18,897 matches
-
al aceleiași instituții, aproximativ cu același conținut, și intitulat identic, doar că în limba lui Shakespeare: „Anti-Semitism 2002 Report for Romania”. Nu e cazul să fac aici comparatism monitorologic. Am să mă rezum strict la pasajul incriminat, la acel Hopa-Mitică lingvistic deja cunoscut cititorului, despre care eu spun că există, iar domnii Katz-Florian pretind c-ar fi pura mea fantezie. Ei bine, partea senzațională abia acum începe: dacă în varianta engleză, www.adl.org/ Antisemitism/romania-as-8031.pdf, în mod evident adresată
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
Marius Chivu Sunt poeți pe care uneori poezia riscă să nu-i mai încapă. În sensul bun și nobil. Ori de câte ori a simțit asta, Șerban Foarță și-a revărsat acumulările lingvistice extraordinare, dar și pe cele într-ale poeziei în sine, scriind eseu. Cei care n-au citit volumele Afinități afective și Afinități selective știu puține despre poetul omofoniior și al tautofoniei. Cu erudiția-i și spiritul asociativ bine cunoscute, Șerban
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
și Barbu. Dar vârful meșteșugului lui Șerban Foarță, culmea artei sale, dincolo de câteva pastișe savuroase, e dată de ultimul poem din carte intitulat Balada doamnelor în vavil(l)onică transcripție, un exercitiu intertextual absolut, gratuit și suficient sieși, o capodoperă lingvistică. Iată ce poate scrie poetul magician lăsat, nesupravegheat, singur în biblioteca! Voi cita integral: „Sag mir welch’ ein Ort ist Miss / Italien, Floră la Română / îAëêéâéÜäçò káß Èáßò, / Sua cugina gran germană; / Ed Eco, pronta mă lontana, / Desus rivière ou
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
litere cosmice - Aleph - care stă la baza structurării fărâmițate a limbilor omenești” 5). Din amalgamul tuturor combinațiilor posibile ale alfabetului, e imposibil să nu se desprindă cel puțin una din limbile secrete care „să cuprindă un sens teribil”, ideea misticii lingvistice a cabaliștilor și gnosticilor de care Borges se simțea atât de apropiat. Nici un act de limbaj nu este lipsit de semnificație: „Nimeni nu poate articula o silabă care să nu fie plină de prudență și teamă și care să nu
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
un excelent exercițiu ziaristic să le arătăm acestor nemernici că putem trăi fără ei, deși ei nu pot trăi fără noi. Nici măcar atunci când ne fac una cu pământul. În ce mă privește, am să încerc să-mi scot din zestrea lingvistică vocabule precum iliescu, năstase, agathon, pesede, pașcu, rus și toate neamurile lor. Am să încerc să uit și numele unor intelectuali și jurnaliști de care democrația românească își lega mari speranțe și care azi tac mâlc. Am să încerc să
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
unul dintre cei mai „productivi“ poeți ai generației ’80, dar e, poate, cel mai constant ca fel de a scrie. O confirmă Cărticică pentru pisică, unde cititorul va regăsi - topite printre rîndurile unui text care refuză cu încăpățînare orice complicație lingvistică și care lasă senzația că spune totul, fără să încifreze nimic - poetica iluziei, a surprizei spectaculos-banale a cotidianului, muzicalitatea difuză, substituirea concretului cu vagul imaginii familiare, jocul iconic cu textul, melancolia ștearsă, ghicită din frînturi de cuvinte. Poate doar ludicul
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
mai reputați membri ai „dinastiei”. Primul, a cărui operă cuprinde peste 400 de lucrări, scrise și publicate în română, franceză, engleză, italiană, spaniolă, germană, relevă preocupările cele mai diverse: istorie și critică literară, comparatistică, istorie generală, istoria mentalităților, literatură beletristică, lingvistică. Urmează liceul la „Spiru Haret” și începe să publice în revista școlii „Vlăstarul”, întemeiată de fratele său mai mare Ioan și pe unde au trecut atâtea nume de seamă ale culturii românești: Mircea Eliade, Barbu Brezianu, Arșavir Acterian, N. Steinhardt
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
de violenta curiozitate masculină. Poate cea mai recentă și mai interesantă, sub aspectul jocului, rescriere a lui Barbă Albastră o dă Marie Darrieussecq care, în citatul volum colectiv din 2002, scrie un fel de litanie în si condițional, o performanță lingvistică, între altele, demnă de pana unui Queneau. Desfășurînd, într-o amețitoare cascadă, o multitudine de situații și identități, ce sînt in nuce tot atîtea posibile versiuni pentru Barbă-Albastră, un evantai de jocuri anagramatice parcă venite din atelierele Oulipo, presărînd ici
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
unui grai, tradiția literară alege doar unele pentru a le transforma în mărci de identificare. Chiar și puținele alese sînt însă adesea ambigue. Aspirația vocalelor inițiale - haripă, hasta - este, de exemplu, în română, un fenomen reprezentat contradictoriu: înregistrat în descrierile lingvistice ca o trăsătură fonetică regională (în special muntenească), dar utilizat în literatură mai ales ca marcă a vorbirii țiganilor. Atestările literare ale fenomenului sînt destul de vechi. Ambiguitatea mărcii se manifestă mai întâi în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu: unde în vorbirea
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
hăsta”, „sa horrdoni sa vie haicea”, „a hăluia” (Opere, III, p. 565-568). E de remarcat că Budai-Deleanu e ardelean, iar Heliade și Caragiale sînt munteni: s-ar putea să se manifeste aici un fenomen mai general de percepție și valorizare lingvistică: o trăsătură de diferențiere e atribuită din afară graiului în ansamblu, iar din interior este percepută ca marcă socială. Al. Graur, în studiul său din 1934, Les mots tsiganes en roumain, observa că numeroasele anecdote și snoave cu țigani utilizau
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
de veghe și de verificare. Să nu uităm că în alte cazuri, ineditele sunt reproduse în „Anexe”, ori aici alta este situația. Fiind vorba numai de inedite, ceea ce se impune este severitatea aplicată stabilirii textului, în forma sa definitivă. Aportul lingvistic se vădește fără greș. În același timp o mare importanță are confruntarea diverselor redactări, când acestea există, cu atât mai interesante, cu cât ele se constituie în excepții. La baza editării romanului Vâltoarea stă textul publicat de Editura „Dacia Traiana
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
gînditor, savant, scriitor, profesor, prieten, român - ați învățat limba română ca să-l puteți citi/ cunoaște/ simți „în original” și ca să-l puteți plasa corect în contextul social, istoric, politic, cultural al timpului său. Ați trecut, de fapt, printr-o aventură lingvistică - și nu numai - pe care a trăit-o și Eliade în tinerețe, cînd a învățat italiana pentru a-l citi pe Giovanni Papini în original și pentru a-i vorbi, cînd s-au întîlnit în Italia, aceeași limbă. Cum s-
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
cui l-am mai auzit? În primul număr (din octombrie) post Antonesei al Timpului ieșean, cineva comentează sub inițialele C.N.P. Limba de lemn festivă a juriului seudez care acordă Premiul Nobel pentru Literatură. Bună idee! E plină lumea de esențe lingvistice lemnoase. Dincolo de vocabular, să notăm în textul oficial de la Stockholm și stîngismul frapant al unor considerații. Să fie oare o întîmplare că Borges sau Llosa, socotiți de dreapta, au fost (iar Llosa mai este) ocoliți sistematic de academicienii din nord
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
a ucide, Adrian Năstase nu se mai sinchisește să-i persifleze pe cei care-ndrăznesc să-i reamintească de minima etică a vânatului. De altfel, răspunsurile sale adaugă noi dimensiuni manierei stupefiante a vorbirii în dodii, pretinzând că ne fericește lingvistic de la înălțimea unei logici accesibilă doar celor puțini, aleși și dotați cu armament capabil să extermine nu doar rezervația de la Balc, ci întregul județ Bihor: Este nevoie să aducem la nivel doctrinar un suport pentru o reconfigurare a suportului nostru
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
la ureche: -Vezi, bade, că nu-i proastă ?, i-a zis soacră-si: -Mami, ia du-te dumneatale și vezi dacă mai avem în debará prealabil să facem câte-un duș... Și astfel ne-am eliberat din punct de vedere lingvistic, mai ales Haralampy, care băuse vreo două cănițe de pălincă pe post de cafea și uita din când în când că se afla și soacră-sa de față... Apoi, m-am înscris la cuvânt și am argumentat: -Dragii mei, vom
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
Rodica Zafiu Adesea, normele lingvistice de tip academic par a fi "de când lumea" - și, desigur, pe deplin motivate. O rapidă investigație istorică poate fi însă de ajuns pentru a infirma vechimea, continuitatea și mai ales caracterul "obiectiv" al unor reguli. Mai noi și mai arbitrare
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
În limba populară este așadar frecventă mai ales categoria derivatelor în -(ăr)ie (mândrie, prostie, beție, măcelărie); celelalte apar tot mai mult ca preluări din registrul cult. Excepția formulată ca o subregulă nu este atît o trăsătură intrinsecă a sistemului lingvistic, cît o regularizare impusă în procesul relativ recent (din ultimele două secole) de normare a limbii române, în care pare să fi acționat în bună măsură criteriul estetic-eufonic. În 1863, B.P. Hasdeu publica, în Lumina, Iași, nr. 15 (Rapsodii gramaticale
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
francez Jean Monet) și, apoi, a comunității politice. Uniunea Europeană nu ar fi fost posibilă fără ajutorul Americii, produs al spiritului european și salvator al acestuia, pentru că "New York-ul este mai aproape de Europa decât Smolenskul și Moscova". Cum se va finaliza lingvistic, cultural, instituțional și, evident, identitar, noua unitate a Europei? Gheorghe Ceaușescu adună toate documentele pe care Uniunea le-a produs, documente ce dezvăluie drumul treptat, nu fără ezitări, spre o Europă de-sine-stătătoare, respectându-și valorile diferențiate, comunitățile deosebite, dar armonizate
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
mî). DOOM recomandă rostirile me, ne, le - dar admite într-o notă existența variantelor em, en, el...; pronunțările pe care le transcriem mî, nî etc. nu sînt recunoscute oficial, dar sînt practicate din școală, în comunicarea curentă, chiar în descrierile lingvistice orale, pentru că sînt mai puțin convenționale și modifică cel mai puțin aspectul fonic al consoanei. În alegerea între mai multe pronunțări intervin doar conotațiile culturale și uzul: sigle mai vechi sau mai "locale" (OZN, TVR, PN}) sînt citite după "sistemul
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
din rusă ca perfect asimilate de română: dicționarele noastre includ formele colhoz "cooperativă agricolă" și culac "chiabur", în timp ce în franceză grafia acestor rusisme este kolkhoze și koulak (Petit Robert 1990), iar în italiană kolchoz și kulak (Zingarelli 1995). Decizia politicii lingvistice a făcut deci ca termenii rusești care conțineau litera k să nu fie marcați grafic în transcrierea lor cu alfabet latin. Doar tîrziu și în bună parte prin intermediul limbilor occidentale k ajunge să conoteze alteritatea (de obicei refuzată sau ironizată
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
cabinetele dentare și nici sporirea vertiginoasă a kilogramului de detergent pe cap de locuitor. Am constatat, însă, altceva: eficacitatea extraordinară a aparatului de dezinformare. Viteza cu care prostănaci patentați, băbuțe anemice ori bugetari flasci au introdus în precarul lor bagaj lingvistic vocabula "nereprezentativ" îi dezvăluie sursa: e arma, ultima, scoasă la luptă de așii dezinformării ce continuă să lucreze prin rețelele deja clasicizate: bârfa pe banca din fața blocului, insinuarea prin televiziune, vorba piezișă aruncată la colț de stradă. Teama de schimbare
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
redusă - j'de mii - caracterizează registrul familiar. în basm, e drept, cifrele oscilează între o lectură figurată și una fabuloasă, deci literală. în disputele copiilor, cifrele devin un mijloc de competiție și supralicitare, ținînd deopotrivă de fabulație și de performanța lingvistică; acestea sînt vizibile în scena din Nostalgia (Mendebilul) pe care Cărtărescu o deviază înspre filosofic și mitologic: ""Tata mi-a adus de la demonstrație zece stegulețe", zicea Paul. "Tata mi-a adus cinzeci", zicea Nicușor. "Ba mie mi-a adus tata
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
Marina Constantinescu Stau și citesc-răsfoiesc o carte. Un poem scris de un poet mare, mare, mi se pare că nu prețuit pe măsura anvergurii sale lingvistice și imagistice, un poet mai bătrîn decît mine, deși din aceeași generație cu mine, într-un fel, un tip timid care purta în el și peste el o lume în care colcăiau tristețea, nostalgia, viața, diurnul absolut cufundat în realitatea
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
Repatriat de foarte puțin timp, Andrei Brezianu revine pe piața editorială din țară cu volumul de eseuri Itinerarii euro-americane. Dincolo de titlu (care, împreună cu grafica de pe copertă, sugerează mai curînd un ghid de călătorie), cartea conține studii de literatură comparată și lingvistică, portrete și analize literare, note de călătorie, reflecții de filozofie a culturii, grupate tematic pe patru secțiuni: Escale europene, Etimologii, Despre America, veche și nouă, Modernitate și cunoaștere. Două trăsături fac inconfundabil scrisul lui Andrei Brezianu: erudiția și calofilia. Autorul
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
și mai rușinoase..." Exoticul și luxuriantul, medivalul și grotescul (romanul e plin de atrocități), ero(t)icul, licențiosul și sordidul sunt liniile pe care epicul avansează concomitent. Numai numele corabiei stîrnește melancolii: La Nuestra Seńora de la Soledad. Cu bagajul său lingvistic, documentar în sensul larg (inclusiv paremiologic), Nicolae Strâmbeanu s-a instalat într-una dintre cele mai pretențioase teme literare cu o siguranță care stârnește invidie și creează frustrări. Cu siguranță romanul are în spate cutii întregi cu fișe și numeroase
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]