437 matches
-
lingvistică. Norma prescriptivă rezultă, prin urmare, din selecția a ceea ce este considerat ca fiind corect sau ca fiind limbă autorizată. Orice abatere de la această normă constituie o greșeală a cărei sancționare variază după situație: a folosi înjurături, invective sau cuvinte licențiose într-un tribunal poate fi considerat un ultraj, a folosi argoul într-o publicație de cultură este apreciat ca fiind inadmisibil. Prescripția lingvistică poate să se refere chiar la formatul discursului scris sau oral. Așa se întîmplă, de exemplu, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lumii acesteia...) urmează tipicul discutării textului, apoi a regiei, interpretării, scenografiei, muzicii de scenă, și, de-a dreptul neașteptat, nu afli repetiții, locuri comune, neglijențe de stil. Se manifestă, poate, ceva pudibonderie, să-i spunem, "expirată". N. Barbu vede "situații licențioase" în nevinovata reprezentație cu Svejk (1981 ehei, ce spectaculoasă evoluție a cunoscut teatrul românesc de atunci!), are anumite idiosincrazii, am zice, firești (Baranga, Davidoglu, Voitin), creditează excesiv alte texte (mă tem că inclusiv ale subsemnatului...) Cartea, adevărat tezaur de informație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ce te faci cu "fierbător uscător de păr, "degresator imersionat", etc.? Nedumeriri provin și din neutilizarea diacriticelor, ceea ce obligă la dibuirea sensului exact în funcție de context. De pildă: meseria nr. 826608, "trăgător fete pe calapod" se cuvine, probabil, dezbrăcată de conotații licențioase și citită "trăgător fețe pe calapod"... O singură ocupație lipsește din "Nomenclator": "confecționer aiureală numerotată". * Î n 1994, prin strădania fostului meu coleg de grupă la Universitatea "Cuza", Leon Volovici, și a Gabrielei Omăt, apărea (la Ed. Humanitas) o carte-restituire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ea, în fiecare joi, într-o vilă aristocratică (martoră a celor mai ațâțătoare aventuri erotice), pe care o împodobisem personal cu oglinzi și covoare. Mă ocupasem atent și de pictura murală. Dorisem ca pereții ei să poarte fresce cu scene licențiose în stil pompeian. Alesesem cu grijă meticuloasă statuile și sclavii. Fiecare amănunt intim fusese aranjat cu grijă, ca să poată deveni complice al voluptății noastre. Aerul din casă era îmbibat cu esențe afrodisiace sofisticate. Asta reușea să-mi captiveze complet creierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
morală a acestora; aceleași obligații sunt valabile și pentru serviciile de programe destinate exclusiv publicului din România, retransmise de distribuitorii de servicii. Articolul 15 Sunt interzise în cadrul emisiunilor destinate minorilor fumatul și consumul băuturilor alcoolice, comportamentul trivial, limbajul vulgar ori licențios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice și a handicapurilor. Articolul 16 Sunt interzise în intervalul 6,00-22,00 anunțurile promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente care pot afecta minorii. Articolul 17 Este interzisă prezentarea în
DECIZIE nr. 57 din 13 martie 2003 privind protecţia minorilor în cadrul serviciilor de programe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148590_a_149919]
-
semne de avertizare; ... b) producții audiovizuale care pot fi vizionate de minorii în vârstă de până la 12 ani numai cu acordul sau împreună cu părinții ori familia (violență fizică redusă că intensitate ori număr de scene, limbaj sau expresii vulgare ori licențioase, nuditate, comportamente periculoase sau dăunătoare care pot fi ușor imitate de copii); ... c) producții audiovizuale interzise minorilor sub 12 ani (violență fizică sau psihică de intensitate și durata medie, violența casnica ori sexuală, scene de cruzime asupra oamenilor sau animalelor
DECIZIE nr. 57 din 13 martie 2003 privind protecţia minorilor în cadrul serviciilor de programe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148590_a_149919]
-
scene care prezintă personaje cu handicap în ipostaze umilitoare); ... d) producții audiovizuale interzise minorilor sub 16 ani (violență fizică sau psihică intensă, sistematic repetată, sexualitate, detalii privind tehnicile criminale, divertismentul cu teme sexuale sau în care abundă limbajul vulgar ori licențios, producții cu un conținut semnificativ de cruzime); ... e) producții audiovizuale interzise minorilor sub 18 ani (filme erotice, filme horror sau care conțin scene de sadism, filmele, altele decât cele pornografice, care în S.U.A. și țările din Uniunea Europeană sunt interzise publicului
DECIZIE nr. 57 din 13 martie 2003 privind protecţia minorilor în cadrul serviciilor de programe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148590_a_149919]
-
Este interzisă ilustrarea unei informații cu suport de imagine din filme sau publicații pornografice. ... Programele muzicale și protecția minorilor Articolul 29 (1) Producțiile și videoclipurile muzicale bazate pe violență fizică, psihică ori sexuală sau care folosesc un limbaj vulgar ori licențios pot fi difuzate doar cu respectarea criteriilor de clasificare și a restricțiilor orare de difuzare. ... (2) Este interzisă difuzarea producțiilor și videoclipurilor muzicale care încurajează consumul de droguri sau care sugerează că drogurile ar constitui un mijloc de rezolvare a
DECIZIE nr. 57 din 13 martie 2003 privind protecţia minorilor în cadrul serviciilor de programe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148590_a_149919]
-
loc, aceste texte literare mi-au produs un adevărat șoc și am încercat să-mi imaginez ce figură făcea Raicu atunci când le citea. Pentru că; de-a lungul anilor în care l-am întâlnit, nu l-am auzit niciodată folosind expresii licențioase, care să contrasteze cu tonul sobru al cărților sale. Și totuși, alegerea lui ca andrisant a fost și nu a fost întâmplătoare. Obsesiile literar-sexuale sau sexual-literare ale lui Brumaru, care-l determină să intre în viața personajelor lui Gogol și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
unul dintre cei mai importanți autori este Ovidius, exilat, în anul 8 d.H, la Tomis (Constanța), printr-un decret al împăratului Octavian Augustus. Cauzele nu se cunosc, se presupune că împăratul a fost deranjat, printre altele, de lucrările sale licențioase (sic), de protejarea amorurilor libere ale fiicei și nepoatei împăratului. Ovidius este autorul mai multor lucrări erotice: Amores, Heroides, Ars amandi, Remediile iubirii. Heroides include douăzeci și una de epistole erotice imaginare, șaptesprezece dintre ele sunt dedicate unor personaje feminine legendare, una
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
importanți din domeniile vieții financiare, politice și culturale, de a rămâne în cultură ca poete, cum au fost, spre exemplu: Tullia d' Aragona și Veronica Franco. Pietro Aretino (1492- 1556) a trăit în compania unor curtezane celebre, a compus sonete licențioase ce însoțeau gravurile obscene ale pictorului Giulio Romano și s-au bucurat de mare popularitate; a reflectat moravurile timpului în piesa de teatru Cortigianna/ Comedia curților. Gheișele în Japonia În Japonia s-a creat o categorie socială superioară curtezanelor, aceea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
private frivole, scandaloase. După un deceniu, și nepoata augustului împărat, Vipsania Iulia, a fost, ca și mama ei, exilată pe același considerent. Octavian Augustus l-a găsit vinovat pentru imoralitatea fiicei și nepoatei sale și a altor femei pe autorul "licențioaselor" elegii și a hotărât exilarea poetului la Tomis (Constanța) în anul 8 d.H, unde și-a plâns suferințele, a scris Triste și Pontice și a așteptat zadarnic iertarea împăratului. Aici, printre geți, a și murit. Frumoasa, senzuala și răsfățata
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
toată viața lui decît de comerț. El nu citea decît ziarele, nu l-am văzut niciodată cu o carte în mînă. Cînd și cînd, într-un calendar vechi, scria scurte versuri în stil popular ori zicători și cimilituri, uneori cam licențioase. Cînd a căzut bolnav, în 1923, înspre iarnă, mama (Elena Vasiliu - n. m.) i-a dus să citească « Sonata Kreutzer» de Tolstoi! A citit ceva din roman și după o săptămînă i-a spus că așa ceva și dînsul ar fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sau nu, a complexității ideatice din versurile și proza lui Eminescu. Luările de poziție „în apărarea” scriitorului au fost (cu câteva excepții) la fel de penibile. Semnalăm și un fenomen recent: o încercare de „recuperare” a unui Eminescu libertin, autor de versuri licențioase, precursor al exhibărilor pansexualiste din scrierile „postmoderne” ale unor autori care țin să-și ia revanșa, se pare, după ce au suportat pudibonderia afișată ostentativ de un regim politic (comunist) remarcabil prin vulgaritate și urât social. Și de data aceasta se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
-și ia revanșa, se pare, după ce au suportat pudibonderia afișată ostentativ de un regim politic (comunist) remarcabil prin vulgaritate și urât social. Și de data aceasta se glosează „după ureche”. De fapt, poetul a cules, nu a creat acele poezii licențioase. O cercetare mai atentă dovedește că în programul său personal, de studiere a valențelor expre 24 sive ale limbii populare, se înscriu în mod firesc și cântecul de mahala, și versurile țărănești ce uzează de acel „umor gros”, pus în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au dat contur mitului Eminescu (începând cu anii declinului său intelectual și imediat după moarte), receptarea operei publicate a căzut adesea sub palierul mediu al lecturii, din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și a răspândirii unor parodii (și auto-parodii?) adesea licențioase, ce făceau deliciul boemei ieșene și bucureștene până târziu, după al doilea război mondial. Totuși, remarcăm că, în paralel și fără nici o legătură cu aceste frivolități din marginea vieții literare, personalități de prim rang au citit, editat și comentat scrierile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sau nu, a complexității ideatice din versurile și proza lui Eminescu. Luările de poziție „în apărarea” scriitorului au fost (cu câteva excepții) la fel de penibile. Semnalăm și un fenomen recent: o încercare de „recuperare” a unui Eminescu libertin, autor de versuri licențioase, precursor al exhibărilor pansexualiste din scrierile „postmoderne” ale unor autori care țin să-și ia revanșa, se pare, după ce au suportat pudibonderia afișată ostentativ de un regim politic (comunist) remarcabil prin vulgaritate și urât social. Și de data aceasta se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
-și ia revanșa, se pare, după ce au suportat pudibonderia afișată ostentativ de un regim politic (comunist) remarcabil prin vulgaritate și urât social. Și de data aceasta se glosează „după ureche”. De fapt, poetul a cules, nu a creat acele poezii licențioase. O cercetare mai atentă dovedește că în programul său personal, de studiere a valențelor expre 24 sive ale limbii populare, se înscriu în mod firesc și cântecul de mahala, și versurile țărănești ce uzează de acel „umor gros”, pus în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au dat contur mitului Eminescu (începând cu anii declinului său intelectual și imediat după moarte), receptarea operei publicate a căzut adesea sub palierul mediu al lecturii, din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și a răspândirii unor parodii (și auto-parodii?) adesea licențioase, ce făceau deliciul boemei ieșene și bucureștene până târziu, după al doilea război mondial. Totuși, remarcăm că, în paralel și fără nici o legătură cu aceste frivolități din marginea vieții literare, personalități de prim rang au citit, editat și comentat scrierile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
organelor sexuale este făcută chiar cu un fel de voluptate orgasmică. Vulgaritatea și obscenitatea sunt considerate arme de purificare silită a prejudecăților, iar utilizarea lor este aproape ritualică în anumite cazuri. Efectul nu este, însă, unul sanificator, ci trivializator. Jocurile licențioase lingvistic sunt patetice, iar efectul obținut este grotesc și dezgustător. Să fie, oare, practicanții hip-hopului agresiv adepții obținerii în eprubetă a unui catharsis inedit, prin scârbă? Cel de-al treilea registru evident este acela scatologic, tehnica fecalizării fiind destul de folosită
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
sau să le fie zgâriată portiera cu un cui etc.), să le fie agresați copiii. Uneori „turma” rap-manelistă se răzbună pur și simplu trântind toată noaptea ușa liftului ori spărgând oglinda din ascensor. Din te miri ce pricini defulatorii, graffitiuri licențioase apar pe pereții interiori ai blocului, iar un apartament considerat mai ciudat este taxat de bătăioșii petrecăreți scrijelitori cu formula „WC”! Cutiile poștale sunt de obicei vandalizate, smulgându-li-se încuietorile. Geamurile de la ușa de la intrare în bloc sunt când
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
dispozitivul pornografic, același pentru întreg ansamblul de practici semiotice pornografice, și scriitura pornografică, rezervată reprezentării prin semne verbale ce alcătuiesc texte. În plus, trebuie să distingem între genurile scriiturii pornografice și alte practici verbale care investighează sexualitatea: "povestirile deocheate", cântecele licențioase, înjurăturile, manualele de educație sexuală... Aceste practici depind de locuri și epoci: nu toate societățile au o literatură pornografică sau manuale de educație sexuală. Chiar în cadrul literaturii pornografice, se impune o separație între secvențele pornografice și operele pornografice. Această distincție
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
affaissement moral 42 [Flagelurile naționale. Depopularea, pornografia, alcoolismul, prăbușirea morală]. El constată că s-a trecut de la o activitate artizanală la o adevărată industrie: Nu mai suntem în poveștile deocheate cu care se delectau arendașii și filozofii, nici în romanele licențioase care erau pe gustul Vechiului Regim aflat în declin [...]. Pornografia contemporană are o esență diferită, s-a democratizat, s-a industrializat, ca orice altceva". pp. 97-98. Ar trebui ca pentru fiecare text să se studieze detaliat relațiile foarte complexe, jocul
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
n. 1934), sexolog, autor al unor cărți despre deviațiile sexuale (n. t.) 1 Termen-limită (în limba engleză în original, n. t.) 1 Ragnar Edenman (1914-1998), politician social-democrat suedez (n. t.). 1 Actor suedez (1910-1998) (n. t.) 2 Serie de monologuri licențioase. (n. t.) 1 Pseudonim al lui Erik Zetterström (1904-1997), umorist suedez (n. t.). 2 Celebru spectacol satiric în anii '60 (n. t.). 1 Teatrul național suedez (n. t.) 1 În limba engleză în original (n. t.) 1 Cartier elegant al
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă acolo, începea să rumege lent, meditativ, fânul proaspăt... O înjurau, strecurând propuneri licențioase, chiar pe Profira care râdea larg, cu dinții albi, cu strungăreață, scăldați de o salivă abundentă... Înjurau chiștoacele de țigări „Plugare“, lățite în câte un scuipat gros, măturându-le, ca să fie pietrișul curat în fața haltei prin care treceau doar marfare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]