415 matches
-
mai Întâmplat pe la școală. (seara) Nu pot să fiu Întru totul de acord cu Camus sau probabil nu-l Înțeleg prea bine atunci când face din sinucidere o problemă importantă a filosofiei; nu cred că sinuciderea ar fi echivalentă cu chestionarea liminară dacă merită sau nu să trăiești. Ca ins comun, constat, invers, că, cu cât gândesc mai mult, cu cât Îmi pun mai multe Întrebări despre existența mea, cu atât mi se amplifică dorința de a trăi. Vreau să trăiesc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
te epuizează, te transformă Într-o materie flască, moale, derizorie... De obicei, rezistam destul, câteva minute lungi cât Întregi secole; trebuie să-ți menții ochii ficși, larg deschiși, să nu clipești o singură dată, altfel ești Învins. În acea Încleștare liminară a privirilor se petrec arderi planetare, au loc războaie cosmice, atunci simți cum particule finisime din ochi se desprind dintr-o parte sau alta, se smulg din corpul tău cu viteza luminii și se izbesc Între ele material, fără ca tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
prea incandescent cu ideile călinesciene. Când profesorul iese pe ușa amfiteatrului, pare Îndepărtat și nepământesc. Este doar un duh, un eon Întruchipat Întâmplător spre a ne vorbi despre Eminescu. Un alterego al acestuia sau al nostru? (marți) În acel interval liminar cât am traversat senzația de Înec iminent, am avut revelația Întregii mele existențe, concentrate În efigia câtorva acte personale. Nu puteam să opresc În nici un fel acel vârtej de imagini care mă asaltau vertiginos, venind toate de undeva, din memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
considera angajat În acțiunea de cunoaștere, acțiune pe care o actualizez continuu, pentru a nu Întrerupe fluxul unui discurs conștientizat despre ființă, despre ființa mea. Socrate era mai modern decât ne imaginăm noi, el găsind deja de la Început acele răspunsuri liminare la problemele sisifice ale eului. (miercuri) Aura, Îți dai cuvântul de onoare că nu spui nimănui nimic? Azi i-am telefonat lui Mircea, a fost plecat, s-a Întors din provincie. Mi-a dat adresa, m-a rugat mult să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sînt prea anevoioase. Această adeziune este o constantă a caracterului conducerii politice de la Dej la Ceaușescu și continuă și după căderea acestuia din urmă. Publicînd în 1989 o lucrare consacrată nașterii și devenirii cunoașterii, generalul Culda declară într-o notă liminară datată 1986: "Nu numai perspectiva cercetării adoptată de Marx este valabilă, ci modelul cunoașterii demonstrează că aceasta este indispensabilă pentru a evita erorile și capcanele atunci cînd anchetele privesc obiecte disparate". Perspectiva globalității încîntă. Ea este accesibilă unei mentalități puțin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
șansa, de mult așteptată, a întâlnirii cu patria familiei sale. Exilați ce au dorit să lase în urmă moștenirea gravă a renunțării și exilului, părinții l-au ținut permanent la distanță de orice contact direct cu limba și cultura maghiară. Liminar, doar elementul culinar se păstrează în noua existență, stăruind cu insistența unei nostalgii insurmontabile în toate etapele vieții lui Gabriel. Moartea prematură a surorii sale, Marianne, amplifică dificultatea relațiilor cu părinții și stabilește fondul solid al crizei ce va urma
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
zona în care o religie autentică își găsește ecoul. Anima - animal, perpetuu vânată și asediată, este de fapt identitatea scriitoarei, centrul dinamic al unui conflict absurd, fără sfârșit. Tonalitatea narațiunii, rece și adesea ironică, disecă circumstanțe banale, evidențiind prin sensuri liminare adevăruri de fond. Durerile de șale ale mamei și durerile de rinichi ale căpitanului Piele sunt invocate în timpi preciși, ca semnale distincte ale unor dureri despre care nu se putea vorbi. În acord cu modernitatea radicală a textului, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MARIA DUMITRU Dreptul societăților comerciale Ediția a II-a actualizată INSTITUTUL EUROPEAN 2012 La realizarea prezentei lucrări s-a avut în vedere legislația în vigoare la data de 1 noiembrie 2012. . Cuprins Abrevieri / 11 Liminarii / 13 PARTEA I: REGULI GENERALE APLICABILE SOCIETĂȚILOR COMERCIALE Capitolul 1. Aspecte introductive privind societățile comerciale / 17 1. Reglementarea societăților comerciale / 17 2. Repere istorice privind regimul juridic al societăților comerciale / 23 3. Definiția și natura juridică a societății comerciale / 27
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
trimestrielle de droit civil R.T.D com. Revue trimestrielle de droit commercial s.com. secția comercială s.civ. secția civilă sent. sentință supra deasupra, mai sus t. tomul vol. volumul U.E. Uniunea Europeană UNIDROIT Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat urm. următoarele Liminarii Din necesitatea de a adapta regula de drept realităților sociale, evoluția ca lege fundamentală a dreptului și-a pus amprenta pregnant și asupra raporturilor juridice comerciale. Dacă principiile au rămas neschimbate, poate nicăieri altundeva decât la nivelul instituției societăților comerciale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sociale; în plus, au existat și unele proiecte sau programe de cercetare aplicative prin care s-au urmărit modalitățile practice de realizare a integrării în anumite școli generale și profesionale de masă a unor copii cu deficiențe (copii cu intelect liminar, cu deficiențe fizice care nu afectau autonomia personală și posibilitatea practicării unor profesii, copii cu hipoacuzie sau cu ambliopie ușoară și moderată etc.); rezultatele au fost favorabile și au încurajat extinderea acestor modalități de educare și profesionalizare a copiilor cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dovadă de superficialitate atunci cînd tot estetica este chemată În ajutor pentru a alătura, În numele “esteticilor nostalgiei”, nume ca Tournier și Echenoz, pentru a-i separa, prin aceeași cauțiune, pe Claude Simon și Michel Butor de un Robbe-Grillet, primii scriitori “liminari”, al doilea “formalist”. Poate că recentele producții ale primului și ultimului - Le Tramway și, respectiv, La Reprise Îi aduc Împreună mai mult ca oricînd. Ajungem la ultima parte, “Un alt sfîrșit de secol (deriva ideologiilor)”, marcată de “Întoarcerea la roman
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
experiență individuală - mai rar colectivă - marcantă. Interesant este că maniera aceasta atît de americană de a face literatură, dacă ne gîndim doar la generația beat din care descinde trash-ul, a fost preluată În Franța de scriitoare. Limbajul crud, cinismul, experiențele liminare, drogurile, violența, prostituția, muzica disco (preferată la apariție, spun studiile culturale, de homosexuali) și muzica house - tot ceea ce structurează atît de fluid viața eroilor din Trainspotting - sînt datele unui mediu social vînat, În Franța, de o parte Însemnată din tînăra
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
redescoperă umaniatea În aspirația ei spre totalitate, În propensiunea ei criminală, În gregaritatea ei - jumătatea ei vitregă, blestemată, nesățioasă, nelimitată, programatic fascinantă pentru intelectualul francez al secolului XX, iar Lorette Nobécourt reface traseul descoperirii camusiene cu un bagaj Îmbogățit: experiențele liminare ale sexualității des-frînate, maternitatea - o altă posibilă tragedie a cărnii (Irène Își provoacă un avort În tinerețe, redat cutremurător pe parcursul mai multor pagini), bravarea Răului prin bravarea, chiar În detaliul cel mai insignifiant, a Sistemului (scrierea codului localității În afara căsuțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nici un dincolo care ar putea capta interesul cititorului. Timpul verbal predilect este prezentul, obiectivant, astfel că rareori familiile de personaje sînt dispuse ierarhic, la fel ca și componentele tramei narative, juxtapuse conform succesiunii constante a frazelor. Personajele trăiesc, astfel, situații liminare În modul cel mai banal cu putință. Aici devine ostentativă originalitatea Mariei Redonnet. Pentru că, În cazul romanelor de la Minuit, este vorba despre personaje care traversează agonic, sau brutal, situațiile cele mai banale - pentru că tocmai lipsa de orizont a acestor situații
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Charlotte e o lesbiană care-și dorește un copil, iar Aslee, pentru că luase supradoze de fosfor copil fiind, este fosforescent și nu poate vorbi decît În versuri. Am putea spune că, asemeni celui vianian, universul romanului lui Page este unul liminar, restrîns, deși mult mai consistent decît cel „normal”, al social. În centrul lui, Antoine ar avea proprietățile geniului, dacă i-ar lipsi naivitatea și bunul-simț. Așa Însă, contaminarea geniului cu valori mic-burgheze - tocmai de aceea execrate de Barthes - are ca
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dacă pot spune așa, la un „grad zero”, care exclude postùrile și efectele interpretative. Amprenta vocii sale - în care se disting oboseală, tristețe, scepticism - se suprapune perfect versurilor, care își descopăr astfel sonoritatea cea mai adecvată. Impresia e de confesiune liminară, de poveste în frînturi. Deși glasul poetului pare stăpînit, se întrevăd, totuși, nervozitatea, iritarea, o anume incomoditate. Efortul vizibil de a articula cît mai clar cuvintele evidențiază, apoi, pronunția sa moldovenească, nemodificată de șederea peste un sfert de veac în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
putem evita termenul, livrăm „minciuna” sub titlul de „sinceritate artistică”. Pe cea „genuină” o considerăm, cum făcea de curînd un poet, „o mare greșeală”. Dar - mă întreb - se poate ajunge la „autenticitate” și se poate obține „credibilitate”, fără sinceritate? Una liminară și integrală! Bacovia n-a ținut pasul cu evoluția ideilor estetice din timpul său (cu unele nici nu trebuia, căci le-a anticipat), în schimb a ținut (ca să folosesc o expresie de la începutul celuilalt veac) pasul cu evoluția ideilor morale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sociale, la apariția diferitelor conflicte interpersonale. 3). Efecte nu mai puțin importante au asupra acțiunii de integrare social și profesională a tinerilor și tulburările (deficiențele apărute în legătură cu orientarea personalității și motivarea activității. Dintre acestea menționăm aici doar câteva: a) motivația liminară sau marginală (caracterizată prin absența unor interese de cunoaște profunde și stabile, a unor motive superioare de ordin social); exacerbarea unor motive personale egoiste, a unor trebuințe și tendințe înguste, de nivel scăzut, b) neintegrarea (necorespondență) vocațională, rezultată din „frustrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o dată la cinci săptămâni diligența poștală, Julien Ospitalierul își rememorează candid iubirile, fie ele pur virile, înalt spirituale ori pedestru obiectuale. Discursul său aglutinează referințe livrești (uneori se și adresează, direct, unor personaje mitologice consacrate, Odin și Euridice) și mărturisiri liminare spovedaniei sau psihoterapiei. Din toate reiese, în tot cazul, umbra apăsătoare a unei mari melancolii și "fărădelegi de vis, dorinți incerte", doar parțial deconspirate în postumele sale, Confidența lui Julien Ospitalierul și Cruzimile lui Julien Ospitalierul. Întocmai ca și bunul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se poate de personal, datorită unei permanente supravegheri a discursului (Traian T. Coșovei observa, pe bună dreptate, că poemele Marianei Codruț sunt emanate "din straturile de adâncime ale conștiinței și mai puțin din șisturile înflăcărate ale epidermei"). Într-o confesiune liminară din Schiță..., autoarea și mărturisește direct preocuparea pentru controlul rațiunii asupra afectului: o parte din mine trăiește/ (mai exact, secretă bucuria,/ angoasa, ura),/ cealaltă veghează, măsoară,/ cântărește semnificația / aurul, rebutul" (între). Orice detracare în sensul supralicitării angoasei ori sentimentalismului fad
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
destinului (și/ deflorând chipul fără margini numai că dispare/ pe veci) se va naște "cel" denumit: în dimineața/ de fosfor alergând: cu zăbale de aur: în travesti/ (cal; ponei; hipopotam)/ să mă trezească...". Din avalanșa năucitoare de versuri asemănătoare acestor liminare Concluzii la regele Thanatos se încheagă, în orice caz, o mitologie barocă a textului conceput din cuvinte care, odată zămislite, "se preschimbă în/ adâncuri", adâncuri de care scribul este deopotrivă oripilat și fascinat. Captiv, de voie, într-un teritoriu monstruos
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
uitau în lături, întorceau capetele în altă parte când unul din ei deschidea gura.” Tema centrală în Moromeții ar fi, din acest punct de vedere, libertatea morală în lupta cu fatalitățile istoriei. Ea este anunțată de prozator într-o frază liminară, programatică, de care s-a făcut în interpretarea critică mult caz: „În câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
prelucreze. La început a fost cuvîntul. Poate semnul. Universul magic sau religios este integral semiotizat; totul semnifică: stelele, liniile mîinii, designul apartamentului, (All the universe is perfused with signs, if not composed exclusively of signs va afirma într-o frază liminară unul din fondatorii semioticii, Charles Sanders Peirce). Conștiința semiotică însoțește nașterea culturii, iar din gîndirea saussuriană (Anfangsgrund al semioticii) vor purcede două orientări: i) semiotica ce se va dezvolta ca translingvistică (cf. Roland Barthes pentru care mitul, presa, moda, sistemul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.) se situează pe aceeași izotopie cu opinia lui Gregory Bateson care în fraza liminară a lucrării elaborate în 1951 împreună cu Ruesch, The Social Matrix of Psychiatry, afirma "Esența mesajului nostru este considerarea comunicării drept matrice în care sînt încorporate toate activitățile umane" (apud Judith Lazar, 1993:38). Considerarea culturii în ansamblul său sub speciae
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar și în formularea (din păcate neglijată) din Curs: Dacă în raport cu ideea pe care o reprezintă semnificantul apare liber ales, în schimb în raport cu comunitatea lingvistică ce îl utilizează, el nu este liber, ci impus" (CLG:30) sau în precizările definiționale liminare: "Cuvîntul arbitrar cere și el o precizare. Nu trebuie să lase impresia că semnificantul depinde de libera alegere a subiectului vorbitor (vom vedea imediat că nu stă în puterea individului să schimbe ceva la un semn odată stabilit într-un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]