziua morții, și a locuit într-o casă deosebită ca lepros, căci a fost izgonit din Casa Domnului. Și fiul său Iotam era în fruntea casei împăratului și judeca poporul țării. 22. Celelalte fapte ale lui Ozia, cele dintîi și cele de pe urmă, au fost scrise de Isaia, fiul lui Amoț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
ceea ce Dumnezeu poruncește? Cine are o cunoaștere mai bună a omului și a naturii sale, Dumnezeu sau omul? Ura este tot atât de naturală ca iubirea. Domnul nostru poruncește iubirea. Cât este de naturală întoarcerea celuilalt obraz? Cât este de naturală sărutarea leprosului? Mesajul lui Francisc este o teoremă extrasă din gândirea vreunui filosof sau mărturia unuia care a îmbrățișat imperativul evanghelic al iubirii? „Veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul” (Gen 3, 5), vechea ispită a răsfățat instinctele noastre cele mai
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
un dumnezeu, care a avut pretenția de a se pune în locul lui Dumnezeu, de a-l elimina pe Dumnezeu - umplând pământul cu idoli însetați de sânge. Plecând și de aici, se poate vedea cât de actuală este gândirea franciscană: sărutarea leprosului este tot atât de puțin „naturală”, cum la fel de puțin „naturală” și, în același timp, puțin demnă, este întoarcerea celuilalt obraz sau iubirea propriului dușman. Dar aceasta este porunca Evangheliei și nicidecum o consecință a unui principiu de drept (presupus) „natural”. IV. Gânditori
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
ani înainte. Nemaiavând nimic de judecat sau de făcut, cu trupul putred și fără altă avuție decât graiul, ședea pe gunoaiele maidanului și pălăvrăgea. Cine nu avea treabă se oprea la marginea drumului lângă acel maidan și-l asculta pe lepros. Totdeauna era mulțime adunată lângă maidan. Într-o zi leprosul striga: - El a tras un cerc pe fața apelor până la hotarul dintre lumină și întuneric. Stâlpii cerului se clatină și stau înmărmuriți la certarea Domnului. Prin puterea lui el a
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
trupul putred și fără altă avuție decât graiul, ședea pe gunoaiele maidanului și pălăvrăgea. Cine nu avea treabă se oprea la marginea drumului lângă acel maidan și-l asculta pe lepros. Totdeauna era mulțime adunată lângă maidan. Într-o zi leprosul striga: - El a tras un cerc pe fața apelor până la hotarul dintre lumină și întuneric. Stâlpii cerului se clatină și stau înmărmuriți la certarea Domnului. Prin puterea lui el a domolit marea și cu înțelepciunea lui a zdrobit pe Rahab
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și întuneric. Stâlpii cerului se clatină și stau înmărmuriți la certarea Domnului. Prin puterea lui el a domolit marea și cu înțelepciunea lui a zdrobit pe Rahab... Nu știa nimeni cine a fost Rahab. Dar parcă asta avea vreo însemnătate? Leprosul urma: - Prin duhul său s-au limpezit cerurile și mâna sa a străpuns balaurul fugar. Iată, acestea sunt numai depărtate căpătâie ale lucrărilor sale! Cât de slab e murmurul pe care-l prindem noi!... Un bătrân din mulțime zâmbi. Leprosul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Leprosul urma: - Prin duhul său s-au limpezit cerurile și mâna sa a străpuns balaurul fugar. Iată, acestea sunt numai depărtate căpătâie ale lucrărilor sale! Cât de slab e murmurul pe care-l prindem noi!... Un bătrân din mulțime zâmbi. Leprosul tăcu câteva clipe, să-și tragă suflarea, apoi urmă: - Iar cât despre tunetul uriașei lui puteri, cine poate să-l înțeleagă? - Eu pot să-l înțeleg! răsună o voce puternică. Leprosul amuți, uimit. El nu punea întrebarea ca să aștepte răspuns
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care-l prindem noi!... Un bătrân din mulțime zâmbi. Leprosul tăcu câteva clipe, să-și tragă suflarea, apoi urmă: - Iar cât despre tunetul uriașei lui puteri, cine poate să-l înțeleagă? - Eu pot să-l înțeleg! răsună o voce puternică. Leprosul amuți, uimit. El nu punea întrebarea ca să aștepte răspuns. Lumea se întoarse către locul de unde a răsunat glasul. Din mulțime ieși un om cu fața întunecată și părul alb: era bătrânul care zâmbise. - Cine ești tu care înfrunți cuvântul Domnului
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
îndemnat să fugă la munte sau măcar la Țoar! Lumea tăcea. Unii șopteau între ei, socotindu-l nebun. Alții nu socoteau nimic; îl ascultau numai cu gura căscată. Preotul se strecură prin mulțime și nimeni nu-l mai văzu. Dar leprosul ridică fața spre bătrân și rosti: - Dacă ai fi umblat cu adevărat în căile Domnului, de ce te-ai fi întors așa, singur și strecurat în această mulțime, ca oarecine? Iar dacă ai fi văzut pe Lot și pe Abraam, cine
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-l creadă numaidecât, dar au să se deprindă cu el, cum s-au deprins și cu poveștile despre dumnezei. Nu le spune că zei nu se află nicăieri, spune-le că sunt, dar bate-ți joc de zei cu meșteșug. Leprosul și-a pierdut numai sănătatea și averea și a și început să-i blesteme: n-avea mult până să afle că nici nu sunt! O, de-am putea adormi ca să ne trezim peste câteva mii de ani. Dar nici tu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu vocea aia gen Tony Newley care face cuvântul „gabor“ să sune atât de ciudat. Ce naiba Îi tot dă cu „gabor“? Puțoi sonat. — Le spui tuturor, amicilor ei, familiei, vecinilor ce meserie ai și ajungi să fii tratat ca un lepros. Stau În casă, amicii ei și partenerii lor, și nu zic nimic, de parcă ar fi Într-o sală de interogatorii. Conversația e plină de tăceri stânjenitoare și abia așteaptă să-și găsească o scuză și să plece. Și dupaia Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de interogatorii. Conversația e plină de tăceri stânjenitoare și abia așteaptă să-și găsească o scuză și să plece. Și dupaia Întotdeauna Își amână vizitele. Ajungi să fii tratat nașpa... se sufocă el, aparent Îndurerat, ținându-și respirația, ca un lepros nașpa, repetă el, — ... așa te simți Bruce, ca un lepros nașpa. — Mda. Hurley Își scoate un pic de ceară din ureche și se șterge de partea de jos a scaunului pe care stă. — Așa că am avut o perioadă În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
așteaptă să-și găsească o scuză și să plece. Și dupaia Întotdeauna Își amână vizitele. Ajungi să fii tratat nașpa... se sufocă el, aparent Îndurerat, ținându-și respirația, ca un lepros nașpa, repetă el, — ... așa te simți Bruce, ca un lepros nașpa. — Mda. Hurley Își scoate un pic de ceară din ureche și se șterge de partea de jos a scaunului pe care stă. — Așa că am avut o perioadă În care le spuneam că sunt instalator sau că vând asigurări. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
În cartea lui Iacov stă scris: „Dumnezeu rănește, Dumnezeu pansează; El te îmbolnăvește, mâinile sale te vindecă“. în perioada biblică, se menționează frecvent multe boli intestinale, sexuale, de ochi, de picioare. Acestora li se adăugau afecțiunile cardiace, crizele epileptice, eczemele. Leproșii, dar nu numai, erau considerați de către preoți ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau mai mult percepute
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
catedrale, ca cel din Paris „Hôtel Dieu“ (829) sau cel al Mânăstirii Cluny, cu 28 de paturi. Ca și în Bizanț, aceste spitale aveau și orfelinate, case de bătrâni (azile) pentru neajutorați, farmacii, infirmerii, cantine etc., dar și secții de leproși, ciumați, alienați, care, desigur nu au apărut simultan. Medicina de asistență caritabilă și experiența medicală empirică s-au dublat pe parcurs, deși, în secolul XII unele Concilii interziceau călugărilor să practice medicina, făcând loc medicilor laici și cărților. Episcopul Isidor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a operei sale vom insista într-un alt subcapitol rezervat titanilor medicinii Renașterii. Deocamdată precizăm că germenii patogeni intuiți de Fracastoro (microscopul propriu-zis nu era inventat) au fost mai târziu puși în evidență de Pasteur. Fracastoro a propus imediat izolarea leproșilor. Sifilisul însă făcea ravagii. S-a discutat asupra manifestărilor sale, a vechimii bolii, cu ipoteza aducerii lui din lumea nouă, dar și cea a originii antice prin studiul oaselor afectate de lues. Agentul patogen era bănuit, nu izolat. Se presupunea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Transilvania sunt 140, se simte nevoia și de medici școlari. Primul este Ion Manicat la Sf. Sava în București (1785). Românii ca și celelalte popoare sunt amenințați în acest secol de ciumă, variolă, malarie, lepră mai ales cei din porturi. Leproșii sunt numiți mișei. D. Cantemir scrie despre ciuma adusă la Galați de corăbiile ce au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Boia, mitul conspirației este cel mai puternic dintre miturile politice, deoarece reduce istoria la o singură axă explicativă, care evidențiază forța nocivă a alterității, devenind un sistem de interpretare istorică (de la conspirațiile Satanei și ale agenților săi evrei, eretici, vrăjitoare, leproși, la cele laicizate tot evrei, francmasoni, iezuiți, ruși), complex al cetății asediate care și-a atins apogeul în totalitarism (de la iacobini la Stalin).398 Imaginarul, consideră același autor român, învinge chiar și geografia, deoarece nu există granițe naturale decât în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
iar apoi i-a uns pe polițai cu bancnote de douăzeci de dolari scoase dintr-un sul gros. Povestea care a pus capac la toate a fost aceea în care Lee i-a donat două sute de parai unui preot de leproși pe care l-a întâlnit într-un bar, apoi le-a făcut cinste tuturor și a plecat la Ensenada. Informația aia a stors cinci parai și o cerere de lămuriri suplimentare. Polițaiul mi-a spus: — Preotul, frate meu. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ăla care a Înviat din morți. Cum Îl cheamă, știi tu, ăla din Biblie? Care, Întrebă Eric, Isus? Gary cel mare Îl lovi ușor peste ceafă. — Nu, nu amicu’ Isus. Cred că pot să țin minte numele lui Isus. Celălalt: leprosul sau așa ceva. Care a Înviat din morți. Știi tu. — Lazăr? Întrebă Logan, Începând să se depărteze de ei. — Lazăr! Exact! Gary cel Mare zâmbi. Resturi de ciocolată Îi rămăseseră printre dinți. — Lazăr McRae, așa Îți vom spune de acum. Inspectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
o asemenea măsură idiot, Încît multă vreme după Încetarea proiecției ești urmărit de Întristătoarea constatare că n-ai pistol, ca să tragi și tu În cultură sau ce-o fi asta, așa cum știi, cum poți, cum propovăduia Hipocrat la căpătîiul unui lepros. Nenorocirea acestui film, care mai afișează și aerul obiectivității doar pentru faptul c-a Înșirat bucățele de realitate luate de-a valma de prin curți ca niște găini, este nefirescul supranatural al unei, În fond, perfect justificate revolte să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
puteau căpăta o destinație spirituală; și acest caracter l-au avut toate bunurile libere ale Bisericii, care se administrau și se distribuiau în spiritul iubirii; prin ele se întrețineau sfinții slujitori, cultul divin se alimenta; mîinile săracilor, ale văduvelor, ale leproșilor, ale sclavilor, ale pelegrinilor, ale tuturor nevoiașilor deveneau prețioase scrinuri în care Biserica își păstra comorile ferite de rapacitatea omenească; și făcînd toate acestea, maica enoriașilor nu se îndepărta de slujirea ecleziastică, fiindcă este vorba aici de o slujire în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]