374 matches
-
aici aflăm că C. Caesar, pe când îi înlocuia pe soldații căzuți, a aflat aceasta de la niște sclavi prieteni și s-a folosit de serviciul lor curajos, chiar și la Cannae, unde romanii au fost învinși, luptând alături de 8.000 de liberți. Cohortele compuse din liberți erau organizate în unități autonome și nu erau înarmate asemenea soldaților ingenui, născuți din părinți liberi, pentru a-i distinge de non ingenui. Prin lex Iunia Norbana (19 p.Chr.) s-a creat o nouă categorie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Caesar, pe când îi înlocuia pe soldații căzuți, a aflat aceasta de la niște sclavi prieteni și s-a folosit de serviciul lor curajos, chiar și la Cannae, unde romanii au fost învinși, luptând alături de 8.000 de liberți. Cohortele compuse din liberți erau organizate în unități autonome și nu erau înarmate asemenea soldaților ingenui, născuți din părinți liberi, pentru a-i distinge de non ingenui. Prin lex Iunia Norbana (19 p.Chr.) s-a creat o nouă categorie de liberți echivalați cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
compuse din liberți erau organizate în unități autonome și nu erau înarmate asemenea soldaților ingenui, născuți din părinți liberi, pentru a-i distinge de non ingenui. Prin lex Iunia Norbana (19 p.Chr.) s-a creat o nouă categorie de liberți echivalați cu latinii din colonii, numiți chiar latini-iuniani; erau superiori în privilegii latinilor din lex Aelia-Sentia (4 p.Chr.), fără a se bucura și de cetățenia romană. Pentru dobândirea cetățeniei era necesară o nouă emancipare în formele ritualului, ori în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ritualului, ori în posedarea elementelor care puteau conferi acest drept (ex. serviciul militar în cohortele urbane). În fine, armata a devenit un izvor de noi cetățeni romani și un factor important de convertiri la creștinism, pentru că, așa cum cetățenia romană reabilita liberții din punct de vedere civil, tot astfel creștinismul îi reabilita moral, prin doctrina egalității umane. 2. Participarea militarilor la răspândirea Evangheliei Armata romană nu a fost instrumentul principal al propagandei intensive a religiei creștine, deoarece nu a fost niciodată o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de viață roman și limbii latine să câștige ascendență asupra vechilor structuri și idiomuri autohtone, a căror vitalitate a decis în fond asupra noilor creații. Cel mai frumos imn dedicat Romei, Carmen Saeculare, a fost scris de un fiu de libert, Horațiu. Cetatea Eternă a știut nu numai să cucerească, dar și să fascineze, să atragă. Victorioasă mult timp, ea a fost cucerită la rându-i printr-o răsturnare simbolică asupra căreia ne previne în treacăt Duby, pe urmele unei întregi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de multă vreme de clinicieni ca apte de a favoriza dezvoltarea tuberculozei, ca phtisiogene, cutireacția poate deveni temporar negativă: aceste maladii phtisiogene, dintre care cităm mai ales pojarul, gripa, tusea convulsivă și difteria, se întovărășesc de o stare de anergie.” (Libert) Tuberculinismul este deci o diateză de natură în general necunoscută, dar specifică din punct de vedere morbid, constituind un teren de receptivitate electivă pentru dezvoltarea a numeroase afecțiuni mai mult sau mai puțin specifice, în fruntea cărora se găsește tuberculoza
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a inimii. O viață profetică nu se identifică cu o viață care se crede și se prezintă ca model pentru ceilalți, ci este un «semn» (Ez 24,24) care dă de gândit celorlalți, fără să ia locul gândirii și al liberții celorlalți. Provocarea slujirii nu stă în a fi «diferiți» și «separați», în conformitate cu o logică din punct de vedere antropologic «clericală» și «sacrală», ci în a fi persoane solidare, capabile să împărtășească greul vieții, care se atașează, uneori în mod dramatic
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
publice "de stânga", precum cele menționate. Așa stau lucrurile, în mod evident, doar în cazul teoriilor moraliste liberale (i.e., social-democrate) ale dreptății. Lucrurile s-ar putea să stea destul de diferit în cazul teoriilor moraliste "de dreapta" (i.e., în cazul teoriilor "libert arianismului de dreapta") ale dreptății. 73 Am discutat acest ideal, așa cum este el înțeles de Dworkin sau/și de alți egalitarieni ai șansei, în "Egalitarianismul", pp. 56-71. 74 Inclusiv despre Cohen, care a depus eforturi vizibile pentru respingerea tezei primatului
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la marile daruri: și un barbar le place, numai să fie bogat" Carmina laudantur, sed munera magna petuntur: Dum modo sit dives barbarus ipse placet,147 este o săgeată îndreptată, evident, dacă nu chiar spre Horațiu cel "născut din tată libert", cel puțin spre cercul lui Mecena căruia Horațiu îi aparținea și din care Ovidiu era exclus. Dacă se ține cont de slava adusă epocii lui Augustus, definită chiar aurea saecula de către Horațiu și Vergiliu 148, se înțelege imediat ironia usturătoare
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la îndepărtarea nobilimii de viță veche și cu blazon, care s-a străduit să reintre în cercurile înalte prin lingușiri și amenințări. Unul dintre acești homines novi trebuie să fi fost Horațiu, care se lăuda că se trage dintr-un libert; un altul este M. Vipsanio Agrippa, cu care Augustus și-a împărțit puterea, coleg de Imperiu, și pe care tot el l-a desemnat ca fiind persoana cea mai demnă de a-i urma, făcându-l și ginerele său437. Nobilimea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
imperiale: Casa pătrată la Nîmes sau templul lui August și al soției sale Livia la Vienne. Un notabil, flaminul, asigură serviciul acestor culte, ajutat de colegii religioase, *seviruri augustale, compuse din șase persoane alese dintre oamenii liberi dar și dintre *liberți, cu condiția să posede o avuție respectabilă. Al doilea demers are în vedere ansamblul provinciei. În anul 12 d.I.C., la Lyon în cartierul Condate, la confluența Ronului cu Saône, a fost fondat altarul Romei și al lui Augustus, ara Romae
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ea meserii urbane tradiționale: brutari, olari, negustori de vin, măcelari etc. Cei mai importanți sînt organizați în corporații sau în colegii cu scop funerar și de întrajutorare, cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a fabricanților de textile etc.
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deoarece un potir sf�nt plin de s�nge ? i lacrimi a fost �n? l?at spre binecuv�ntare�. Iorga evocă memoria sacr? a martirilor ? i eroilor care au luptat ? i au c? zut �n timpul �ndelungatei suferin? e pentru sosirea ceasului libert?? ii43. �ntruc�ț interven? ia Rom�niei a survenit relativ pe nea? teptate, s? au �nregistrat succese la �nceput. Armata rus? acoperea teritoriul Rom�niei de la est ? i nordest, iar Bucovina era ocupat? de ru? i. Austro? Ungaria era ocupat? �n alt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai pu? în �n ruperea leg? turilor organice cu p? m�ntul natal. Dar, la urma urmei, el nu credea nici �n sociologie. Iorga nu putea �n? elege ce? i f? cuse pe ace? ți rom�ni s??? i p? r? seasc? satele natale. Statuia Libert?? îi l? a impresionat profund pe Iorga. V?z�nd? o din dep? rtare, spunea c? �porunce? te cu un gest imperial de m�ntuire; e impresionant? �. P? cat c? Iorga nu a traversat niciodat? că s? se uite mai de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie, cu o expresie devenit? celebr?: �Israel ai �nvins! � Una dintre cele mai nepl? cute experien? e din istoria Rom�niei luase sf�r? it. Că s? �salveze Rom�nia�, regele a declarat starea de asediu, a abolit via? a ? i libert?? ile politice, a suspendat Constitu? ia ? i a proclamat �n locul acesteia o Constitu? ie corporatist? fascist?. A suspendat procesele cu jură? i ? i a introdus brutalitatea nelimitat? a poli? iei ? i excesele birocratice. Noul guvern era alc? tuit din foarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a ajuns la concluzia să logic?: un stat fascist (sau pseudofascist) sub conducerea unei clici favorabile industrializ? rîi; un regim modernizat cu regele juc�nd rolul de dictator. Deoarece poporul nu acceptă de bun? voie sacrificiile industrializ? rîi for? ațe, libert?? ile politice trebuiau desfiin? ațe. Dar democra? ia nu putea fi pus? �n practic? , comunismul nici nu intră �n discu? ie, iar radicalismul de dreapta al Legiunii era inadmisibil. Ceea ce pare s? fi fost cel mai trist este c�ț de greu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Că lupt? tor na? ionalist, Iorga privea lucrurile �n perspectiv? ? i �n profunzime: �dar armata nu �nseamn? na? iunea, �n acest moment �ngrozitor trebuie s? ne retragem pe (ț? r�mul) spiritului, deoarece temeliile spiritului nu pot fi distruse�, el constituind �o c? utare a libert?? îi ? i a drept?? îi�5. �n aceea? i zi, apelul f? cut la radio de un alt istoric? politician na? ionalist �i d? dea o replic? lui Iorga că un ecou, ca �ntr? un dialog: �? efii care se afl? de mul? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
europene de a renun? a la identitatea lor. Ea trebuie �n schimb s? fie o �Europ? a Patriilor�. O astfel de diversitate cuprinz? toare, a c? rei identitate era bazat? pe un nou na? ionalism european, pe o cooperare voluntar? �ntru asigurarea libert?? îi ? i bel? ugului pentru oameni egali că pozi? ie (dup? modelul sistemului cantoanelor elve? iene), nu constituie un na? ionalism incompatibil cu umanitatea. Autodeterminarea este un drept recunoscut pe plan internă? ional. Cu toate acestea, exact a? a cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi ? i bel? ugului pentru oameni egali că pozi? ie (dup? modelul sistemului cantoanelor elve? iene), nu constituie un na? ionalism incompatibil cu umanitatea. Autodeterminarea este un drept recunoscut pe plan internă? ional. Cu toate acestea, exact a? a cum libert?? ile individuale nu trebuie s? contravin? libert?? ilor celorlal? i, autodeterminarea (dreptul de a accede la un statut internă? ional) nu poate garanta suveranitatea unor entit?? i neviabile, incapabile s? asigure securitatea, locuri de munc? sau respectarea independen? ei cet?? enilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că pozi? ie (dup? modelul sistemului cantoanelor elve? iene), nu constituie un na? ionalism incompatibil cu umanitatea. Autodeterminarea este un drept recunoscut pe plan internă? ional. Cu toate acestea, exact a? a cum libert?? ile individuale nu trebuie s? contravin? libert?? ilor celorlal? i, autodeterminarea (dreptul de a accede la un statut internă? ional) nu poate garanta suveranitatea unor entit?? i neviabile, incapabile s? asigure securitatea, locuri de munc? sau respectarea independen? ei cet?? enilor lor. Doar o experien?? de secole, o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vol. VII, p. 12 2�Că ? i De Gaulle, Iorga ură ideologiile. �Ideologiile s�nt abera? îi�, scria el. �Ele duc drept spre pr? pastie! � �Neamul rom�nesc�, 19 decembrie 1939 3��n ianuarie 1932, �ntr-un interviu acordat ziarului parizian �Libert��, Argetoianu compară tinere? ea Regelui Carol �cu tinere? ea lui Frederic cel Mare�. Memorii, vol. VII, p. 299 4�Nimic nu poate fi mai ilusrativ �n privin? a acestei perioade că românul lui Petru Dimitriu, Risipitorii, New York, 1963 5��Magazin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mânc]ruri specifice, proclamându-se împotriva abuzului, tratamentelor nepotrivite, exploat]rii etc. a tuturor „creaturilor conștiente care respir], exist] și tr]iesc”. Sunt interdicții legate de r]nirea animalelor, adic] baterea, mutilarea, însemnarea cu fierul roșu, supraînc]rcarea, îngr]direa libert]ții și înfometarea. Consumul de carne este strict interzis deoarece presupune uciderea animalelor. Aceste preocup]ri situeaz] populația Jaina printre primii protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și mai important. Într-adev]r, Socrate reușește doar s] îl conving] la final, demostrându-i - prin mijloace necinstite - c] epitetul „rușinos” trebuie, la rândul s]u, înțeles în același sens. Regulile drept]ții, din aceast] perspectiv], sunt doar o limitare a libert]ții de acțiune, impus] fie de societate, fie, dup] cum spune Thrasymachus în Republică, de oricare guvern ce ajunge la putere, ca un mijloc de a-și proteja interesele pe termen lung. Dac] această pare, si este, o poziție extrem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uman] - capacitatea de a acționa în mod autonom - s] nu fie considerat] un aspect al lumii naturale. Cauzalitatea și libertatea intervin în domenii distincte; cunoașterea ține de primă, iar libertatea de cea de-a doua. Soluția dat] de Kant problemei libert]ții și determinismului este tr]s]tură fundamental] cea mai controversat] a filosofiei sale morale și care face diferența între concepția să și majoritatea scrierilor etice ale secolului XX, inclusiv acelea clasificate că „etic] kantian]”. Întrebarea fundamental] în jurul c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înseamn] numai voința liber] sau independența fâț] de ceilalți, ci și acel tip de control care ține cont și de statutul moral similar al celorlalți. A fi autonom, în viziunea lui Kant, înseamn] a acționa moral. Etică lui Kant: problemă libert]ții, a religiei și a istoriei Structura concepției kantiene este dezvoltat] în mai multe direcții diferite. Kant argumenteaz] de ce ar trebui s] consider]m imperativul categoric ca principiu rațional obligatoriu și cum se aplic] acesta în situații concrete. El discut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]