778 matches
-
Dunărica, Dunăreni, Dunărița, Dunărea Mare, Dunărea Mică, Dunărea Nouă, Dunărea Veche, Dunărea Vapoarelor, Dunărinți, Dunavăț (canal în Deltă și pîrîu, afluent al rîului Berheci), Dunavățu de Jos, Dunavățu de Sus (sate în județul Tulcea). Ultimele toponime sunt derivate, în graiul lipovenilor, de la numele slav al Dunării, Dunav cu sufixul diminutival -eț, -ăț. Dunărea denumește, de asemenea, prin transfer, un grind în apropierea Galațiului și un sat din comuna Seimeni, jud. Galați. Făgăraș Este numele unui municipiu din județul Brașov. De la toponimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se auziră, ca bătăi de inimă, dăngătul lor, adus pe pale de vînt pătrundea în suflet, în carne. Era Slujba Bobotezei... La auzul clopotelor deschise ochii mari... mari, și își făcu cruce, rar și larg, de pe umăr pe umăr ca lipovenii, mulțumindu-i lui Dumnezeu că le-a auzit. „- Dumnezău o vrut să le-audă!“, își zise în gând moașa Săftica și-și făcu și ea cruce... ...Îți mulțumesc Antoane, pentru tot... îți mulțumesc!... femeia vorbea încet, tot mai încet, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
zi cu zi, cu bunele sau cu relele ei. Era ca o mare familie, căci toată lumea cunoștea aproape pe toată lumea. Iubirile, nunțile, înmormântările dar și certurile aveau ceva în comun - membrii comunității. Trăiau aici laolaltă evrei, români, țigani, ucraineni, greci, lipoveni și nemți. Participam alăturea de vecini, la bucurie dar și la necaz. Fiecare știa despre celălalt destule amănunte, cunoscându-i obiceiurile, religia, datinile.. Când fugea de acasă, tanti Coca lu' Suman, o nemțoaică frumoasă foc și se ascundea în șura
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Acest considerant e de prisos, pentru că-l știu nu numai copiii, ci până și Alianța izraelită, căreia nu-i place a-l ști. E dar curat zădarnic de-a repeta acest adevăr pentru a suta oară. Catolici, protestanți, calvini, armeni, lipoveni, turci și în fine evrei, toate confesiile creștine și necreștine, posibile și imposibile, s-au bucurat pururea de cea mai mare toleranță religioasă pe pământul nostru. Străvechile biserici armenești din Botoșani și din Suceava, bisericele catolice întemeiate de principi români
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor de almanah. Zidurile arată ca un graffiti alb, lucrat de mii de autori necunoscuți. Dacă sapi sub asfalt, găsești oase și săbii. Greci, romani și bizantini s-au căsăpit unii pe alții prin curți sau balcoane. Tătari, mongoli și lipoveni au ridicat moschei și biserici; au venit otomanii, și le-au dărâmat. Unele au rămas; multe, puține, doar ele pot spune. Dacă deschizi pleoapele de undeva de sus, vezi casele înghesuite și ceața găurită de cupole și minarete. Nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lăsat-o lângă pat. „Măcar dacă era de Tulcea...“, a protestat tânărul Lupu, habar n-având ce spune. Căzuse singur în capcană. „Mă, da’ ești deștept tare!“, s-a enervat Mihnea. „Unde-ai auzit tu de țuică la Tulcea?“ „La lipoveni...“, a mormăit Lupu o explicație. „Pe naiba. Ăia beau o votcă dublu distilată. Seamănă într-adevăr cu țuica, doar că o trec de două ori prin agregat.“ „Prin ce?“, a întrebat Lupu, prudent. „Prin agregat, bolovane. Acolo nu-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tuturor refugiaților și asupriților din toată lumea. A domnit aci o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit în țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. România, vrând să intre cu pași repezi în sânul statelor apusene, s-a dezbrăcat de multe moravuri și deprinderi din trecut; egoismul sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezent este mult diferită comparativ cu perioada când Dobrogea intra în componența României (1878). În ambele județe, procentul celor care s-au declarat români la recensământul din 2002 depășește 90%. Minoritatea cea mai numeroasă în Tulcea este cea a rușilor lipoveni, în total 16 350, ceea ce înseamnă puțin peste 6% din populația totală a județului. Dintre celelalte minorități, doar cea a turcilor trece de 1% din total (însumând 3 334). În cazul Constanței, situația nu este cu mult diferită, numai că
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 253 Astfel, în județul Constanța, în localitatea Dobromir, din cei 2 636 de locuitori etnia cea mai numeroasă (50.30%) este cea turcă, iar în Ghindărești 94.98% dintre cei 2 712 locuitori ai localității sunt ruși lipoveni. În județul Tulcea, rușii lipoveni sunt dominanți în Carcaliu (89.74%) și în Slava Cercheză (81.61%). Pe de altă parte, există un contrast economic evident la nivelul teritoriului dobrogean, evidențiindu-se regiuni rudimentare economic (rurale și mai sărace), cum
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
în județul Constanța, în localitatea Dobromir, din cei 2 636 de locuitori etnia cea mai numeroasă (50.30%) este cea turcă, iar în Ghindărești 94.98% dintre cei 2 712 locuitori ai localității sunt ruși lipoveni. În județul Tulcea, rușii lipoveni sunt dominanți în Carcaliu (89.74%) și în Slava Cercheză (81.61%). Pe de altă parte, există un contrast economic evident la nivelul teritoriului dobrogean, evidențiindu-se regiuni rudimentare economic (rurale și mai sărace), cum ar fi spațiul dunărean vestic
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
conform datelor de la recensământ, dintre cei 971 643 de locuitori ai Dobrogei, majoritatea s-au declarat etnici români (883 620, adică 90.94 %). Cele mai importante minorități etnice au fost cele ale turcilor - 2.8%, tătarilor - 2.4% și rușilor lipoveni - 2.2% (Popa, 2006). În pofida acestei omogenități etnice, unele localități au avut un procent al minorităților superior mediei naționale și regionale (Dobrogea). Astfel de localități există în ambele județe ale Dobrogei. În măsura în care diferențele etnice din cadrul unei țări impun disjuncții în ceea ce privește
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
de comisia însărcinată cu studierea drepturilor politice în Dobrogea, dintre cei 157 087 de locuitori ai celor două județe (Constanța și Tulcea), cei mai mulți erau români - 50 915 (32.41%), turcii și tătarii - 45 902, bulgarii - 30 643, iar comunitatea rușilor lipoveni număra 17 708 locuitori (V.M. Kogălniceanu). După aproape trei decenii, în 1908, în urma unui intens proces de colonizare, structura etnică a celor două județe dobrogene s-a schimbat radical, românii ajungând să depășească 50% din totalul populației regiunii (168 145
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
și Valu lui Traian, doi în 2000, ambii în Cobadin, 4. În 2002, dintre cei 23 409 etnici tătari din Dobrogea, 23 230 locuiau în jude țul sudic dobrogean, doar 179 de tătari fiind recenzați în județul Tulcea. Comunitatea rușilor lipoveni din Dobrogea Rușii lipoveni sunt prezenți pe teritoriul României, în special în Dobrogea, „începând cu secolul al XVII-lea, după schisma bisericii ortodoxe ruse” (Popa, 2006). Dintre cei 21 623 de ruși lipoveni din România, 16 350 (75.61%) locuiesc
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
doi în 2000, ambii în Cobadin, 4. În 2002, dintre cei 23 409 etnici tătari din Dobrogea, 23 230 locuiau în jude țul sudic dobrogean, doar 179 de tătari fiind recenzați în județul Tulcea. Comunitatea rușilor lipoveni din Dobrogea Rușii lipoveni sunt prezenți pe teritoriul României, în special în Dobrogea, „începând cu secolul al XVII-lea, după schisma bisericii ortodoxe ruse” (Popa, 2006). Dintre cei 21 623 de ruși lipoveni din România, 16 350 (75.61%) locuiesc în județul Tulcea, restul
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
fiind recenzați în județul Tulcea. Comunitatea rușilor lipoveni din Dobrogea Rușii lipoveni sunt prezenți pe teritoriul României, în special în Dobrogea, „începând cu secolul al XVII-lea, după schisma bisericii ortodoxe ruse” (Popa, 2006). Dintre cei 21 623 de ruși lipoveni din România, 16 350 (75.61%) locuiesc în județul Tulcea, restul de 5 273 în județul Constanța. În localitățile selecționate, respectiv Sulina, C.A. Rosetti, Carcaliu, Crișan, Jurilovca, Sarichioi, Slava Cercheză și Ghindărești, locuiesc 14 898 de etnici ruși lipoveni
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
lipoveni din România, 16 350 (75.61%) locuiesc în județul Tulcea, restul de 5 273 în județul Constanța. În localitățile selecționate, respectiv Sulina, C.A. Rosetti, Carcaliu, Crișan, Jurilovca, Sarichioi, Slava Cercheză și Ghindărești, locuiesc 14 898 de etnici ruși lipoveni (68.90%). În trei din aceste localități sunt majoritari, respectiv în Ghindărești (2 576 ruși lipoveni și 94.98%), Carcaliu (3 046 - 89.74%) și Slava Cercheză (2 309 - 81.61%). Valori importante (procentuale) caracterizează și comunele Sarichioi (45.82
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
județul Constanța. În localitățile selecționate, respectiv Sulina, C.A. Rosetti, Carcaliu, Crișan, Jurilovca, Sarichioi, Slava Cercheză și Ghindărești, locuiesc 14 898 de etnici ruși lipoveni (68.90%). În trei din aceste localități sunt majoritari, respectiv în Ghindărești (2 576 ruși lipoveni și 94.98%), Carcaliu (3 046 - 89.74%) și Slava Cercheză (2 309 - 81.61%). Valori importante (procentuale) caracterizează și comunele Sarichioi (45.82%), Jurilovca (44.94%) și C.A. Rosetti (31.21%). Din punctul de vedere al comportamentului electoral
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
98%), Carcaliu (3 046 - 89.74%) și Slava Cercheză (2 309 - 81.61%). Valori importante (procentuale) caracterizează și comunele Sarichioi (45.82%), Jurilovca (44.94%) și C.A. Rosetti (31.21%). Din punctul de vedere al comportamentului electoral, comunitatea rușilor lipoveni a fost și este cea mai coagulată, partidul care le reprezintă interesele, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR), contând din punct de vedere parțial electoral din localitățile amintite. Rezultatele cele mai bune au fost obținute în Slava Cercheză, Ghindărești și
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
procentuale) caracterizează și comunele Sarichioi (45.82%), Jurilovca (44.94%) și C.A. Rosetti (31.21%). Din punctul de vedere al comportamentului electoral, comunitatea rușilor lipoveni a fost și este cea mai coagulată, partidul care le reprezintă interesele, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR), contând din punct de vedere parțial electoral din localitățile amintite. Rezultatele cele mai bune au fost obținute în Slava Cercheză, Ghindărești și Carcaliu (adică tocmai în acele localități cu cel mai 278 Competiția politiCă la nivel loCal
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
din punct de vedere parțial electoral din localitățile amintite. Rezultatele cele mai bune au fost obținute în Slava Cercheză, Ghindărești și Carcaliu (adică tocmai în acele localități cu cel mai 278 Competiția politiCă la nivel loCal mare procent al etnicilor lipoveni), iar cele mai modeste în Crișan, Sulina și C.A. Rosetti (figura 9.11). Procentele partidului (CRLR) sunt mai bune în cazul alegerilor locale, dar mai mici în situația alegerilor generale (tabelul 9.9 și figura 9.11). Valorile maxime
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
alegerile pentru consiliile locale din 2000, 58.18% la aceleași alegeri locale, dar în 1996, și 59.93% la alegerile locale din 2004). De altfel, în Slava Cercheză toate mandatele de primar din 1996 până în 2008 au aparținut Comunității Rușilor Lipoveni din România (singura localitate din Dobrogea unde un partid etnic câștigă mandate de primar). Pe parcursul celor patru cicluri electorale desfășurate în intervalul 1996-2008, în cazul alegerilor locale, 62 de consilieri locali au fost aleși pe listele CRLR. Distribuția mandatelor a
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
unde există o comunitate importantă de greci (30.05% din totalul populației comunei), Uniunea Elenă din România (UER) a câștigat un singur mandat de consilier local în această localitate (la alegerile locale din 2000). Putem spune că, exceptând minoritatea rușilor lipoveni (și aici în mod parțial), structura etnică nu impune comportanente de vot: partidul ce reprezintă minoritatea importantă nu primește voturile propriei comunități. Voturile cele mai numeroase sunt obținute tot de partidele mari cu reprezentare națională. Această situație particulară era caracteristică
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Basarabiei, reintrate după 1856 În componența Principatelor Române” . Cenzorul sublinia faptul că fostul ministru de externe român făcea afirmația potrivit căreia Într-o serie de orașe și localități din județele Ismail, Bolgrad și Cahul majoritatea populației ar fi formată din lipoveni, bulgari, cazaci, tătari, aduși de administrația țaristă, și care nu ar cunoaște limba română. În aceste condiții, spune cenzorul, Kogălniceanu oferea și o soluție pentru revenirea la situația de dinainte, anume că „acea parte a Basarabiei va fi o posesiune
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
În timp ce altele desemnează chiar o trăsătură atribuită etniei respective, printr-o transformare a semanticii lor inițiale (cazul „jidovilor” = uriași, „liftenilor” (lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici etc.). Pe lângă popoarele vecine (maghiari, secui, sași, sârbi, slovaci, bulgari, turci, ruși, polonezi, ucraineni, tătari, huțuli, lipoveni, țigani), toponimia populară Îi cunoaște pe: abhazi, cerchezi, perși, anatolieni, arabi (În forma „arap”, dar și „sărăcin” = sarazin), greci, armeni, albanezi, evrei, morlaci, bosnieci, croați, cehi, lituanieni, germani, francezi, italieni; posibil pe: flamanzi, frizoni, catalani; mai puțin credibil pe tunguși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]