531 matches
-
sutelor de mii sau chiar a milioanelor de dolari. Acești „întreprinzători” sui-generis au profitat imediat de avantajele pe care noua „piață liberă” a produselor de consum le oferea pentru ieșirea din clandestinitate și extinderea activității. Revoluția din decembrie 1989 a „liberalizat” piața produselor de consum în primele luni de după prăbușirea comunismului. A făcut-o nu atât prin adoptarea unei noi legislații - aceasta a început relativ devreme, desfășurîndu-se apoi în etape -, cât ca urmare a prăbușirii autorității statului și a oricăror instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dure terapii de șoc atât economiei, cât și societății românești: în mai puțin de un an și jumătate, din iunie 1990 și până în septembrie 1991, a distrus organizarea birocratico-administrativă a economiei socialiste, a separat capitalul financiar de cel industrial, a liberalizat piața muncii, a reorientat comerțul internațional al României dinspre fostul CAER către economiile occidentale, a liberalizat măcar parțial cursul de schimb, a liberalizat o mare parte a prețurilor, a favorizat apariția unui sector privat în economie și a declanșat privatizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și jumătate, din iunie 1990 și până în septembrie 1991, a distrus organizarea birocratico-administrativă a economiei socialiste, a separat capitalul financiar de cel industrial, a liberalizat piața muncii, a reorientat comerțul internațional al României dinspre fostul CAER către economiile occidentale, a liberalizat măcar parțial cursul de schimb, a liberalizat o mare parte a prețurilor, a favorizat apariția unui sector privat în economie și a declanșat privatizarea în masă a avuției socialiste. Este greu de imaginat un program politic mai dedicat terapiei de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
septembrie 1991, a distrus organizarea birocratico-administrativă a economiei socialiste, a separat capitalul financiar de cel industrial, a liberalizat piața muncii, a reorientat comerțul internațional al României dinspre fostul CAER către economiile occidentale, a liberalizat măcar parțial cursul de schimb, a liberalizat o mare parte a prețurilor, a favorizat apariția unui sector privat în economie și a declanșat privatizarea în masă a avuției socialiste. Este greu de imaginat un program politic mai dedicat terapiei de șoc decât acesta (Severin, 1995). Efectul imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice, administrative și personale care funcționa în beneficiul fie al producătorilor români de stat, fie al capitaliștilor autohtoni. Supuse la hărțuieli și costuri imprevizibile, companiile străine au adoptat strategia pe termen lung de a forța privatizarea industriei socialiste, pentru a liberaliza piața. Au fost puternic susținute în acest demers de cancelariile occidentale și de instituțiile financiare internaționale, mai ales FMI și Banca Mondială, care au finanțat cea mai mare parte a restructurării economice românești. Strategia centrată pe construirea capitalismului prin restructurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
timp până când, în acord cu principiile economiei de piață, dezechilibrele structurale urmau a fi recunoscute, iar prețul urma să-și recapete rolul său de reglator al vieții economice. Momentul a fost 1 noiembrie 1990, când prin HG 1109 au fost liberalizate prețurile. A urmat o recunoaștere a dimensiunilor și inflației de penurie și o scoatere a sa la suprafață. Pentru că lumea românească a identificat creșterile de prețuri cu guvernul aflat atunci la conducerea țării, a urmat o epocă a mineriadelor și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Revoluție; b) introducerea rapidă și completă a mecanismelor economiei libere de piață, chiar dacă proprietatea de stat era majoritară: întreprinderile proprietate de stat, transformate în societăți comerciale și regii autonome, au devenit actori liberi pe piață (în 1990). Prețurile au fost liberalizate în cele mai multe zone ale economiei (1990-1991). Funcția statului de a dezvolta o politică de relansare a economiei a fost înlocuită de speranța că mecanismele pieței vor orienta corect economia în noul context și vor susține creșterea ei rapidă. Chiar funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care nu pot fi explicate prin nici una din cele două structuri. Încă din primii ani ai tranziției (1990-1991), economia reală s-a depărtat substanțial de economia comunistă: sistemul de planificare și control al statului a fost eliminat; prețurile au fost liberalizate într-o largă măsură; întreprinderile de stat au primit statutul de independență cvasicompletă, acționând pe o piață liberă imperfectă și slab reglementată. În consecință, ele au încetat să se comporte ca întreprinderile din sistemul comunist. La rândul lor, întreprinderile private
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
succesiunii etapelor de transformare, în sensul ca, în primul rând, să se înfăptuiască măsurile de privatizare, după care să urmeze liberalizarea piețelor, liberalizarea prețurilor, deschiderea spre exterior, sau invers. În ambele situații apar aspecte conflictuale. De exemplu, dacă prețurile sunt liberalizate după privatizare, nu se poate ști dacă evaluarea activelor din întreprinderile ce urmează a fi privatizate este realistă în noul sistem de prețuri. Țările în tranziție spre economia cu piață concurențială se confruntă cu probleme deosebite și din cauza situației neclare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
alin. (1) din anexă VI la Protocolul la Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005. (2) Transportul de persoane În regim de cabotaj se va liberaliză pentru operatorii de transport din țările Uniunii Europene după data aderării României la Uniunea Europeană, În conformitate cu reglementările În vigoare. ART. 67 De la data aderării, transportul rutier de persoane În cont propriu, efectuat Între România și statele membre ale Uniunii Europene, se
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
asupra ei. în februarie 1912, Lenin se simte destul de sigur de ea pentru a o erija în partid autonom avându-și propriul Comitet Central. Totuși, după criza din 1905, Rusia își regăsește un anumit echilibru: puțin câte puțin, regimul se liberalizează, sub efectul diferitelor alegeri pentru Dumă și al puterii crescânde a zemstvelor - adunările teritoriale; economia înregistrează și ea progrese spectaculoase. Climatul de revoltă diminuează în intensitate, poliția politică - Ohrana - infiltrează și intimidează prin represalii cercurile revoluționare, iar discursul radical al
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu obiective asemănătoare. Politici ale Uniunii Europene: 1. Piața internă: a constat, într-o primă fază, în eliminarea barierelor vamale intracomunitare și stabilirea unor tarife vamale comune față de țările terțe. Mai târziu, prin crearea pieței interne a uniunii, a fost liberalizată circulația mărfurilor, a persoanelor, serviciilor și capitalurilor. Libertatea circulația mărfurilor se materializează în faptul că nu se mai fac controale la punctele vamale (doar pentru arme și droguri, atunci când există sesizări în acest sens), scăderea prețurilor produselor, facilitarea transportării mărfurilor
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
gestiunea agriculturii, iar cel de-al doilea, grav prin urmări pe termen lung (săgeata timpului), este înstrăinarea terenului agricol prin vânzare (s-au vândut circa 800.000 ha după datele de la MADR). După data de 1 ianuarie 2014 se va liberaliza piața funciară, persoanele fizice putând cumpăra pământ, nu numai cele juridice, ca în prezent. În UE, terenurile agricole se vând cu aproximativ 10.000 euro/hectar, iar în România acestea s-au vândut cu 2.000-3.000 euro/hectar. În
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
care făceau parte din acesta să intre într-o stare de colaps. În întreaga regiune, popoarele s-au văzut puse în situația de a construi democrația politică, a trasa noi granițe teritoriale, a rezolva problema națională, a privatiza proprietatea, a liberaliza viața socială și a negocia "reintrarea în Europa" și aderarea la Uniunea Europeană și toate acestea, pe cît posibil, în mod civilizat, cu răbdare și înțelepciune politică. *** În timpul ultimului deceniu, care ar putea fi prezentat ca faza a treia a renașterii
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
regula, niște spectacole unice în felul lor. Punctul delicat este că scenariul foarte bogat al acestor manifestări zgomotoase ne oferă puține elemente din ceea ce ar trebui să însemne, în opinia mea, o lansare de carte. După 1989, de când s-a liberalizat discursul și gestul cultural, am asistat la sute de asemenea evenimente și mă încumet acum să notez, fără pretenția că voi acoperi întreg registrul, câteva trăsături distinctive dintr-o tipologie destul de largă a fenomenului. Mai întâi, să remarc că la
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Firește, modernizarea politică nu a fost posibilă decât pe un teren fertil din punct de vedere economic. Germenii economici din care s-au dezvoltat principatele române au apărut odată cu Tratatul de la Adrianopol când, la încheierea războiului ruso turc, s-a liberalizat comerțul pe Dunăre și Mare. Elita pașoptistă a reînviat ființa națională odată cu Unirea Principatelor, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Nu a fost ușor chiar de la începutul construcției statului nostru modern și, la un moment dat, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
principalele responsabile pentru clădirea sistemului internațional în era postbelică, atât din punct de vedere economic cât și politic. În condițiile asumării acestui rol principalele preocupări ale Statelor Unite au fost negocierile purtate în interiorul G.A.T.T. dar nu numai, pentru a liberaliza piețele de bunuri și capitaluri și disciplinarea sistematică a piețelor. Aceste obiective au o influență colosală asupra relațiilor S.U.A. cu restul lumii. În perioada de după 1945, politica comercială americană a fost subordonată intereselor politice și de securitate. Apariția regiunilor economice
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
baze obiective pentru restructurarea și specializarea pe ramuri, subramuri și produse a economiei naționale. În România, liberalizarea prețurilor după 1990 a fost neregulată și prelungită, ultima etapă majoră de liberalizare fiind realizată abia în 1997. În multe situații, au fost liberalizate prețurile de consum, fără însă ca prețurile la materii prime și materiale de bază să fie determinate de piață; în alte cazuri, prețurile liberalizate au fost puternic distorsionate de subvenții, cu precădere în sectorul agricol. La începutul anului 1997, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prețurilor, acestea fiind ulterior ajustate, de cele mai multe ori de către Oficiul Concurenței, în concordanță cu evoluțiile cursului de schimb și/sau 24 D. Dăianu (coord), Op. Cit., p. 101 indicelui prețurilor de consum. În prezent, cea mai mare parte a prețurilor sunt liberalizate și ajustările tarifelor la energie sunt în curs de realizare. Controlul masei monetare este deosebit de necesar în scopul păstrării sub control a inflației, datorită faptului că, un nivel ridicat al acestui indicator descurajează investițiile, diminuează puterea de cumpărare și implicit
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
p. 52 Protocol Adițional 5, Anexă la Acordul European, în domeniul comerțului cu produse agricole de bază. Rezultatele acestor negocieri s-au concretizat în mai multe categorii de concesii: importul în UE al produselor agricole de bază românești s-a liberalizat complet începând cu 1 aprilie 2003 pentru o serie de produse de interes deosebit pentru țara noastră, precum: ovinele vii, carnea de ovine, sucul de mere, mierea de albine, castraveciorii și nucile; convenirea de către ambele părți a unor contingente tarifare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nomenclatorul de produse aferent fiecăreia dintre acestea. a) În domeniul comerțului cu produse industriale, realizarea zonei de liber schimb s-a finalizat, conform prevederilor Acordului, începând de la data de 1 ianuarie 2002, comerțul dintre România și celelalte țări CEFTA fiind liberalizat în totalitate. 10 Acordul de participare a României la CEFTA conține Protocoalele nr. 14, 15, 16 și 17 referitoare la concesiile privind produsele industriale dintre țările CEFTA și România, precum și Protocoalele nr. 18, 19, 20 și 21 care reglementează concesiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
iulie 2002 completă a taxelor vamale de către Republica Lituania în cazul produselor industriale originare din România, țara noastră abolind taxele vamale pentru cea mai mare parte a acestor produse, cu excepția anumitor tipuri de automobile, al căror import a fost complet liberalizat doar de la data de 1 ianuarie 2004. În concordanță cu prevederile acestui acord, ansamblul restricțiilor cantitative la import și export precum și măsurile cu efect echivalent au fost eliminate de la intrarea în vigoare a acestuia, cele două părți nemaiavând posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ianuarie 2002 țara noastră a suprimat taxele vamale de import în cazul produselor industriale nu numai pentru cele provenind din UE, CEFTA ci și pentru țările membre AELS (Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein) și Turcia, în acest fel fiind complet liberalizat peste 80% din comerțul exterior românesc. Cu toate acestea, impactul suprimării taxelor vamale de import din aceste țări (la finalizarea perioadei de tranziție stipulate în acorduri) asupra producției naționale în cazul acestei categorii de produse a fost destul de redus 19
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de concesii tarifare anexate în Lista LXIX, anexă a Acordului GATT. Încă de la constituirea OMC21 în anul 1995, țara noastră și-a revizuit Lista în vederea punerii în practică a Sistemului armonizat în anul 1996 și, în același timp pentru a liberaliza, începând de la 1 ianuarie 2000, comerțul cu produse ale tehnologiei informației 22. De asemenea, pentru a asigura integrarea comerțului cu textile (fire și fibre textile, țesături, produse textile finite și îmbrăcăminte) în cadrul GATT s-a solicitat tuturor țărilor membre eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
arabil și 1 hectar teren împădurit). În ceea ce privește prețurile, în primii ani ai tranziției (1990-1993) a fost utilizată o politică a prețurilor agricole mici, pentru a minimiza cheltuielile consumatorilor și a ține sub control inflația. Ulterior (1993-1996), prețurile agricole au fost liberalizate treptat, cu excepția "produselor de importanță națională". Subvențiile acordate în acest interval au vizat materiile prime (semințe, fertilizatori), iar obținerea lor era condiționată de vânzarea producției agricole la prețuri mici către agențiile de stat. A fost practicată de asemenea o discriminare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]