1,086 matches
-
său nu se va șterge niciodată. După cum chiar el spunea: ,, Vorbele zboară, dar ce e scris rămâne”. Operele sale ne vor ajuta să căutăm în noi acel loc în care se țes basme, acele ,,dumbrăvi în care ia foc de la licurici, grâul lunii”. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Îngerul a strigat... cu glas de veșnicie / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul II, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
Te-ai strîns tare ostenit, Eu ți-am spus "bine-ai venit", Prin copilul tău iubit, Care-n brațe ți se-arunca. Mulțumesc n-am auzit... Poate-ai fost prea ostenit.... Tîrziu ți-am spus "noapte bună", Prin stelele strălucind, Licuricii luminand, Greierii ușor cîntînd, Prin albastrul cer cu luna. La torente de lumini, N-ai recunoscut Iubirea-Mi, Nu ai spus un" mulțumesc "... Poate-ai fost prea ostenit, Poate nu m-ai înțeles... Eu șunt Tatăl tău ceresc, Iar Cerul
MONOLOGUL LUI DUMNEZEU de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365276_a_366605]
-
geamăt; râul, în șopot, oftează sihastru când trandafirii roșesc într-un freamăt. Fir nevăzut, un liant peste vreme, urmă ascunsă în venele oarbe, licăr în noaptea venită devreme peste durerea ce sufletul soarbe. Plouă, în peștera lacrimii, rouă - bob străveziu, licurici cutezanței... Tatăl și fiul împart - pe din două - cântec ce poartă amprenta speranței. Referință Bibliografică: Urmă ascunsă în venele oarbe / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 954, Anul III, 11 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc
URMĂ ASCUNSĂ ÎN VENELE OARBE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364949_a_366278]
-
care o să vii ! Te-oi aștepta-n lumina crepusculară a unei stele ce-o muri , Vor fi-n arcadă..luceferi și explozii de lumini ce te-or primi! Împreunându-se ramurile copacilo vor deschide arcade negre Și strălucirea nopții pătrunzătoare.. licuricii-or colora cu verde, Sub scutul nopții negre-în visul meu albastru tu să stai! Fluturii de noapte te-o răcori ,de vei veni cu aripi-n formă evantai. Dac-ai veni din noaptea eternă până și focurile nopții, S-ar
DACĂ.....AI VENI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366444_a_367773]
-
aripile libelula zdrențuia stropii de ploaie. Macii au aprins pe portativ de aur cântecul nopții. Soarele smulge ultimul petic din haina iernii. De pânza bărcii agățat, păianjenul aprinse luna. În primăvară, cetina țese covor pentru musafiri. Umbra plopului a aprins licuricii, umilind ziua. În dosul lunii și-a pitit turturica niște melodii. Gura râului privi fruntea muntelui c-un ochi de apă. Un soare cu dinți iese din cotul apei pe-un picior de plai. Mâna de stele din inima pădurii
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
pădurii nu-i un cap de pod. Vârful muntelui scrie autografe pe fața lunii. Farul pâlpâie ademenind fluturii să eșueze. Curcanul vinde un șirag de mărgele în prag de iarnă. Spre Poarta Sfântă ciocârliile își duc rugăciunile. Lumina toamnei trezește licuricii din abecedar. O zi de alta cântecul cocoșilor desparte-n noapte. Doar șoricelul știe iarna cămara la fel ca mine. Izvorul spăla în zarva primăverii tăcerea pietrei. Cu copii în cioc, pensii alimentare aduc berzele. Neavând aripi, gâza și-a
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
el să cânte seara pe uliță sau la marginea râului unde se duceau să privească stelele în nopțile senine, cântau toate păsările din pădure împreună cu el. Erau mai mulți copii și mergeau la râu să se scalde, sau să caute licurici printre rădăcinile putrezite ale unor copaci bătrâni. Zgârmau cu un băț în praful maroniu și umed de rădăcini putrezite. Găseau licurici și umpleau vârfuri de rămurele, apoi se jucau cu ele alergând pe marginea râului. Ziceau că sunt mici steluțe
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
păsările din pădure împreună cu el. Erau mai mulți copii și mergeau la râu să se scalde, sau să caute licurici printre rădăcinile putrezite ale unor copaci bătrâni. Zgârmau cu un băț în praful maroniu și umed de rădăcini putrezite. Găseau licurici și umpleau vârfuri de rămurele, apoi se jucau cu ele alergând pe marginea râului. Ziceau că sunt mici steluțe căzătoare. Când picau acești viermi strălucitori de pe bețișor, parcă cădeau scântei de jar. Dany, la rugămintea ei, începea să cânte cu
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
dulce. În urma lor, nemții minaseră terenul, echipe germane și hortiste lucrau de zor la plantarea minelor, se săpau observatoare și convoaie de mașini urcau și coborau șoseaua ca niște șerpi uriași, le vedeam de departe cum își plimbau farurile ca licuricii pe câmpia pustie. Cu mine rușii mai luaseră încă doi unguri din sat, toți trei eram cu căruțele în șir, pe unul din ei, bătrân, îl cunoșteam mai de mult, de pe timpul când noi, copiii, mergeam pe luncă cu caii
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
nu iartă pe nimeni. Pamfletul sau cu două tăișuri este filtrat chiar și prin ritmuri de baladă. Autorul le dedică o balada și “celor 28 de turnători din dosarul meu de urmărit al Securității” Vânzătorii de țară, trădătorii, chiar si licuricii dintr-o Ordine Oculta sunt puși la stâlpul infamiei într-o lume în care România este un spațiu sacru de iubire și credința. Citind versurile românești patriotice ale domnului Virgil Ciucă mi-am amintit că marele poet Aron Cotruș - din
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
rămas două păsări heraldice-n vie pe dealul acela din visele mele și-un nuc ce avea coroana cât cerul la a cărui umbră stăteai, copilărie. toamnele cădeau altfel atunci, se rostogolea soarele pe devale, din mirajul serilor stelele deveneau licurici și -mi ieșeau ca fluturii-n cale. câteodată rămâneam cu ochii pe ele, erau un câmp de mioare pe cerul albastru, ciobanul se pitise departe în lună, eu călăream pe un cal măiastru. adesea desculță prin iarbă-n poiană, din
AMINTIRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361620_a_362949]
-
Picură soarele, noi avem prea multe riduri. Ambiție, bere, clătite, dădacă, Efeminat fuge policemanul Cioacă, Un gramofon bine plasat în meninge, Vine cățelul și linge și linge, Javră, te du, nu ai treabă aici, Tu ești ovală, noi am ajuns licurici. Inima-mi bate ca o copită, Alerg peste câmpii pline de conopidă, Or fi cadavre de foști soldați, Voi ați uitat, câți au murit dintre frați, Mă dor măselele de atâția idioți, Unii agonici, alții se cred mateloți, Vine iubita
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]
-
la asfințit, într-un amurg, Și pot să îmi aștern tăcerea Pe geamătul, ce-n sori va fi durut. Să cresc cu inima pe cicatrici, Că într-o florărie de poveste Mi-e dor să știu că sunt... Un simplu licurici, focul-lui- Dumnezeu, Când nici lumina orbitoare N-o să mă conteste... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: MI-E DOR SĂ ȘTIU CĂ SUNT / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
MI-E DOR SĂ ȘTIU CĂ SUNT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352328_a_353657]
-
putea să doarmă; din vise desuete gustând ca dintr-o poamă, tomnatic pierde-vară, el trece fluierând. Ne plouă în privire, ne plouă și în gând cu stropi plesnind de clipe și iz, discret, de toamnă; doar dragostea, cu vise drept licurici în coamă, ne strângă cu blândețe la pieptul ei plăpând. Să amânăm tristețea în nopțile ce vin cu nostalgia-n suflet vibrând a poezie și spre-a uita de drama naturii-n agonie să bem din cupa nopții iubire-întru festin
CLIPE MIROSIND A TOAMNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352570_a_353899]
-
cercetează vârful nasului. Am tras în stilou apă din mare - poem despre crabi. Distrat soarele - și-a uitat portofelul pe fundul bălții. În primăvară - cetina țese covor pentru musafiri. Vântul numără pietrele din ogradă - gutuile cad. Umbra plopului a aprins licuricii - umilind ziua. În dosul lunii și-a pitit turturica niște melodii. Roua se-agață în pânza de păianjen - mister spulberat. Goană de mistreți - gloanțele mușcă stânca turma dispare. În plină noapte soarele strălucește - luna-n travesti. Luptă de cocoși - în
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
formează ca un întreg. Esența am descoperit-o în diaspora. Mi-am redescoperit ȚARA și, cu fiecare descoperire, mândria mea de român a crescut. N-a fost ușor, pentru că întotdeauna a existat pericolul de a-ți pierde aripile și, precum licuriciul, m-am strecurat prin întuneric, cum am știut mai bine. Cu credință și respect pentru lumină.” La mulți ani, drag și distins contemporan al nostru, BEN TODICĂ, român, mereu și totdeauna, din România! MARIANA CRISTESCU ADDENDA LA O ANIVERSARE Profitând
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
tăia aripile omului și-l croiau după „patul lui Procust” al dogmelor lor, că sluga docilă, obedientă și ca sclav perfect. Cam tot așa cum se întâmplă astăzi. Numai că în locul feudalismului noi trăim în neocolonialismul impus prin tratate cu „marii licurici profitori”, protectori doar ai propriilor lor structuri corporatiste globalizatoare, iar în locul scolasticii tăietoare de aspirații libere și de idealuri nobile ni s-a impus destrăbălarea generalizată a instinctelor și egoismului fiecăruia. Scopul a rămas însă același: însclavizarea, care în timpurile
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TRANSFIGURĂRI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 344 din 10 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Transfigurări Au aprins lampioane licuricii Ca la petrecerile chinezești. Pe poteci, fără teamă, trec aricii Gândind la ospețe împărătești. Supărată, Luna a întors cornul Și privește peste toate cam de sus. La casa furnicii fumegă hornul. Nevăzut, neștiut, trecea Iisus. E o noapte de povești
TRANSFIGURĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351433_a_352762]
-
carte, trecînd deșerturi selenare, o stea ce strălucea departe ca o scrisoare de-mpăcare... La fel ca și atunci sosește Crăciunul azi, dar nevăzut... ci tot simțim cum poleiește un farmec rupt din absolut. Cu ploi de stele ne-nsenină, cu licurici de vis pe cale, cum e beteala de lumină pe crengi de hăuri siderale.. Și iarăși e pe lume pace. Războaiele se liniștesc, ca pruncii lumii să se joace în dimensiunile-ngerești! Și cerul pe pămînt se varsă, cu-acea fecundă irizare
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
traista străbună Să primim un măr, o pară și covrigul; Dar grăbește doamnă harnică și bună: Avem o urare și ne-ngheață frigul ! Iar pornim prin noaptea aspră, ca voinicii, Socotind covrigii, mere, gologanii... Cerul și-a aprins în taină licuricii... Bine-ar fi ca zilnic să se schimbe anii ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Bine ar fi... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 344, Anul I, 10 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate
BINE AR FI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351514_a_352843]
-
peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea începu să părăsească întinderea nesfârșită a mării. Luminile orașului se vedeau sclipind ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
și la care jinduim fiecare, ca să trecem, de la vremelnicie, la veșnicie. Măcar atât să împărțim cu Dumnezeu: o lacrimă de mir. Este mesajul forte al acestor poeme iluminate de Duh, dăruite nouă, fie sub forma unor candele mici, a unor licurici în noapte, care să ne conducă pe cărăruia spre Împărăție. CEZARINA ADAMESCU 26 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: POEZIA CA EXERCIȚIU DE SUPRAVIEȚUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
cărții: „Pentru mine fugă în vest a fost egală cu mușcătură din mărul pomului oprit ... ” Amintindu-si de țara sa, cu mare sinceritate scrie: „ ... pot spune că toată perioada de 27 de ani petrecută în Australia a fost luminată precum licuriciul luminează întunericul pe ici, pe colo, pulsând și permanent tăind beznă într-un plâns nedefinit.” Sentimentul mândriei de a fi român îi este înrădăcinat în suflet, dar și speranța: „România viitorului e a tuturor românilor. În orice loc de pe pământ
LA MULTI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351617_a_352946]
-
imnul naturii cântat în Prier Cercuri pe apă— dansează gâzele în pădurea de alge Pe zidul vechi al casei fluture galben— o licărire Nimeni pe bancă în parc— din pământ iese cărăbușul de mai Bastonul bătrânului lângă perete— se-aprind licurici Stropit de rouă— busuiocul atinge sânul fecioarei (V) S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada Pe geamul vagonului lucesc picături- zâmbet de prunc Chitara și flautul îngemănate cheamă berzele Petale scuturate lângă clepsidră- clipiri de stele O
HAIKU de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351679_a_353008]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TOTUL E O ARDERE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Nu sufla în lumânare Când ai licurici în cap: Ăștia dacă vor să zboare, Taie dunga la ciorap. --------- Cum s-ajungi la bunăstare Când pui lipsă peste lipsă Și povara pe cel mic, să Nu iasă din ascultare?! Ce folos că ai o floare Dacă n-ai
TOTUL E O ARDERE de ION UNTARU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351746_a_353075]