496 matches
-
cu Gisulf, moștenindu-i statura și noblețea fățișă a trăsăturilor, îmblânzite însă de moliciunea trăsăturilor materne. Avea șaisprezece ani, și frumusețea chipului era egalată de gesturile grațioase și de puritatea ochilor, de un albastru luminos și obscur precum aripile unei libelule. Era îmbrăcată modest, cu o cămașă și o fustă de in alb; cingătoarea, de piele roșie, avea găicile și capătul metalic de aur. Vălul țesut cu fire de argint îi era prins în părul blond cu un ac mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
răposata doamnă Glyph. Aceasta se născuse Într‑o familie foarte Înstărită și soțul ei era un mare orientalist. - Oamenii fermecați de ei Înșiși Își inventează singuri o semnificație specială, comenta Ravelstein. Țes În jurul lor fantezii orbitoare. Se prefac În niște libelule grațioase și zumzăie Într‑o atmosferă de perfectă irealitate. După care se apucă să scrie eseuri, poeme, cărți Întregi, unii despre alțiiă - Te‑ai purtat ca un ovrei mitocan la un prânz oferit unui nobil - un musafir supraimportant - am replicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
A, așa a fost, zise Sophie, luminându-se. A fost minunat. Cam ca în Archaos 1. Pur și simplu îi aruncau pe toți pe scenă, indiferent dacă voiau sau nu. Până la sfârșitul reprezentației eram sus pe trapez, costumată ca o libelulă. Marie a fost uimitoare - poate face orice, ar fi trebui s-o vezi. Păcat că nu face chestii acrobatice tot timpul. Dar ea vrea să se apuce serios de actorie, deci... Ridică din umeri. Crezi că Vi e bine? îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
sută de dimineți asemănătoare. Peștele lovi lemnul cu cea din urmă zvâcnitură a cozii, despărțindu-se de lumea celor vii, iar în apa atât de nemișcată, se stârni o ușoară undă ce se pierdu în depărtare. Apoi sosi, tăcută, o libelulă, care se opri din zbor să-și găsească odihna pe piciorul lui dezgolit. O privi îndelung, simțind gâdilătura piciorușelor ei, fără să facă nici o mișcare, ca să nu o sperie. Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Nu e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
liniștită. Ambarcațiunea își pierdu elanul și se opri. Lumea era învăluită în liniște și tăcere. Într-o deplină tăcere. Se întinse în caiac, își sprijini ceafa de margine și lăsă ca soarele dimineții să-i pârlească pielea. Sosi, tăcută, o libelulă, care se opri din zbor și își găsi odihna pe piciorul lui dezgolit. — Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Vâsli rar, prin canalele nemișcate, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
găinar”; Pag. 234: „Horia Sima era mai rău decât un câine. Nu era om. Era o reptilă.”; Pag. 319: „Corneliu Codreanu este un infractor recidivist.”; Pag. 320: Corneliu Zelea Codreanu era un monoman (atins de delirul grandorii), dromoman, talasic, o libelulă agitată, un beduin”; Pag. 321: „Suferea de mania ambulatorie (Este vorba tot despre Codreanu)”; Pag. 333: „... poetul și ziaristul cuțovlah, Doru Belimace”; Pag. 336: „Scatofagul Cantacuzino era metec fanariot, ca și Zelinschi-Codreanu, și ca și hindusul Nae Ionescu și sârbul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pe care erau Încrus- tate o pană, o călimară și o carte. obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul În cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini, o piatră verde găsită pe malul Dunării și de Domojo, bățul cu chip de drac cu care bunicul lui Adi speria noaptea stafiile În cimitir. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care Îl ai dimineața
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
argint pe care erau încrustate o pană, o călimară și o carte. Obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul în cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini, o piatră verde găsită pe malul Dunării și de Domojo, bățul cu chip de drac cu care bunicul lui Adi speria noaptea stafiile în cimitir. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl ai dimineața
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
despre pudoarea exagerată de odinioară se vorbea mai mult În treacăt. Cum să mai rămînă prea multă vreme fecioare cu atîția Thomași În jur, chiar dacă nu toți atletici și carismatici, Însă mai toți bîntuind, aproape disperați, să Își potolească instinctul? Libelule - la altă scară diurnă față de aceea a gîzelor-aeroplan - ce erau nevoite să și afle partenerul cel tîrziu pînă spre asfințit. Ziua sexuală a omului ținea și cîteva zeci de ani ; pentru ce trebuia omorîtă? Dimpotrivă, trăită. Cum? Aceasta era Întrebarea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
în care tu ți-ai fi aprins o țigară, el dădea deja foc la o treime din București. Ierbii Firelor îi plăceau istoriile bune. Povestea cu Anghel Raicopol îi căzuse la stomac ca o bucată de tort. Raicopol, cu toate libelulele lui, mari cât vătraiul, care-i zumzăiau prin cap, îi plăcea. IF-ul intui corect că într-o țară cu ioc presă și televiziune, lăsată doar la discreția zvonurilor, Bucureștiul, la ora aceea, mai avea o țâră și avea să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în Transparentele aripi) sunt convocate pentru a desena chipul "regelui păsărilor": Este surd, este șchiop, / este nemâncat, este nebăut. Este redus, este nenăscut" și în plus: "neînțelept", "nefericit", "netrebnic", "neghiob", "nevăzut", "neauzit", "negustat", "nepipăit" etc. Dicțiune identică în Mâncătorul de libelule; demonstrație de bravură stilistică ad hoc: "Mănânc libelule pentru că sunt verzi / și au ochi negri / pentru că au două rânduri de aripi / transparente"; în douăzeci de versuri de cincisprezece ori "mănânc pentru că..." Douăzeci și trei de propoziții-definiții încep, aproape toate, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
chipul "regelui păsărilor": Este surd, este șchiop, / este nemâncat, este nebăut. Este redus, este nenăscut" și în plus: "neînțelept", "nefericit", "netrebnic", "neghiob", "nevăzut", "neauzit", "negustat", "nepipăit" etc. Dicțiune identică în Mâncătorul de libelule; demonstrație de bravură stilistică ad hoc: "Mănânc libelule pentru că sunt verzi / și au ochi negri / pentru că au două rânduri de aripi / transparente"; în douăzeci de versuri de cincisprezece ori "mănânc pentru că..." Douăzeci și trei de propoziții-definiții încep, aproape toate, cu: "Omul este". Un record în materie de enumerări
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în filigran se citește (întoarsă pe dos) grațioasa prezență a Sburătorului. Nu copila imploră venirea acestuia, ci dimpotrivă: "Tu ești singura / care mă poți / salva / dar atenție! / rolurile sunt inversate, / căznește-te să mă ridici în brațe și, ca o libelulă, / dă din picioare, / să te ridici ca mine deasupra orașului!" Alteori, trubadur medieval și imnograf zbuciumat, poetul peregrinează într-o geografie deschisă; canțonele sale nu sunt, la drept vorbind, ale unui amoroso de tip senzual. Conflictul dintre iubire și Marea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
deget pe gură. Formele fructelor, dulcețile lor. Odihnitoare peisaje cu munți Văile toamnei sterilizate de alcoolul brândușei. Pădureanca, o silvană, o garçonne, o băiețoasă respiră concomitent o feminitate plină de gingășie; se invocă flori de tot felul (trandafir, ghiocei), fluturi, libelule, gâze; e tentată de petale și polen, de "colb de frunze". Fascinează germinația, triumfă timpul încolțirii, cel care "dă drumul tuturor sevelor". Acvaticul, ploile, umiditatea înseamnă fertilitate. Neadormit, gândul se trădează prin gest, prin Vorbă, prin Vis; spațiul memoriei devine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
melancolia n-o paralizează. Urmând codul existențial inexorabil, viață și moarte se întrepătrund: "Din foc și din gheață-i făcută / Viața ta. Viață dublă". Într-un Ephemeris acționează consolator o filozofie multimilenară: Stau pe mal; lângă râu. Număr efemeride. Și libelule atât de elegant alcătuite. Cu ochi fascinanți, cu trup vibratil, Purtând combinații de ultima modă: Turchiz cu negru. Sunt șapte pe umărul unei singure flori. Trec zilele, strig, și-mi aduc brusc aminte Vorbele mamei: "Nu zilele trec, Ci zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
deplasa; a dori; aș dori; dragoste; a droga; eliberare; emoție; entuziasm; evita; extrem; a fi liber; flutura; un fluture; fluturi; Flying the sky; foșnet; frică; furnici; pe geam; gîndul; gîscă; iarbă; ideal; independență; iubi; iute; înalță; înaripat; înălțare; îngerul; levita; libelulă; limită; fără limite; lin; Liverpool; a-și lua avînt; magie; meditativ; mergea; mers; migrare; mîncare; muscă; nas; a naviga; naviga; în nori; în nouri; nu; opri; pare; păsări, zbor; păsările; ca pasărea; pelican; pilot; pene; pica; pilota; plăcere; a pleca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
am reușit sa le observăm în natură, cărora nu le-am acordat nici cea mai mică atenție și pe care le-am considerat chiar respingătoare. Gândindu-ne la heleșteul unde s-a născut și a crescut (heleșteul cu grozame, cu libelule, cu apele și cu cerul mișunând de insecte), am putea crede că broaștei îi lipsea spațiul. Deloc adevărat. Uneori nu ai nevoie de multe lucruri pentru a crea o lume. Totul e să faci alegerile corecte. Un pic de apă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de ori mai bine decât noi, am putea cel puțin să-i apreciem (să-i tratăm cu respect), ba chiar să-i împărtășim, fie doar și pentru o clipă, punctul de vedere. Să admitem că viezurele, vulpea, chițcanul de pădure, libelula, acvila regală, șoimul pelerin, porumbelul-gulerat, măcăleandrul, rechinul, ursul (exact, ursul!) și lupul ar fi rude cu noi. Această rudenie nu ne dezonorează dimpotrivă. În anumite privințe, date fiind înfățișarea lor, performanțele lor și handicapurile noastre, înrudirea cu ele ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Nici TDRG și nici seria veche a dicționarului academic ( DA), nu înregistrează pe furnicoleul din BB, în schimb, s.v. leu, în DLR este înregistrată sintagma leul furnicilor care, după entomologi, ar desemna o anumită insectă (Myrmeleon formicalynx), un fel de libelulă care trăiește prin pădurile de brad, ale cărei larve, asemănătoare cu păduchii, se hrănesc cu furnici. Misterioasa bestiolă ar arăta așa: Aparținând unei familii foarte bogate (Myrmeleontidae), insecta aceasta a fost denumită în cele mai multe limbi europene moderne prin adaptarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nu este însă unica în literatura creștină a primelor veacuri. Sf. Grigorie cel Mare însuși (în Comentariile la Iov, V, 20, 22) se referă la furnicoleul biblic ca la o insectă înaripată, pe care o numește Myrmeleon formicarius, asemănătoare cu libelula, care se hrănește, la stadiul de larvă, cu furnici. În Etimologiile sale (3, 10), după ce distinge între ființele imaginare precum furnicoleul și unicornul, diferite de cele reale precum ibisul, căprioara, rinocerul și vulpea, Isidor din Sevilla preia explicația lui Grigorie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele largi făcea să strălucească în vitrine pulberea aripilor de fluturi, armura neagră a greierilor, cărăbușii cafenii, lăcustele verzi, cadaraștele cu coarne de cerbi, bondarii păroși, libelulele zvelte". La etaj, se găsește un adevărat sepulcru al arahnidelor și al miriapodelor, ultimele constituind pasiunea științifică a lui Manole: "Erau aici, în cuști și în vitrine, urechelnițe de culoare galbenă murdară, cu câte patruzeci și două de picioare, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Kunst", 1898, reprodusă în Ver Sacrum An. II, vol. iv, 1899, p. 31), o fereastră circulară din sticlă pictată, intitulată Arta. Medalionul înfățișează un înger cu aspect de femeie, cu aripile desfășurate asemeni aripilor unui fluture sau ca elitrele unei libelule, pentru a putea urmări geometria nervurilor fine. Figura alegorică, Înger-Artă-Femeie, are brațele încrucișate, dar nu în genul funerar tipic atitudinii de devot la gisanți sau oranți. Partea de jos a corpului înveșmântată, casca-coroană extrem de sofisticată pe care o poartă, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spiritul nostru, să punem pariul vieții în fața neantului. În această incertitudine, avem cel puțin certitudinea că a început o nouă metamorfoză a Europei. Pentru a înțelege ce este o metamorfoză, să ne gîndim la cea care transformă o omidă în libelulă. Omida s-a închis în crisalidă. Deodată, fagocitele menite să o apere împotriva agresiunilor externe atacă propriul organism. Îi distrug organele, inclusiv sistemul digestiv, de vreme ce libelula își va schimba hrana. Singurul cruțat este sistemul nervos, care menține identitatea ființei și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ce este o metamorfoză, să ne gîndim la cea care transformă o omidă în libelulă. Omida s-a închis în crisalidă. Deodată, fagocitele menite să o apere împotriva agresiunilor externe atacă propriul organism. Îi distrug organele, inclusiv sistemul digestiv, de vreme ce libelula își va schimba hrana. Singurul cruțat este sistemul nervos, care menține identitatea ființei și îi controlează metamorfoza. Restul organismului este nimicit. Prin această distrugere nemiloasă se operează construirea unei ființe cu totul noi, și totuși cu totul ne-schimbate. Prin
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mai multe rînduri să iasă, și treptat, cu dificultate, se va elibera. Aripile sale vor fi mototolite, cleioase, lipite de corp, nu se vor putea întinde imediat. Urmează un interval foarte lung de imobilitate aproape împietrită. Dintr-odată, fără veste, libelula își va lua zborul. Spre deosebire de insectă, Europa nu are programul prealabil al transformării sale, nu are un sistem nervos central care să o guverneze. Însă, ca și în cazul omizii, au fost necesare nimicirile și distrugerile totale ale celui de-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]