972 matches
-
nord al celor două cetăți și aici s-a dat o luptă crâncenă între moldoveni și turci. În stilul specific cronicarilor orientali, Sa’adeddin scrie că lupta a durat toată ziua și oastea vrășmașă a fost distrusă în întregime. În Letopisețul țării se menționează simplu: „și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu”. Grigore Ureche credea că în lupta de la Cătlăbuga, oastea turcă a fost condusă de Malcoci: „Ștefan Vodă, dacă au scos vrăjmașii săi din țară și daca au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obligă să discutăm în amănunt documentele. În cronicile scrise în timpul domniei lui Ștefan, sau imediat după aceea, se spune pe scurt „a fost război cu Hronet la Bulgari [Șcheia] pe Siret și l-au prins și i-au tăiat capul”. (Letopisețul lui Ștefan cel Mare, p. 48). În Letopisețul de la Putna no. 1 scrie: „a fost războiul cu Hronet la Bulgari pe Siret. În acest război a căzut Ștefan voievod de pe cal, dar Dumnezeu l-a păzit și a rămas nevătămat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scrise în timpul domniei lui Ștefan, sau imediat după aceea, se spune pe scurt „a fost război cu Hronet la Bulgari [Șcheia] pe Siret și l-au prins și i-au tăiat capul”. (Letopisețul lui Ștefan cel Mare, p. 48). În Letopisețul de la Putna no. 1 scrie: „a fost războiul cu Hronet la Bulgari pe Siret. În acest război a căzut Ștefan voievod de pe cal, dar Dumnezeu l-a păzit și a rămas nevătămat. Iar lui Hronet i s-a tăiat capul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și cu ceata lui au tăiat capul lui Petru Voievod și au adus capul lui Ștefan voievod. Astfel a rămas Ștefan voievod stăpân în țară cu ajutorul lui Dumnezeu”. Primul mare cronicar al Moldovei, Grigore Ureche, care a cunoscut conținutul vechilor letopisețe, dar nu și pe cel al Cronicii moldo-germană, scria că lupta s-a dat vitejește de ambele părți, dar „pierdu Hroiot războiul și oastea, mai apoi și capul, însă cu mare primejdie lui Ștefan vodă, că s-au pornit cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că în 1486 are loc „o adevărată revoltă a boierimii moldovenești împotriva lui Ștefan”, deoarece o mare parte a boierimii era împotriva politicii antiotomane dusă de domn. Într-o lucrare, ultima mare monografie despre Ștefan cel Mare, se afirmă că letopisețele moldovenești „au transmis doar o relatare seacă și palidă, urmare a unei evidente prelucrări ulterioare, făcută cu grija de a nu umbri imaginea celui care pentru oamenii țării sale devenise „Sveti Ștefan Vodă”. Faptul că s-a acordat un credit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a participat la lupte, retrăgându-se în Transilvania imediat după încheierea armistițiului. Dacă istoricii poloni ca Fr. Papée și Gorka vorbesc despre o mare mulțime de turci și de tătari care au venit în sprijinul lui Ștefan cel Mare; în Letopisețul țării se arată că, în urmărirea armatei polone, alături de moldoveni, au fost și două mii de turci. Cronicarii turci Sa’adeddin și Hodja Efendi vorbesc de 600 de turci care au trecut Dunărea ca să-l ajute pe Ștefan. S-a considerat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Acum devenea limpede că regele va ataca Moldova, în loc să coboare pe Nistru spre Cetatea Albă și Chilia. Atunci când planurile regelui au devenit clare, Ștefan cel Mare i-a trimis pe logofătul Tăutu și pe vistierul Isac în întâmpinarea acestuia. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că regele a trecut Nistrul pe la Mihalcea „de această parte, cu toate oștile sale, și au venit până la Coțmani, la marginea Țării Moldovei, iar acolo au prins pe solii domnului Ștefan voievod și i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc în contra drepturilor ginților, îi dădu pe mâna păzitorilor din Lemberg.” După Wapowski, abia după acest incident regele a trecut Nistrul, în Pocuția (asta ar însemna că solii moldoveni l-au întâlnit pe rege înainte de 16 august). Credem însă că Letopisețul nostru are dreptate: solii l-au întâlnit pe rege la Coțmani. Arestarea solilor moldoveni echivala cu o declarație de război. Bielski considera și el că regele a încălcat obiceiul și dreptul tuturor oamenilor din lume. Un consiliu de război a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care cauză, cum scrie Ureche, Ștefan „i-a luat urma” și i-a ajuns pe poloni în timp ce străbăteau Codrii. Așadar, retrăgându-se prin Codrii, regele s-a retras pe o altă cale decât cea pe care venise spre Suceava. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că armata polonă a venit până la Coțmani și de acolo, leșii „au năvălit la Șipinți. Iar între timp, domnul Ștefan voievod a întărit și orânduit o strajă și i-a trimis împotriva leșilor la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venit până la Coțmani și de acolo, leșii „au năvălit la Șipinți. Iar între timp, domnul Ștefan voievod a întărit și orânduit o strajă și i-a trimis împotriva leșilor la vadul de la târgul Cernăuților, pe râul Prut”. După care în Letopiseț, se spune că polonii au venit asupra cetății Suceava. De curând, însă, a apărut un studiu prin care se demonstrează că regele s-a retras pe unde a venit, adică prin Codrii Cosminului, a respectat înțelegerea avută cu Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihalcea, unde a poposit o săptămână. Trecerea Nistrului s-a făcut sub supravegherea regelui și a durat o săptămână, după cum a stabilit Fr. Papée. De la Mihalcea, regele a pornit spre Coțmani, unde se afla în zilele de 16-17 august. În letopisețele noastre se menționează că regele a poposit la Coțmani timp de 7 zile. Aici l-au găsit pe rege solii lui Ștefan cel Mare, logofătul Tăutu și vistierul Isac. În Acta expeditionum bellicalium nu este menționat satul Coțmani, pentru simplul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
După Fr. Papée, în ziua de 12 septembrie, oastea polonă reunită acum pornea spre Suceava. În reconstituirea drumului făcut de armata polonă C. Rezachevici afirmă că aceasta, după ce a trecut de Sniatin, a străbătut Codrii Cosminului, între 11-18 septembrie. Dar letopisețele noastre menționează că polonii s-au retras pe alt drum decât cel pe care veniseră și numai în felul acesta au trecut prin Codrii Cosminului. Acta expeditionum bellicalium concordă cu ceea ce se afirmă în letopisețele noastre, din moment ce se arată limpede
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cosminului, între 11-18 septembrie. Dar letopisețele noastre menționează că polonii s-au retras pe alt drum decât cel pe care veniseră și numai în felul acesta au trecut prin Codrii Cosminului. Acta expeditionum bellicalium concordă cu ceea ce se afirmă în letopisețele noastre, din moment ce se arată limpede că, la 11 septembrie, armata polonă trecuse Prutul pe partea dreaptă (post fluvium Pruth). Ca să urmeze itinerarul propus de C. Rezachevici, ce nu se bazează pe niciun document, ar fi însemnat ca polonii să fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
important pe plan politic și militar. Dacă la cei 120.000 de oameni, câți număra oastea polonă, s-ar fi adăugat și oastea lituaniană, situația, ar fi devenit și mai critică pentru Moldova. La 28 august, după cum se menționează în Letopisețul țării, Ștefan a părăsit Suceava, îndreptându-se spre Roman, unde urma să se concentreze oastea sa. Ștefan „Dădu poruncă, scria Wapowski, să prindă fiecare armele pentru scăparea moșiei, soțiilor și copiilor. Patruzeci de mii de oșteni adună. Ajutoarele de la turci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici hrană. „Și acea întărire, precizează cronicarul, era pretutindeni peste două mile; nici câmpul nu l-au părăsit pentru a lupta cu polonii necontenit, pe care, însă, îi nimicea regulat din flancuri”. Asediul Sucevii a ținut până la 18 octombrie. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că leșii „au bătut 3 săptămâni, ziua și noaptea, dar nimic n-au reușit”. Înțelegând că nu poate cuceri cetatea, Ioan Albert s-a adresat apărătorilor, care erau conduși de Luca Arbure, cerându-le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost biruit de poloni. Sunt simple speculații, fără o susținere documentară. În timpul asediului Sucevei, polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor. Și cum oastea polonă „părea împresurată”, cum zice Wapowski, regele a acceptat să discute încheierea unui armistițiu. În Letopisețul nostru se arată că „domnului Ștefan voievod i-a venit ajutor de la craiul unguresc numit Laslău, care era frate cu Albert, craiul leșesc, 12 mii de oșteni. Și cu ei era Birtoc, voievodul Ardealului, care Birtoc voievod era cuscrul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
măcară că Laslău crai ungurescu (ce să cheamă leșaște Vladislav) era frate lui Olbrihtu craiului leșesc.” În timpul tratativelor pentru încheierea ostilităților s-a pus problema drumului pe care urma să-l parcurgă oastea polonă în retragerea ei din Moldova. Din letopisețele noastre reiese că „la 19 ale lunii octombrie, joi, s-a întors craiul leșesc, dar n-a pornit pe același drum pe care venise, ci a pornit pe alt drum, pe unde era țara întreagă”. Aceeași informație se regăsește în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastre reiese că „la 19 ale lunii octombrie, joi, s-a întors craiul leșesc, dar n-a pornit pe același drum pe care venise, ci a pornit pe alt drum, pe unde era țara întreagă”. Aceeași informație se regăsește în Letopisețul de la Putna II. În Cronica moldo-polonă se arată că Ștefan a fost de acord să încheie pacea „dar cu această condiție, ca regele să meargă cu acei oameni ai săi pe același drum pe care a venit”. Și Grigore Ureche
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
capcană pe care i-a întins-o Ștefan regelui, așa cum reiese din cronicile polone, și nici de o trădare, așa cum reiese din instrucțiunile date de Ioan Albert solilor pe care-i trimitea, în toamna anului 1497, la regele Vladislav. În Letopisețul țării se arată că, aflând că regele n-a respectat înțelegerea și a apucat-o pe alt drum, „s-a mâniat Ștefan Voievod și a gonit pe urma lor cu oștenii săi și cu două mii de turci, și i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
câteva mii de cneji și nobili și curteni aleși”, trimiși în ajutor de ducele Lituaniei. Cei 3.000 de călăreți ai vornicului Boldur au putut sosi pe malul Prutului, unde s-a dat bătălia, Lențeștii fiind foarte aproape de Șepeniț. În Letopisețul țării se spune că 2000 de turci veniți în ajutorul lui Ștefan au participat la urmărirea armatei polone. Turcii nu aveau nici un motiv să atace Moldova în acel moment. Cronicile polone sau rusești îi menționează pe aliații lui Ștefan ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
l-a învins pe regele polon. Bătălia din Codrii Cosminului a fost dată și câștigată de turci, de tătari și de muntenii, care veniseră în ajutorul lui Ștefan. Afirmația este absurdă, pentru că nu se sprijină pe nimic. Într-unul din letopisețele noastre se spune că au fost 2.000 de turci și nici o altă sursă nu amintește câți tătari și câți munteni au venit în Moldova. Este totuși de mirare, cum un istoric și-a putut imagina că o bătălie, ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
instaurase ordinea, care apărase țara în timpul celor mai mari încercări prin care a trecut Moldova. Natura însăși constituise un fundal sumbru și grandios pentru această pierdere care amplifica și mai mult teama pe care o simțeau și vecinii Moldovei. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționa: „Și a fost în același an, înainte de moartea lui, iarnă grea și foarte aspră, cum nu fusese niciodată. Iar în timpul verii au fost ploi mari și revărsare de ape și înecuri din pricina apelor mari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zicea Stoicescu, iar conducătorii acestora nu au căpătat o totală liberate de acțiune în urma unei lupte cu puterea unui monarh. Nu avem informații, care să ne îngăduie să stabilim exact cum s-a realizat întemeierea celor două țări românești. În Letopisețul cantacuzinesc se arată că după ce a trecut Radu Negru la Sud de Carpați „Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte peste Olt, s-au sculat cu toții de a venit la Radul Vodă, închinându-se să fie supt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anul 1290. Ca să se vorbească despre fărâmițare feudală la noi ar însemna că, îndată după unificarea teritorială a celor două țări, ar trebui să înceapă lupta marilor boieri pentru sustragerea de sub autoritatea domnească, o autoritate liber consimțită, după cum ne sugerează Letopisețul cantacuzinesc. Până la domnia lui Mircea cel Mare (1387-1418) și până la domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1430) nu există nici o mențiune în legătură cu existența unui conflict între domn și marii boieri. Cele două domnii au fost socotite chiar de către partizanii identificării feudalismului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Țările Române au fost formulate multe opinii, pe care le enumeră Ion Donat în cartea sa. Dimitrie Cantemir, care scrie primul despre domeniul domnesc din Moldova, considera că “toată Moldova de odinioară... a fost patrimoniul unui singur domn și letopisețele și actele vechilor domni arată destul și prea destul.” Dragoș vodă și urmașii săi i-au împroprietărit pe boierii care au strălucit prin faptele lor, cu domenii, pe care, uneori, domnii le puteau lua înapoi, dar, până la urmă, domnii le-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]