4,823 matches
-
Sainéan) - La création métaphorique en français et en roman, I-II, Le chat, 1905; Le chien et le porc, 1907; L'Argot des tranchées, 1915, reeditat; La langue de Rabelais, I-II 1922-1923, reeditat - și mai ales importante reviste de lingvistică romanică: Romania - de la tomul III (1874) la LXII (1936), Bulletin de la Société linguistique de Paris (1869-1936), Revue de linguistique romane - de la volumul 1 (1925) la volumul 12 (1936); Zeitschrift für Romanische Philologie ș.a. Acestea conțin destul de multe referințe și contribuții
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
să punem piedica. - Nu-i nevoie. - Dar ne-om rumpe gîtul." Judecata aspră asupra cărții - "nu a dat satisfacție în special din cauza limbii recomandate în dialoguri, cu prea multe elemente (regionale, învechite sau franțuzisme) deosebite de norma exprimării literare" (Istoria lingvisticii românești, 1978, p. 64) - se poate converti azi în laudă pentru valoarea sa documentară. Se mai pot descărca integral Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, țerei Muntenesci și a Moldovei, de Dionisiu Fotino, traducere de George Sion, Bucuresci, 1859
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
subdiviziune în administrația internă a unei instituții, întreprinderi etc. care se ocupă cu angajarea personalului, cu evidența lui etc.; serviciul personal". Precizarea care însoțea definiția de mai sus - "astăzi rar" - era cu siguranță în 1988 una de natură conjuncturală, nu lingvistică; tratamentul era aplicat termenilor prohibiți, înlocuiți, în baza unei decizii politice, de alții - de obicei de sintagme mai greoaie și fără șansa de a se impune în comunicarea normală: așa cum salariații trebuiau să dispară în favoarea oamenilor muncii și salariul să
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
cum peste 90% dintre scriitori români ori străini ai secolului XX se încadrau ușor uneia dintre cele trei categorii, toată cultura europeană modernă de bună calitate a zburat din biblioteci. Lucrările străine de filozofie, istorie, politică, sociologie ori chiar de lingvistică sau teorie literară au fost cele dintîi lovite. De la Croce și Heidegger pînă la Saussure ori Spitzer s-a delimitat cu grijă un imens spațiu pestiferat și interzis. Recomandabili rămăseseră doar autorii sovietici, imitatorii lor zeloși din România și, eventual
Întoarcerea fiului gonit by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9980_a_11305]
-
faptul că statutul disciplinei începe să se schimbe, acum că studiile românești au devenit "oficial" o ramură a studiilor europene. Conferința de la Roma a reușit să reunească mai toți cercetătorii italieni care predau literatură și limbă română, specialiști interesați de lingvistica romanică și comparată, dar și cercetători din alte spații, și evident, mulți profesori români, unii dintre ei foarte tineri, ceea ce nu face decât să reconfirme observațiile pe care mi le prilejuiau evenimente similare anterioare, anume faptul că importanța diseminării valorilor
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
a fost chiar gazda noastră, doamna profesoară Luisa Valmarin. Următoarele două zile au adus alte sesiuni găzduite de superba Accademia di Romania. Paleta discuțiilor a fost amplă, abordându-se probleme de literatură și limbă română, dar și de interculturalitate, traductologie, lingvistică romanică și comparată, discurs mediatic, muzeografie. A existat și o secțiune special destinată prezentării unor proiecte științifice aflate în derulare sau în stadiul de proiectare, revelatoare pentru înțelegerea direcțiilor spre care se îndreaptă domeniul studiilor românești. Este imposibil să rezum
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
arhetipal. Gheorghe Vlasie (Iași) a analizat unele dimensiuni ale semnului, în legătură cu fenomenul de redundanță semiotică. Până în urmă cu câțiva ani, nu a existat o Asociație Română de Semiotică; a ființat numai un Grup Român de Semiotică, în cadrul Societății Române de Lingvistică. Recent, s-a constituit Asociația Română de Semiotică (AROS) având ca președinte pe profesorul Traian D. Stănciulescu de la Universitatea Al. I. Cuza, Iași, și ca secretar general pe profesoara Doina Cmeciu, de la Universitatea din Bacău (aceștia fiind cei care au
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
exemplele de mai sus, care în acuzativ este aproape întotdeauna dublat de forma neaccentuată a unui pronume (care o vezi, care le știi etc.): în vorbirea populară, această dublare este suficientă pentru a dezambiguiza construcția, indicând cazul și funcția. În lingvistica românească, Magdalena Vulpe a susținut ideea că sintaxa populară a relativului nu trebuie văzută ca o eroare regretabilă a "vorbirii neîngrijite", ca un anacolut și nici ca manifestare a unei tendințe moderne de simplificare a flexiunii. Ca foarte bună cunoscătoare
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
a fost,, studiul limbii, istoria și cultura populară.A fost ales membru onorar al Academiei Române. Ca lingvist Simion Mangiuca a combătut exagerările lui Cihac și Miclosich privind lexicul limbii noastre și s-a pronunțat prompt în alte probleme esențiale ale lingvisticii generale și românești( Babeu, D.,1978). Cornel Diaconovici( 1859- 1923)a inițiat și organizat importante acte de cultură. Este inițiatorul și coordonatorul celei dintâi enciclopedii românești (18981904). Revista ,,Romanische revue’’a constituit un remarcabil success al vieții sale. A fost
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
studiile universitare, tot la Catania, unde și-a luat licența filologică și lingvistică în "litere clasice" (1980) și apoi doctoratul (1990). A urmat o specializare în filologie modernă la Universitatea din Bologna, apoi un stagiu de perfecționare la Centrul de Lingvistică Romanică din Strasbourg și apoi alte numeroase perioade de documentare, mai ales în România. Teresa Ferro făcea parte din numeroase societăți academice de specialitate, era membru de onoare a Institutului de Lingvistică din București și membru fondator a Asociației Italiene
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
apoi un stagiu de perfecționare la Centrul de Lingvistică Romanică din Strasbourg și apoi alte numeroase perioade de documentare, mai ales în România. Teresa Ferro făcea parte din numeroase societăți academice de specialitate, era membru de onoare a Institutului de Lingvistică din București și membru fondator a Asociației Italiene a Româniștilor (AIR). Îl pomenea adesea cu respect și recunoștință pe maestrul ei întru studii românești, profesorul Giuseppe Piccillo. S-a ocupat cu pasiune și competență de istoria limbii române, în dubla
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
prestigiu. Între cărțile sale mai recente, menționăm aici Romania e Romania. Lingua e cultura romena di fronte all'Occidente (a cura di Teresa Ferro, Forum, Udine, 2003, 321 pagini), dedicată memoriei lui Eugen Coșeriu, apoi Latino, romeno e romanzo. Studi lingvistici (Dacia, Cluj, 2003, 355 pagini) și I missionari cattolici in Moldavia. Studi storici e lingvistici (Clusium, Cluj, 2005, 192 pa-gini). Cunoscătorii au remarcat de fiecare dată profunzimea abordării, priceperea filologică și competența istorică, dobândite pe parcursul multor ani de cercetări, după
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
Trebuie să mai apară doar ultima parte a literei D, literele E, K, Q (însumând, mai ales ultimele două, puține pagini) și L (întreruptă, cum se știe, la lojniță, în 1948). Coordonatorii volumelor din litera D (redactate la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București) - Marius Sala, Gheorghe Mihăilă și Monica Busuioc - insistă, în prefață, asupra continuității dintre vechiul dicționar, coordonat de Sextil Pușcariu în prima jumătate a secolului XX - identificat de obicei prin sigla DA - și noul dicționar
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
dintre toate ale lumii, poveștile rezista cel mai mult, iar acelea care mai au și șansa de a fi nobile ajung să facă, în felul lor discret, vogă. Pentru prima dată în cei zece lustri de existență a catedrei de Lingvistică Romanica, șeful acesteia, profesorul Coman Lupu, a alcătuit un istoric al studiilor de hispanistica din România, adus la zi și serios documentat, conținând atât date statistice, cât și informații bibliografice consistente privind cercetările științifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secții
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
loc de îndoială. (Că amănunt esențial : dispariția temporară a acestei secții s-a datorat instaurării regimului comunist, care, în 1948, a interzis - cu formidabilă obtuzitate - predarea în facultăți a limbii statului fascist condus de generalul Franco). În prezent, Catedră de Lingvistică Romanica. Limbi și Literaturi Iberoromanice, cuprinde patru specializări diferențiate net: spaniolă, portugheză, catalana și lingvistică romanica. Temele au acoperit, în toate trei zilele manifestării, subiecte ample, de la economie și societate până la teoria literaturii, lingvistică hispanica, traductologie sau metodica. O selecție
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
regimului comunist, care, în 1948, a interzis - cu formidabilă obtuzitate - predarea în facultăți a limbii statului fascist condus de generalul Franco). În prezent, Catedră de Lingvistică Romanica. Limbi și Literaturi Iberoromanice, cuprinde patru specializări diferențiate net: spaniolă, portugheză, catalana și lingvistică romanica. Temele au acoperit, în toate trei zilele manifestării, subiecte ample, de la economie și societate până la teoria literaturii, lingvistică hispanica, traductologie sau metodica. O selecție incompletă a invitaților la colocviu ar fi, de bună seama, injusta. O simplă lista, inoperanta
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
generalul Franco). În prezent, Catedră de Lingvistică Romanica. Limbi și Literaturi Iberoromanice, cuprinde patru specializări diferențiate net: spaniolă, portugheză, catalana și lingvistică romanica. Temele au acoperit, în toate trei zilele manifestării, subiecte ample, de la economie și societate până la teoria literaturii, lingvistică hispanica, traductologie sau metodica. O selecție incompletă a invitaților la colocviu ar fi, de bună seama, injusta. O simplă lista, inoperanta. Totuși, rigoarea ne obligă: Alexandra Cornilescu, Ioan Pânzaru (Rectorul Universității din București), Pablo Garcia-Berdoy (Ambasadorul Spaniei în România), Joaquin
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
DCNews Team Pentru al doilea an consecutiv, lotul României obține rezultate extraordinare la Olimpiada Internațională de Lingvistică. Informația a fost publicată de pe Facebook de deputatul PSD Ionuț Vulpescu. Parlamentatul i-a felicitat pe campioni și pe profesorii lor coordonatori, Valetina Cojocaru și Roxana Dincă. "Succes important al lotului României la Olimpiada Internațională de Lingvistică, desfășurată la Beijing
Medalie de aur pentru lotul României la Olimpiada Internațională de Lingvistică by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/77385_a_78710]
-
Olimpiada Internațională de Lingvistică. Informația a fost publicată de pe Facebook de deputatul PSD Ionuț Vulpescu. Parlamentatul i-a felicitat pe campioni și pe profesorii lor coordonatori, Valetina Cojocaru și Roxana Dincă. "Succes important al lotului României la Olimpiada Internațională de Lingvistică, desfășurată la Beijing! Trei mențiuni (Ioana Bouroș, Iulia Marinescu, și Vlad Neacșu) și o medalie de aur (Dan Mirea). Meritele participanților sunt cu atât mai mari, cu cât lingvistica nu se studiază, ca disciplină de sine-stătătoare, în învățământul preuniversitar românesc
Medalie de aur pentru lotul României la Olimpiada Internațională de Lingvistică by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/77385_a_78710]
-
Roxana Dincă. "Succes important al lotului României la Olimpiada Internațională de Lingvistică, desfășurată la Beijing! Trei mențiuni (Ioana Bouroș, Iulia Marinescu, și Vlad Neacșu) și o medalie de aur (Dan Mirea). Meritele participanților sunt cu atât mai mari, cu cât lingvistica nu se studiază, ca disciplină de sine-stătătoare, în învățământul preuniversitar românesc", a scris Ionuț Vulpescu. La ediția de anul trecut a Olimpiadei, desfășurată la Manchester (Marea Britanie), lotul României a luat locul III pe echipe și două mențiuni.
Medalie de aur pentru lotul României la Olimpiada Internațională de Lingvistică by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/77385_a_78710]
-
a coagulat o asemenea solidaritate în decembrie 1989? Din titlul capitolului pomenit mai sus înțelegem că e vorba despre toate Româniile autoarei. În schimb, parcurgând articolul, vom vedea că Ruxandra Cesereanu radiografiază aceeași țară, parcelată, totuși, de mai multe mahalale - lingvistică, sentimentală, vestimentară, arhitecturală, socială, politică ș.a. La sfârșit, iată câteva cuvinte-cheie pentru volum: grobian, a la roumaine, mahala, Piața Universității, terapeutic, sanitate. Ele spun totul.
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
Ce exprimă atunci limbajul, dacă el nu exprimă gînduri? El prezintă sau, mai degrabă, el e luarea de poziție a subiectului față de lumea semnificațiilor sale". în funcție de raportul creației poetice cu ontologia, Gheorghe Crăciun operează clasificarea sa în trei tipuri fundamentale: lingvistică, reflexivă și tranzitivă (ultimele două concepte sînt împrumutate din Tudor Vianu). Poate din pricini polemice, ne e prezentată mai întîi poezia lingvistică (ludică și experimentală), apreciată ca fiind cea mai "dezolantă". E un rod prin excelență al limbajului jocular, o
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
economie politică, altele de folclor și folcloristică. Dar nu avem o ediție critică unitară, apărută într-un segment de timp rezonabil, la aceeași editură, deși I. Oprișan și Stancu Ilin au rezolvat problema pentru partea literară a operei hasdeene. Istoria, lingvistica, spiritismul și corespondența au rămas în competența altor editori, astfel încât o ediție de opere complete Hasdeu rămâne un deziderat ce nu pare vreodată realizabil. E clar că I. Oprișan și Stancu Ilin au făcut până acum cel mai mult pentru
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
și cunoaștere în general. Informare. Documentare 1 Filosofie. Psihologie 2 Religie. Teologie 3 Științe sociale. Drept. Politică. 4 Liber (anulată în 1962) 5 Științe pure. Științe matematice. Științe naturale 6 Științe aplicate. Medicină. Tehnologie 7 Arte. Recreații. Divertismente. Sport 8 Lingvistică. Literatură 9 Geografie. Biografii. Istorie Indicii principali sunt divizați ierarhic, ceea ce reflectă, de fapt, structura ierarhică a conceptelor respective. Se numește clasificare zecimală deoarece indicii sunt priviți ca fracții zecimale. Tot din această cauză ei nu au aceeași ordine ca
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
acum de către altcineva în proza noastră până la detalii atât de pitorești. În prefața la roman, Mihai Zamfir reține ca o performanță tocmai acest "limbaj de o mare duritate intimă, vâscos și greu", constituind o amprentă stilistică specifică: Această dubioasă pastă lingvistică va fi stilizată de prozator într-un mod cu totul personal". Mihai Zamfir plasează originalitatea lui Radu Aldulescu în "exprimarea de factură céliniană, adică tentativa de a conjuga sordidul cel mai sordid cu diafanul" (p. 7) și găsește ca singurele
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]