1,455 matches
-
trist, în pană, Când suflet-plin mă doare-ngrozitor, Să nu privești o lacrimă din geană! Nu vreau să arzi în dor mistuitor... De m-aș putea preface-ntr-o liană, Urca-m-aș către astru-orbitor S-ascult din nou cuvânt liniștitor, Tu, tatăl meu, pe bolta diafană... Să nu privești o lacrimă din geană! Dor... la șase ani Un cântec dintr-o harpă în suflet se revarsă. E ziua-n care, înțeleg doar cei ce au trăit plecarea tatălui, lăsându-ți
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
intre în rândul celor care afirmă suveranitatea rațiunii, ba din contră, metafizica trebuie să se axeze pe viață, spunea el, pe trăire, pentru că ea are prin excelență un caracter antropologic. Aceasta trebuie să fie funcția metafizicii, de a oferi soluții liniștitoare pentru totalitatea experienței noastre în legătură cu sensul existenței noastre și a tot ceea ce ne înconjoară. În acest sens, metafizica este o încercare soteriologică a celor care nu au reușit să se mântuiască prin trăirea sfințeniei. Astfel, ca teolog, propune imaginea creștinismului
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
și iubire deplină. Dincolo de gesturile obișnuite ale cotidianului, am primit prin băieții mei mirul iubirii fără cuvinte, zâmbetul părului de aur și al trupului contorsionat de dureri, clinchetul de clopoței al inimii curate, atunci când simțea glasul inimii mele, atingerea mângâietoare, liniștitoare. Am primit în toți acei ani, iubirea tăcută, deplină și recunosc cu durere că mi-a lipsit. Simțeam cum seacă izvorul păstrând pânza freatică vie. Nu e plângere ceea ce scriu despre ei. Este recunoaștere a valorii acelui timp cu toate
INIŢIERE ÎN INEFABIL, CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384328_a_385657]
-
date în legătură cu identitatea sa! Cea mai importantă contribuție la îmbogățirea și perpetuarea culturii și actului artistic al amintitei perioade a istoriei românești, în sensul temeiniciei, este educația estetică și creștină, prin cântece asociative, datorită temelor și liniei melodice lirice și liniștitoare, cu ruga. Tot torentul de farse culturale, caruselul de kitsch-uri, opulența, snobismul, obediența în măsură de parvenire, se sfărâmă ca de stâncă de soliditatea versurilor cu verb blând critic și de linul melodiilor cântate de interpretul Cristian Pomohaci. Sobru
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
și de Sfântul Oficiu prin inchiziție care pedepsea cu „autodafe” (purificare prin sfântul foc al rugului) asemenea erezii. Norocul domnișoarei Cucu că nu se mai aplică azi, altfel ar fi economisit coșciugul într-o moarte caldă. Se lăsă o tăcere liniștitoare. Ambii trebuiau să-și refacă forțele. Preotul simțea că muribunda de alături mai are forța să-l pună în încurcătură. Așa căută un prilej să-i găsească calități plăcute Domnului. Problema necuratului și iadul ridicate în Decameronul lui Boccaccio nu
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
Doar să vrei, Deschizi portița Spre iertare Și spre hâr, Între miile de astre, Printre râuri de cleștar . Palme-ntinse cu blândețe, Voci de-arhangheli, Cer senin, Aer mirosind albastru, Tril duios de ciocârlii . Azi, primește pacea sfântă, Somn adânc, liniștitor . Casa ta, să fie Cerul ! Raiu-ntreg, al tau odor ! Referință Bibliografica: Prin iubire și credința / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile
PRIN IUBIRE SI CREDINTA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383830_a_385159]
-
voi fi convinsă că te-ai întors cu adevărat din această aventură plină de primejdii. - Nu te teme! Ai încredere în mine și-n destinul nostru. Într-un târziu adormiră îmbrățișați cu un suspin pe buze. A fost un somn liniștitor fără nici un vizitator nocturn. Abia se iviră zorile la orizont că Pătru, cu ultimele încurajări își sărută soția, apoi ieși sprinten în ogradă, sub privirile pline de admirație ale consoartei, încălecă pe roibul său și, după ce străbătu ulița satului, se
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
capetelor noastre, fîlfîitul greu al aripilor lui de bazalt reverbera în pereții vegetali, a căror structură intrinsecă știa atît de bine să păstreze nealterată funcția geometrică intimă a oricărei taine, comuniunea reflexiilor de lumini și umbre, acordată unei impenetrabile stări liniștitoare de indiferență. “Nu putem, iubito”, ți-am răspuns eu în timp ce prin mine treceau pîlcuri de lilieci (le simțem undeva, în adînc doar țipetele lor mute, pe alocuri le și înțelegeam, dar gleznele mele străbăteau apele reci și leșioase ale bătrînelor
ÎN AMURGUL ACELA DESǍVIRŞIT de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382863_a_384192]
-
pentru sufletul ei să se liniștească. Fiul: Ați face mai bine să vă rugați să-și revină. Preotul: Cum o să fie voia Domnului, fiule! Fiul: Toți ateptați să vină moartea s-o ia. Baba 1: Nu vrea să înțeleagă. Preotul: „Liniștitorul cel Sfânt și minunat al valurilor înspumate și salvatorul trupesc și sufletesc al Sfântului Petru, liniștește-ne pe noi sufletește și trupește, și salvează pe toți aleșii tăi, din focul ce va fi să vină, ca să-ți cântăm Iisuse salvator
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
sufletesc al Sfântului Petru, liniștește-ne pe noi sufletește și trupește, și salvează pe toți aleșii tăi, din focul ce va fi să vină, ca să-ți cântăm Iisuse salvator ceresc, salvează-ne pe noi păcătoșii.“ (Acatistul Domnului Nostru Iisus Hristos, liniștitorul sufletelor noastre) Fiul: Nu o lasă liniștită niciun moment. Preotul (Stropește camera cu apă sfințită.) Vă las în pace. (Pleacă.) Baba 1: Parcă s-a mai liniștit. Fiul: Eu n-am văzut niciun miracol. Baba 1: Ești prea încordat. E
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
nimeni. Una dintre colegele mele îmi spune de fiecare dată atunci când vorbesc cu ea, ca niciodată nu o să reușească să facă nimic în viață. Acești oameni practic își sabotează propria lor existența. Soluția este să adopți un ton calm și liniștitor și să încerci să produci o fisură în exagerarea respectivă. De exemplu dacă folosește nimeni nu o să facă, o poți întreba: ai cunoscut pe toată lumea că să știi sigur asta? Îl iau pe NU în brațe. Folosesc expresia asta pentru că
Cum să te întelegi cu toata lumea [Corola-blog/BlogPost/92486_a_93778]
-
programului se așternea peste noi o pătură de plictiseală generală, cu hârjoneli, zumzete și așteptare enervantă. Coana preoteasă se străduia să ne mențină atenția trează. Poate Mihaiță i-ar fi dat o mână de ajutor cu acel catastif al liniuțelor liniștitoare. Doar “mămica” asista discretă și nebăgată în seamă la zarva din clasă. Dar nici lui Mihăiță nu i-a dat prin cap să-i propună aplicarea cunoscutelor metode de disciplină și nici coana preoteasă nu s-a gândit la asta
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
și de durată. Poate, în fapt, e vorba de o altă maladie, pentru că în laboratorul Lazaretului se încearcă, pe voluntari, o terapie la nivelul mentalului, completată de odihna obligatorie. Au fost procurate injecții adecvate, ce asigură un somn incredibil de liniștitor. Din cauza unor tensiuni psihice intense, nedepistate la vreme, se declanșează boala. Un mecanism complicat, Doctorul a prins ceva. Cei mai expuși sunt intelectualii, prezintă stările cele mai grave: câțiva au murit, dar nimeni nu este în afara primejdiei. Romancierul și Filozoful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fusese turnat pe fața omului cât timp acesta era Încă În viață, arzându-l, și se Întărise Însoțindu-l În spasmele agoniei. Pe timpul examinării, Dante lăsase să Îi cadă vălul din dreptul gurii. Bargello interpretă acest lucru ca pe ceva liniștitor și, cu grijă, Încetișor, prinse a se apropia la loc. — Nu e... — Nu, fii sigur. Nu e nici lepros, nici ciumat. Dimpotrivă, stând și judecând după cum arată mușchii, trebuie să fi fost sănătos tun atunci când a murit. Bargello părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de vin, aproape plin cu un lichid verzui și sigilată cu un dop din metal. — Iată leacul despre care ți-am vorbit. Un remediu Împotriva oricărei dureri a fragilului trup omenesc. Chiar și suferința sufletului e Învinsă de acest elixir liniștitor, explică Teofilo În timp ce Închidea lădoiul. Depuse cu cea mai mare grijă flaconul pe banc. Dante credea că știe despre ce era vorba. Și la Florența se auzise despre o iarbă adusă În Europa de niște cruciați Întorși de peste mare. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
acele cuvinte i-ar fi amintit de un amănunt uitat. — Da, am auzit-o și pe asta. Că secretul ar avea forma lui cinci, În alegorie. Îți sugerează ceva? Dante scutură din cap. Părțile mozaicului, semnul pe de cadavre, licoarea liniștitoare din Asia, stirpea Împăratului Frederic... Numărul acela nu doar sugera un mesaj de moarte. Îl urla. Se pomeni În stradă aproape fără să Își dea seama, pradă unei neliniști crescânde. Crima Îl fascina. Dar era oare just să Își dedice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dar vă sugerez să nu-mi creați probleme. Răbdare, În maximum zece minute am ajuns... - Unde? - La destinație. Nu-mi cereți să vă spun mai mult și, În orice caz, liniștiți-vă: nu vă paște nici un pericol, vă asigur! Foarte liniștitor, Într-adevăr, cu condiția să poți vedea În fizionomia de killer profesionist a insului o garanție. În ceea ce mă privește, nu era cazul. Totuși, În lipsă de ceva mai bun, sfatul merita urmat. Calm și echilibru, așadar. Ce se Întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
precizia sobră, de expunere științifică de până atunci, la ambiguitatea unei notații parcă voit enigmatice și frivole, fără nici o legătură cu restul: „Tezaurul Ordinului va fi pus În slujba umanității”. Mă blocasem. A câta oară? Am Încercat să-mi administrez liniștitoare Îndemnuri la calm și luciditate, dar rezultatul a fost modest. Propoziția mă incita și mă crispa, totodată, pentru că nu reușeam s-o situez În timp și să-i pătrund adevăratul Înțeles. Emana ea de la o sursă contemporană cu evenimentele - de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
M-ar fi enervat să fie altfel. Afară e o dimineață frumoasă, iar Înăuntru, doar radioul se aude melancolic În surdină. Tipul e un sentimental. Stau tolănit pe bancheta din spate și mă simt bine. E cald, e plăcut, e liniștitor, În aer plutesc subtile arome florale. Mi se Închid ochii... NOTĂ După cum distinsul și inteligentul nostru cititor a Înțeles deja, Între reporterul de televiziune, naratorul acestei povești mai mult sau mai puțin fantastice, și autorul romanului Codul lui Alexandru nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vreme visez aiurea. — înțeleg - făcu Metodiu și-și mângâie aspra barbă. Se gândi puțin apoi spuse: Cu dovleac ai încercat? Nu. Ce să-ncerc? — Să mănânci dovleac, dovleac copt. Cât mai mult dovleac, mai ales seara - zise Metodiu. E foarte liniștitor. Azi un pic, mâine un pic, până te liniștești de tot. Serafica femeie se ridică având lacrimi de mulțumire în ochi. Și acum du-te - îi spuse încet Metodiu. După ce Laura ieși, Iovănuț se întoarse spre Metodiu. Se vedea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în cap. Fratele său se îndreptă spre locul unde stăteau ostaticii, cu spatele rezemat de perete; se lăsă pe vine în fața lor și, după ce se uită la fiecare în parte, spuse pe un ton ce încerca să sune cât mai liniștitor posibil: — Organizatorii raliului ne-au pus la dispoziție apă, provizii, haine și medicamente, astfel că în curând, cred, veți sta mai comod și veți fi mai bine îngrijiți. — Legați de mâini tot timpul? spuse unul chel, cu o barbă deasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
faptul că, fiind una din regiunile cele mai pustii de pe glob, nu trăiește acolo aproape nici un animal - ceea ce înseamnă că tot ce mișcă este neapărat un dușman. — Deci îi băgăm plumb... - comentă Julio Mendoza pe un ton ușor ironic. E liniștitor să știm că ceva ne este favorabil. Șeful său îi aruncă o privire plină de reproș. — Păstrează-ți ironia pentru când se va termina totul, dacă vei mai trăi până atunci... - spuse printre dinți. Și roagă-te ca acești mizerabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
afla de mulți ani în Africa, poate chiar de prea mulți, dar în tot acest timp nici măcar nu i-a trecut prin gând că a-și pune viața în mâinile unui beduin păduchios ar putea avea o influență atât de liniștitoare asupra subconștientului său. Orice s-ar fi întâmplat și orice pericol l-ar fi pândit, oamenii „Poporului Vălului“ stăteau de veghe să nu i se întâmple nimic. Îl trezi urletul vântului. Peștera se afla în întuneric, dar o timidă semilună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
holbat la el uimită. —Doar nu vorbești serios, Ajay! S-a întors să se uite la mine. Am observat, ca de fiecare dată, că genele lui erau ridicol de lungi și curbate. —Hai, Sam, a spus el pe cel mai liniștitor și rezonabil ton. Ajay, domnul Conciliator, care nu-și pierde niciodată cumpătul, nici când oamenii îi termină cutia personală de margarină, cu numele lui scris pe etichetă. —în toiul unei petreceri nebune, cineva care a băut puțin mai mult se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
nu avea bar. Biroul părea atât de nou de parcă l-ar fi ținut de bun și ea de fapt lucra altundeva. Nici urmă de marmură roz la etajul trei. Aici pereții erau gri deschis și mobila neagră din module. Foarte liniștitor. Pe pereți atârnau tablouri înrămate ale lui Monet, fără îndoială aduse la grămadă de către decorator, în timp ce pe birou se afla numai o presă pentru hârtii, o scrumieră de sticlă și câteva suporturi goale. Scrumiera părea singurul obiect utilizat. Laura Archer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]