1,920 matches
-
cucerirea romană a Galiei, limba galică a subzistat în popor, amestecându-se cu limba latină și în urmă fiind înlocuită aproape complet de varianta vulgară a limbii Imperiului și de limbi germanice diverse între secolul IV și secolul VI Elementele lexicului galic au fost păstrate mai ales în limba franceză în forma de substrat lexical conținând între 180 și 400 de cuvinte și în toponimie, dat faptul că cuceritorii romani de obicei au adaptat numele galice ale localităților din cauza apropierii morfologice
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
Încolo, În aceeași ființă sălășluiesc armonios savantul (gândind și scriind În limbile franceză și engleză), cu scriitorul de limbă română. În câteva interviuri oferite unor reviste franceze și românești, Mircea Eliade motiva admirabil puterea de seducție pe care o are lexicul limbii În care s-a născut, propunându-i parcă instinctiv, revelatoriu, nuanțele adecvate În comunicarea așteptată. Noi vedem aici atât Înzestrare genetică, precum și cultivarea meticuloasă, trudnică a gândului despărțitor pentru a obține finalități de prestigiu. Pe Omul ca atare, ce
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
marcată de „volubilitate”, și astfel contrastând cu natura sa cunoscută de taciturn și de aparentă amărăciune, forma limbii române utilizate de Mihail Sadoveanu, în special cea folosită în romanele istorice, a fost apreciată pentru folosirea arhaismelor și abordarea inventivă a lexicului românesc. Împrumutând adesea idei și mijloace de expresie din cronicile moldovene ale lui Ion Neculce și Miron Costin, autorul îmbină cu creativitate mai multe dialecte regionale și registre lingvistice, îndepărtându-se de simpla imitație a limbajului istoric. Povestite în general
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
simtă confortabil și deschiși" , iar pentru aceasta sunt utilizate metode diverse, incluzând arta și muzica, utilizate de profesori special pregătiți. O ședință sugestopedică e formată din trei faze : descifrarea, sesiunea concert (secvența de memorare), elaborarea. Descifrarea: profesorul prezintă gramatica și lexicul . Sesiunea concert (activă și pasivă):profesorul citește textul la viteză normală, uneori intonând anumite cuvinte iar studenții repetă dupa el. În sesiunea pasivă, studenții se relaxează și ascultă profesorul citind textul. În fundal se aude muzică barocă sau electronică, relaxantă
Sugestopedie () [Corola-website/Science/311770_a_313099]
-
În fundal se aude muzică barocă sau electronică, relaxantă. Elaborarea: Studenții finalizează ceea ce au învățat prin dramatizări, cântece, jocuri. Ulterior au fost dezvoltate patru faze: introducerea, sesiunea concert, elaborarea, producerea. Introducerea: Profesorul predă materia în “joacă” in loc să analizeze lexicul și gramatica textului în mod clasic. Sesiunea concert (activă și pasivă): Profesorul citește cu intonație, în timp ce în fundal se aude muzica. În unele momente, studenții citesc textul împreună cu profesorul ("sesiunea activă") iar în alte momente se face pauză și e
Sugestopedie () [Corola-website/Science/311770_a_313099]
-
o nouă ediție, nr. 24, a îndreptarului ortografic, cu ultimele modificări. Noua ortografie, în varianta inițială, nerevizuită, fusese inclusă în ediția nr. 21, din 1996, a îndreptarului. Ca noutate absolută, conform noii ortografii, revizuite, pentru numeroase cuvinte (circa 2% din lexicul inclus) sunt admise mai multe variante. În atari cazuri, redacția face totuși recomandări cu privire la varianta care ar urma să fie preferată. Ca o contribuție la „pacificarea” ortografiei, principalele agenții de știri și medii de informare germane au decis să aplice
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
franceză) cu toate că influența crescândă a limbii engleze a afectat în ultimul timp rolul limbii germane în plan internațional. Limba germană este o limbă pluricentrică, sintetică,fuzională cu forme de sinteză derivată și cu un continuum dialectal. O subdivizare posibilă a lexicului german este următoarea: Astfel, limba germană este o limbă enciclopedică cu o permanentă „circulație a cuvintelor” compuse instantaneu din alte cuvinte sau morfeme (substantive, verbe, adjective, atribute, afixe etc.). Introducerea unui număr nelimitat de semnificații ale sensurilor noționale în ansamblarea
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
75.000 de cuvinte de bază , iar numărul total de lexeme este apreciat la 300.000 - 500.000, în funcție de autor și mod de numărare. De exemplu: Astfel de cifre indică însă doar ordinul de mărime al volumului de cuvinte din lexicul german, deoarece aprecierile acestea conțin de regulă Criteriul primordial pentru ca un cuvânt să fie preluat într-un lexicon este gradul (frecvența) de utilizare. La recensământul populației din 2002 peste 60 de mii de locuitori ai României (0,3 % din totalul
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
instroromâna preferă construcția cu complement exprimat prin verb la infinitiv față de cea cu propoziție subordonată, atunci când ambele acțiuni au același subiect: "vreț âl ântrebå?" „vreți să-l întrebați?”, "mę́re lucrå" „merge să lucreze”. După Narumov 2001, 65% din lexicul de bază al istroromânei este format din cuvinte moștenite din latină, iar în lista Swadesh de 110 cuvinte, 87% sunt de această origine. Câteva sunt specifice, neexistând în română (de exemplu "cåi̭bę" „colivie”), sau au (și) un sens
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
formând verbe de aspect perfectiv/incoativ (vezi mai sus secțiunea Aspecte). Există câteva sufixe lexicale, unele de origine romanică, altele slave, care formează: Dintre toate limbile romanice orientale, istroromâna este cea mai permeabilă la influențele străine, mai ales în domeniul lexicului. Cele mai multe împrumuturi provin din croată, mai ales din dialectul čakavian, dar și din limba standard. Unele împrumuturi au format dublete cu cuvinte moștenite, apoi acestea și-au schimbat sensul. Astfel, s-a împrumutat verbul "poșni" „a începe”, iar verbul moștenit
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
pentru a traduce în castiliană textele biblice ebraice. "Sefardis" este foarte importantă pentru studierea spaniolei, pentru că păstrează multe din trăsăturile spaniolei secolului al XV-lea. Se vorbește într-un singur punct pe glob, în Antilele Olandeze. Are o gramatică portugheză și lexic spaniol. Este, după unii, descendenta primilor conchistadori; după alții este o creolă. Se știe că o limbă creolă este o limbă simplificată, bazată pe o sintaxă indigenă și cu lexic al limbii cuceritoare. Există creole spaniole în Cuba; se vorbesc
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
punct pe glob, în Antilele Olandeze. Are o gramatică portugheză și lexic spaniol. Este, după unii, descendenta primilor conchistadori; după alții este o creolă. Se știe că o limbă creolă este o limbă simplificată, bazată pe o sintaxă indigenă și cu lexic al limbii cuceritoare. Există creole spaniole în Cuba; se vorbesc mai multe creole în Filipine. Spaniola folosește alfabetul latin îmbogățit cu litera ñ ("eñe", care reprezintă fonemul /ɲ/) și digramele "ch" (reprezentează fonemul /tʃ/) și "ll" (reprezintă fonemul /ʎ/). Totuși
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
studierea sensului cuvintelor, precum și cu schimbările de sens pe care le pot suferi cuvintele. Semantica este un factor de organizare a vocabularului unei limbi. Dat fiind că dicționarele sunt explicative, și nu normative, nu există un instrument normativ universal pentru lexic și semantică. Determinarea caracterului peiorativ a termenilor dintr-o limbă este un proces dinamic și presupune acceptarea evoluției semantice a cuvintelor. Modificarea sensului inițial al cuvintelor sub influența factorilor de natură lingvistică sau extralingvistică poartă denumirea de evoluție semantică. Evoluția
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
tehnicilor literare existente în epocă. Intenția lui, destăinuită prietenului și biografului său de mai târziu, Frank Budgen, era următoarea: Romanul se dorea a fi revoluționar și la nivel de limbaj, autorul încercând să submineze și să reinventeze în mod sistematic lexicul și sintaxa limbii engleze. Așa cum îi mărturisește lui Stefan Zweig: Această întreprindere curajoasă, de a construi o limbă universală, a fost inițiată de Joyce în "Ulise" și prelungită până la exagerare în romanul intraductibil "Veghea lui Finnegan". Nici opțiunea scriitorului pentru
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
a mai reprezentat decât un impediment for mal. Totul a fost raportat la posibilitățile de comunicare. în arealul românesc, învățătura creș tină a venit prin suport slavon și ea s-a alăturat celei grecești și bizantine multă vreme, multe secole. Lexicul autoh ton a avut posibilitatea confrun tării tęte à tête cu cele două surse lin gvistice majore. Cum acestea nu erau ema nația locului, a neaoșului - bazat exclusiv pe aspectul limbii vorbite -, sa încercat și păstrarea unei termi nologii a
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
și istoria locurilor cunoscute sau dispărute. Teoria spiralei în cunoaștere se desprinde subtextual, impunând poeziilor autorului o dicție meritorie, deloc citabilă pe sărite. Mai fiecare text poetic are ceva de oferit, de personalizat. Ingenioase sunt trimiterile ca timbru poetic, ca lexic, la angrenajul clasicilor ro mâni ori străini - de la trubadurii fran cezi, până la modernii sec. al 20lea. Odată cu producerea Evenimentelor din Decembrie Î 89, unii dintre cei care se ocupă și de cultură au chibzuit să înlăture ori să măture proletcultist
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
poezii de Goga; o proză ca Ne cheamă pământul poar tă titlul volumului din 1916 al bardului de la Rășinari), Un Paște trist. Splendidă este proza Ceartă arhaică. Dispusă în registre de dialec tologie, cuvintele sunt luate cu mare grijă din lexicul limbii vorbite. Distingem împletiturile cu efecte într-ale comunicării, reperabile prin regionalisme oltenești, în alte situații, de limbă populară. Ăsta, da, studiu de caz etnic! Cele 17 Fulguiri alcătuiesc tagma cugetărilor. Găsim apoi un departament al semnificațiilor și al simbolurilor
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
interpretați neinterpretabilul! <br> Imaginația dumneavoastră va înflori că un cactus în deșert. Dar, Manifestul Paradoxist, în mod special, este o revoltă a emigrantului împotriva limbii țării sale de adopție, pe care el nu o vorbește (o carte antilimbaj într-un lexic foarte sărac - discursul de mâine?)...»<br> În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/ThirdParadoxistManifesto.htm. În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/FourthParadoxistManifesto.pdf.<br> Distihul paradoxist este format din două versuri, antitetice unul altuia, dar care împreună
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
onestitatea științifică. Analizând la rece influența slavă, el îndeamnă la eliberare de romantism sentimental, pentru a nu leza adevărul științific. Grigore Nandriș, ca specialist în slavistică, s-a aplecat și asupra relațiilor lingvistice româno-polone. Începând cu evidențierea elementelor românești din lexicul muntenesc (góralski) al Poloniei sudice, cercetătorul bucovinean a urmărit să demonstreze întâietatea românilor în zona cercetată (din zona populată de huțuli, până în Silezia și Moravia), combătând astfel cu argumente convingătoare teoriile maghiare. Preocupările sale pentru dialectologie demonstrează că lingvistului bucovinean
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
eliptic și amfibologic, căutând jocul ingenios de cuvinte specific vieții la Curte. Iubitor al retoricii, a încercat să-și perfecționeze un stil bazat pe simetrii, antiteze și isocole, cel mai bine reprezentat în opera sa „"Marco Bruto"”. A utilizat un lexic abundant, creând de asemenea neologisme prin intermediul derivării, compunerii și stereotipiei, de asemenea flexibilizând mecanismul apoziției specificative în castiliană, procedeu utilizat apoi de scriitori ai Barocului ce i-au urmat. În satirele sale Quevedo se apropie uneori de expresionism, datorită degradării
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
completivă permanentă, subordonate cu conținut semantic special (consecutivă, condițională, concesivă și comparativă) și subordonată atributivă. O caracteristică a subordonatelor în maghiară este că de cele mai multe ori ele au în principală un antecedent exprimat printr-un pronume, iar subordonata întregește antecedentul. Lexicul limbii maghiare este format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută. Cele mai multe împrumuturi sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%), dar mai sunt și din limbi iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calcurile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului. Mijloacele interne de îmbogățire sunt cele mai importante. Dintre acestea cele mai productive sunt crearea spontană de cuvinte (interjecții, cuvinte onomatopeice, creații expresive), formarea spontană de cuvinte prin derivare și compunere, precum și crearea conștientă de cuvinte prin derivare și compunere
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
slave meridionale, 1000 de la bulgari și 60 de la sârbocroați. Dintre graiurile limbii române, cele mai apropiate de limbile aromâniilor, meglenoromânilor și istroromânilor de la sud de Dunăre, sunt cele vorbite în Banat, în valea Timocului și în Oltenia. Aceste elemente din lexicul slav al limbii române, precum și împrumuturile ungurești și nemțești directe de termeni comerciali și organizatorici medievali, prezenți în română, lipsesc în aromână care are, în schimb, împrumuturi directe din limba greacă medievală. În limba română toate împrumuturile din limba greacă
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
din Italia nu a fost influențată de limbile germanice, deși, odată ajunși acolo, goții și lombarzii au stăpânit Italia timp de veacuri. Cuvintele românești comune cu echivalente albaneze pot fi explicate fie prin moștenirea în comun a unor resturi de lexic daco-moesic (de altfel, unele lexeme românești din substrat nici nu au echivalent în albaneză), fie prin migrația din nord-est spre sud-vest a „dacilor liberi” (mai anume Carpii) izgoniți din Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
sens nou dat unui cuvânt deja existent în limbă, pe baza unui sens al unui cuvânt străin (calc semantic). Este cazul cuvântului "miš" „șoarece”, folosit cu sensul „mouse” (de calculator), din engleză. Ca orice limbă, și croata și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe limbi. Lexicul limbii croate a fost influențat în primul rând de limbile învecinate, printre care de către limbi romanice, care au exercitat o influență mai mare asupra ei decât asupra altor limbi slave de sud. S-
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]