152,821 matches
-
și persoanele, operele și peisajele îl rețin, Quignard își invită cititorul să-i împărtășească motivele invizibile de bucurie siderantă sau de angoasă fără leac. Nu pentru "o trăire împreună" în care nu crede deloc, ci pentru a accede la acea liberă singularitate pe care prezentul se încăpățînează să o nege, dar pe care literatura, în operele ei cele mai pure, o regăsește cu încîntare". Quignard par lui-même i "Lire" și "Magazine littéraire" din septembrie au publicat ample convorbiri cu cel care
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
culorile din spectrul luminii, toate experiențele creatoare și devastatoare ale umanului". Memoria timpurilor incerte Cartea Exerciții de memorie cuprinde convorbiri cu diferite personalități ale culturii și vieții politice românești. Alexandru Paleologu și Paul Dimitriu fac în acest volum un exercițiu liber de memorie. Cu atît mai dificil însă cu cît memoria a ceea ce a fost perioada comunistă este (sau tinde să fie) încărcată de judecata, ea însăși dureroasă, pe care o aplicăm, inchizitorial sau cu moderație, trecutului. Importanța acestui volum de
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
lui Pamfil Șeicaru. René A. de Flers accentuează: "Pe atunci, când vorbeam cu Viorela șunica fiică a lui Pamfil Șeicaru, n.n.ț să mă lase să fotocopiez manuscriptele lui, mă gândeam ce s-ar putea face odată, într-o Românie liberă și democrată, deoarece este mai degrabă poporul român cel mai interesat să afle cine au fost cei care au luptat pentru întregirea României." Cu atât mai prețioasă se vădește în această conjun-"ctură menționarea - pe lângă inventarierea calităților și defectelor ziaristului
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
exilului, ca mod de viață, cât și a deciziei de a debuta la 80 de ani în publicistica germană, după ce i-a fost refuzată viza Suediei. Sperase ca în îndepărtata țară nordică să găsească locul propice de unde să se exprime liber și să militeze în favoarea României părăsite. De cât elan, sever strunit, va fi în stare să dea dovadă Victor Frunză, descoperim în prezentarea cu care debutează volumul. Editorului i se deschideau două piste de abordare a vastului domeniu, mai mult
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
și părtinire despre viața și ideile lui Jung, bizare adesea și greu de înțeles, neocolind, totodată, nici trăsăturile în dispută ale personalității acestuia. Stilul biografului este de altfel foarte accesibil, iar episoadele acestei existențe deosebit de incitante și de controversate curg liber și fără efort, într-o bună relație cu evidenta documentare de fundal. Este foarte interesant și util, pe de altă parte, să obții un punct de vedere arhimedic în ceea ce-l privește pe Jung, dat fiind că orice biografie succede
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
broșură și o lucrare de specialitate. Aș fi apreciat foarte mult un aparat de note și un spirit mai analitic; dacă lipsa acestora și o anume superficialitate flotantă - tonică uneori, în contextul unor teme atât de dificile - se datorează stilului liber al expunerii, ori ambiției de a câștiga un public-țintă cât mai larg, atunci prețul plătit de un autor altfel intuitiv și documentat este, categoric, prea mare. În ediție românească, biografia lui Frank McLynn are două volume, intitulate "Prin abisurile minții
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
cunoscutele stângăcii ale începuturilor. Versiunea lui Sică Alexandrescu tradusă cu intenția de a fi pusă în scenă în 1952 (cu Radu Beligan în Hlestakov) se resimte de o oarecare neglijență în traducerea detaliului, precum și de un reducționism, în sensul traducerii libere, pe înțelesul spectatorului, a unor sintagme ce ar fi necesitat note explicative. Firește, unele din aceste neajunsuri au încercat să fie revizuite în ediția completă a Operelor , cu note, comentarii și anexe. Compararea celor două versiuni, înclină balanța, cum era
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
va fi liniște, cât societatea e pacificată ( cunoașteți, din istorie, sensul cuvântului, nu-i așa?), fiți siguri că neocomuniștii vor zburda ca mielușeii pe pajiște în preajma Paștelui. Semnând un pact de neagresiune cu occidentul, pesedeii au, ca să zic așa, mână liberă să calce în picioare absolut orice și pe absolut oricine. Va exista întotdeauna un reprezentant al UE sau NATO ( știți la cine mă refer, nu?) pregătit să închidă gura puținilor români care mai îndrăznesc s-o deschidă spunând că nu
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
din 1926, " S-ar putea totuși ca cineva din contemporani să dezlege taina acestei scrisori de caracter politic." Iar nota ediției să aducă lămuritoarea informație: "Ion Creangă reorienta, în ajun de alegeri, pe unii din foștii săi colegi de la Fracțiunea liberă și independentă spre partizanii literari și politici ai lui Iacob Negruzzi." Dar iată că apar și inadvertențele, semnalate de Dumitru Furtună, deopotrivă în datare, atât în articolul lui G. Călinescu Ion Creangă, publicat în "Adevărul literar și artistic" din februarie
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
dar oricum, la început mi-a mers destul de greu și, în primii paisprezece ani am lucrat numai în opere ale emigrației române - fie că m-am ocupat de refugiați, fie în cultură, fie în servicii speciale, fie la "Radio Europa Liberă". Pe urmă, accidental, mi s-a propus să fiu consilier diplomatic al președintelui african al Republicii Niger, independentă doar de câteva luni. Am acceptat și am plecat așa, ca într-o nebunie și pentru că mă săturasem de șefii mei din
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
niște sfătuitori filo-sovietici (lucru dovedit ulterior), dar că a existat o intenție de a lăsa jumătate din Europa sovieticilor, asta este absolut eronat, după părerea mea. Occidentalii nu-și închipuiau că, dacă s-a spus că vor avea loc alegeri libere în Polonia și România, acest lucru nu va fi respectat, dar, din păcate, așa a fost. - Ce ar fi putut face în acel moment aliații? Să declanșeze un război? - Ceea ce nu se înțelege suficient la noi este că puterile occidentale
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
că puterile occidentale sunt țări democratice în care există o opinie publică, o presă și un Parlament și că acestea nu puteau fi schimbate peste noapte în sensul declanșării unui nou război fostului aliat pentru că el nu a permis alegeri libere în România și Polonia, în condițiile în care abia se sfârșise unul care durase vreo șase ani și făcuse milioane de morți. Să fim serioși! Era un lucru de negândit! În opinia mea, americanii (și britanicii, dar ei nu mai
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
listă de "mari scriitori", comparabilă cu cea de la începutul secolului al XX-lea (pe care figurau Flaubert, Zola, Balzac etc). Națiunile tind și ele să dispară sub tăvălugul nivelator al globalismului. Un cîștig indubitabil în planul democrației, cucerirea dreptului de liberă exprimare, s-a dovedit pînă la urmă a avea efecte perverse. Scrie Lucian Boia: Se întîmplă cu libertatea de opinie ceea ce s-a întîmplat cu votul universal: a cîștigat mult în amploare, dar sensibil mai puțin în eficiență. Democrațiile au
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
lumină a unui temperament echilibrat, limpezit prin multiplele filtre ale unei profesiuni - aceea de critic și istoric literar - cu riguroase criterii de verificare a vieții ca text și a expresiei ca verdict. Dacă jurnalul-bază, din junețe ținut, s-a desfășurat liber, firesc supus zilei, în volumul memorialistic el va fi doar un fixativ cadru, într-o expunere pe capitole, deci tematică. Autor de apreciate monografii - G. Topârceanu, Duiliu Zamfirescu - de ediții - Paul Zarifopol - de studii critice pe o largă plajă a
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
cuvine îngăduită într-o atmosferă a libertății. Doar propaganda comunistă îi lega, într-o manieră feudală, pe români de pământul natal, stigmatizîndu-i pe cei dornici "a-și croi o altă soartă" cu etichete precum renegați, apatrizi, trădători de neam. "Lumea liberă" i-a primit pe cetățenii oprimați la ei acasă, indiferent de capacitatea lor, mai mare ori mai redusă, de adaptare la mediul străin, în virtutea unui principiu democratic: "Este inuman să nu lași pe fiecare să decidă în cunoștință de cauză
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
știu", zicea Petrișor. "Dar ce crezi despre informațiile contradictorii ale Bagdadului și respectiv Washingtonului?" " Așa e la război", declară Petrișor. Pe scurt, noi vedeam la t.v. ori citeam în ziare cu mult mai multe decît putea vedea cu ochiul liber Petrișor. Lucru firesc: televiziunea irakiană nu era atît de năroadă, încît să dea imaginile culese de televiziunile străine iar ziarele locale sînt scrise într-o limbă necunoscută lui Petrișor. Ceea ce el vedea cu ochii lui era, pe deasupra, exact ce doreau
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
Caragiale. Cât privește demersul critic al autorului, acesta este unul "în evantai", cu tendințe comparatiste. Și acest lucru se vede cel mai bine într-un subcapitol precum Veselă sau tristă duminică. Pentru cei ce nu știau de când datează duminicile noastre libere în mod oficial, iată explicația autorului: "O realitate nouă apare în urma repetatelor mișcări de emancipare socio-politică întreprinse în secolul al XIX-lea: cea a repaosului duminical. În martie 1897, se votează de către guvernul român legea repaosului duminical în zilele de
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
și ce nu este, Milton, în Areopagitica, în anul 1644, scriere tălmăcită de Mirabeau în ajunul revoluției franceze cu titlul direct, politic incendiar, Despre libertatea presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească în mod liber. Lucru petrecut tot în Anglia, întregind astfel Magna Carta Apud Domine 1215
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească în mod liber. Lucru petrecut tot în Anglia, întregind astfel Magna Carta Apud Domine 1215. În această vreme, Spiritul latin, pătruns de morbul perfecțiunii formale avea să se remarce prin vestitul edict al lui Ludovic al XIV-lea, cinci ani mai târziu decât
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
trăiți într-o altă Românie. Eu în asta trăiesc!) De aceea cred că inițiativa cațavencilor a fost riscantă. Nu de astfel de teste are chef românul. El vrea mai multă mămăligă - dacă se poate pe gratis -, și mai mult timp liber - pentru table, barbut și flecăreala de la bodegă. O astfel de inițiativă ar fi scos în stradă în orice altă țară post-comunistă - dar acolo așa ceva e de neimaginat, pentru că lucrurile s-au rezolvat firesc, prin legi limpezi și eficiente - nu câteva
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
bărbatul ca vis-a-vis al femeii. Deriziunea atinge un punct maxim când criticul inspirat apreciază "cogitațiile drapate în principii morale ale Lucrezziei Karnabatt, asiduă și indiscretă protectrice a sexului de dincoace de drum". Numai pentru că admir volutele, chiar și cele mai libere ale condeiului critic de mare și risipit talent, cred că încheierea acestui eseu trebuie scoasă din rama portretului. În general, eseurile se încheie abrupt. Florin Faifer se ferește de concluzii și încadrări definitive. Ca și exordiile, foarte variate și care
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
internaționale pe care le-a semnat sau la care a aderat. Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la data de 10.12.1948, prevede că: "Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viața culturală a colectivității, de a se bucura de arte, și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui." Pactul Internațional cu privire la Drepturile economice, sociale și culturale, la care România este parte din 1974, prevede că: "Statele
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie. Ele vor promova și încuraja exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților civile, politice, economice, sociale, culturale și altele care decurg toate din demnitatea inerentă persoanei umane și sunt esențiale pentru libera sa dezvoltare." Or, din mulțimea obligațiilor referitoare la cultură, asumate de statul român în tratatele menționate, doar aceea privind protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, prevăzută de art. 27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
nu sunt ierarhizate în constituționale, organice sau ordinare. Toate actele normative emanate de la Parlament au valoare egală și sunt integrate Sistemului Legal al Marii Britanii. Secțiunea 29 - Cultura - din sistemul legal al Marii Britanii prevede că " Fiecare are dreptul de a participa liber la viața culturală a comunității, de a se bucura de arte, de a împărți avantajele științei și beneficiile ei." și că "Guvernul și autoritățile locale dau suport financiar artelor." De asemenea, se prevede: "Conservarea moștenirii artistice este încurajată prin scutirea
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
atare, având în vedere marea mobilitate a normelor dreptului administrativ, nu este potrivit ca reglementarea problemelor culturii să fie făcută doar pe calea unor acte normative emanate de la executiv, cum se întâmplă în prezent. Probleme ca acelea legate de accesul liber la cultură, de păstrarea identității culturale, de patrimoniul cultural sau de protecția specială de care trebuie să se bucure creatorul de bunuri culturale și creațiile sale au o importanță deosebită și, cu siguranță, merită atenția și a publicului larg și
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]